MAE: Gojdu ar sprijini, daca ar fi in viata, Guvernul Tariceanu

"Incredibil!", asa ar putea fi definit, intr-un cuvant, continutul raspunsurilor Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei la intrebarile adresate conducerii institutiei de catre Departamentul Externe al ZIUA privind "scandalul Gojdu". Printr-o practica specifica a dezinformarii, propagandistii ministerului amesteca abil adevaruri cu minciuni, invocand inclusiv un presupus accept al Bisericii Ortodoxe Romane si al Academiei Romane la proiectul ilegal de constituire a unei "Fundatii Publice Romane-Ungare Gojdu" care nesocoteste memoria si testamentul marelui mecena roman. Atat reprezentantii Academiei, cat si cei ai Bisericii contrazic prin declaratiile lor intoxicarile MAE. Publicam integral raspunsurile MAE, desi nu am fi fost obligati sa o facem. Consideram ca, prin acestea, actuala conducere a ministerului se descalifica singura. Poate cea mai jenanta afirmatie din acest material demn de trecutul tenebros al Romaniei si Ungariei o constituie invocarea cuprinsa in titlu. (D.E.)
Cui apartine ideea rezolvarii problemei mostenirii Gojdu prin formarea unei fundatii comune romano-ungare? In Expunerea de Motive privind Acordul romano-ungar din 20 octombrie 2005 se sustine: "Acordul (...) ofera cadrul juridic pentru solutionarea problemei Fundatiei Publice Romano-Ungare Gojdu". Va rog sa ne clarificati care a fost "problema" Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu", daca a existat o asemenea problema inainte de semnarea Acordului. Dupa stiinta noastra, a existat numai problema Fundatiei de drept privat "Gojdu", iar nu a unei Fundatii Publice.
Ideea infiintarii Fundatiei Publice comune romano-ungare apartine Guvernului Romaniei, fiind inclusa in planul de actiune privind problematica Gojdu, transmis partii ungare la 11 decembrie 2002.
Acordul referitor la infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu", semnat la 20 octombrie 2005, la Bucuresti, cu prilejul sedintei comune a celor doua executive, este rezultatul unui efort de negociere indelungat. Eforturile diplomatice s-au intensificat dupa anul 1998, de cand chestiunea mostenirii Gojdu a fost abordata nu doar la nivel de experti, ci si in cadrul sesiunilor Comisiilor Mixte Interguvernamentale si in toate contactele politico-diplomatice la nivelul sefilor executivelor celor doua tari, precum si al ministrilor Afacerilor Externe.
Acordul incheiat nu prevede nimic altceva decat infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu", cu sediul in Curtile Gojdu din Budapesta; sub egida Fundatiei Publice se vor infiinta, in Curtile Gojdu, Institutul Parteneriatului Strategic Romano-Ungar "Emanuil Gojdu", Biblioteca si Muzeul "Emanuil Gojdu". In Expunerea de Motive, citatul corect este: "Acordul (...) ofera cadrul juridic pentru solutionarea problemei Fundatiei Gojdu" si semnifica identificarea unei solutii pentru folosirea Curtilor Gojdu intr-o maniera de natura sa pastreze si sa cinsteasca memoria lui Emanuil Gojdu.
In prezent, Curtile Gojdu sunt in curs de renovare si urmeaza sa devina unul dintre reperele capitalei ungare, atat din punct de vedere economic, cat si cultural. Prin grija Fundatiei Publice, in Curtile Gojdu va fi amplasata o statuie a marelui mecena. Activitatea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu", a Institutului Parteneriatului Strategic Romano-Ungar, a Muzeului si a Bibliotecii "Emanuil Gojdu", reprezinta o garantie a faptului ca personalitatea lui Emanuil Gojdu va continua sa fie emblematica pentru Curtile Gojdu din Budapesta.
Ciudatenii la Sibiu
Ati consultat inainte de negocierile cu partea ungara si foruri responsabile din Romania, cum ar fi Biserica Ortodoxa Romana si Academia Romana? Va rugam sa ne comunicati daca, in demersul constituirii Fundatiei Publice, ati avut acordul Fundatiei de drept privat Gojdu si al romanilor ortodocsi, beneficiarii directi ai testamentului lui Emanuil Gojdu, pentru ca averea sa sa fie folosita in alt scop decat cel aratat prin testament?
Propunerea de infiintare a Fundatiei Publice romano-ungare Gojdu a fost discutata in mai multe randuri cu Fundatia Gojdu de la Sibiu. Reprezentantii Fundatiei Gojdu de la Sibiu au participat la doua runde de negocieri romano-ungare, la nivel de experti, privind problematica Fundatiei Gojdu. La negocierile bilaterale si la discutiile cu Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei, Fundatia Gojdu de la Sibiu a fost reprezentata de Pr.prof. Aurel Pavel, presedintele Fundatiei Gojdu cu sediul la Sibiu si reprezentantul Mitropolitului in Fundatie si de prof. dr. Cornel Sigmirean, Presedinte executiv.
Propunerile incluse in planul de actiune, a carui finalitate o reprezenta crearea Fundatiei publice romano-ungare Gojdu au fost discutate public la 30 octombrie 2002, la Academia Romana, cu prilejul simpozionului co-organizat de Guvernul Romaniei, Fundatia Gojdu de la Sibiu si Academia Romana. In acel context, oficialii romani au prezentat demersurile politico-diplomatice realizate si intentiile pentru viitor. La simpozion au fost prezenti primul-ministru, ministrul Afacerilor Externe, conducerea Fundatiei Gojdu de la Sibiu, istorici si academicieni din Romania si Ungaria, reprezentanti ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucuresti si diplomati din Ministerul Afacerilor Externe. Patriarhul Teoctist si Mitropolitul Antonie Plamadeala au transmis un cuvant de salut.
Fundatia Gojdu de la Sibiu a sprijinit si sprijina crearea Fundatiei publice romano-ungare Gojdu.
Din Consiliul Director al Fundatiei Publice, principalul organ decizional, administrativ si de reprezentare al Fundatiei, vor face parte un reprezentant cleric si un reprezentant laic al Fundatiei Gojdu de la Sibiu. Fundatia Gojdu de la Sibiu nu isi inceteaza existenta, prin crearea Fundatiei publice romano-ungare "Gojdu", ci continua sa existe, este consultata cu privire la toate proiectele legate de Emanuil Gojdu. Asa cum si Fundatia Gojdu a aratat in luarile sale de pozitie publice, activitatea sa nu se va limita la participarea in Consiliul Director al Fundatiei. Fundatia Gojdu de la Sibiu, din informatiile de care dispunem, va continua sa functioneze potrivit Statutului sau.
Propunerea Guvernului Romaniei a fost sprijinita deoarece aduce valoare adaugata, fara a leza interesele legitime ale Fundatiei Gojdu. Independent de demersurile Fundatiei Gojdu si fara a le aduce prejudicii, guvernele roman si ungar sprijina impreuna realizarea unor proiecte culturale in amintirea lui Emanuil Gojdu.
MAE evoca acordurile comuniste
Ce alte variante de rezolvare a diferendului privind mostenirea Gojdu au fost luate in considerare in cadrul negocierilor cu partea ungara? Va rog sa ne clarificati care sunt motivele pentru care Fundatia Gojdu de drept privat, infiintata in 1870 si "reinfiintata" in 1996, singura beneficiara legitima a averii lui Emanuil Gojdu, nu a primit pana in prezent nici bunurile mostenirii si nici vreo despagubire, potrivit legislatiei in materie si a textelor constitutionale, care reglementeaza dreptul la proprietate privata, dreptul la mostenire, dreptul la libera exercitare a credintelor religioase, accesul la cultura. Va rog sa ne comunicati daca exista negocieri cu privire la restituirea depozitelor in bani sau a actiunilor din bancile ungare, apartinand Fundatiei de drept privat "Gojdu", catre respectiva Fundatie, intre Guvernul roman si cel ungar.
Este necesara diferentierea intre retrocedarea imobilelor Gojdu, negocierile privind aplicarea Acordului din 1937 privind reglementarea definitiva a problematicii bunurilor Fundatiei Gojdu si negocierile care au avut ca obiect incheierea Acordului de infiintare a Fundatiei publice romano-ungare Gojdu. Retrocedarea imobilelor nationalizate poate fi facuta catre persoanele fizice sau juridice carora le-au apartinut imobilele, in conditiile prevazute de legislatia ungara, care a permis restituirea exclusiv a cladirilor care au indeplinit functia de lacase de cult (Legea XXXII din 1991). In aplicarea acestei legislatii, a fost retrocedata Bisericii Ortodoxe Romane, Capela Ortodoxa din Curtile Gojdu din Budapesta. Legislatia ungara nu permite retrocedarea catre fostii proprietari, a imobilelor nationalizate, altele decat lacasele de cult.
Negocierile referitoare la relatia dintre Acordul din 1937 si Conventia din 1953 privind renuntarea reciproca la pretentii financiare, de catre statele roman si ungar, au decantat divergenta de pozitii a Guvernelor roman si ungar cu privire la statutul Acordului incheiat in anul 1937. Demersurile politico-diplomatice s-au intensificat la inceputul anului 1998. Periodic, cele doua Guverne si-au transmis documente de pozitie si au avut loc negocieri privind Fundatia Gojdu, la nivel de experti, in cadrul Comisiei Mixte Guvernamentale dintre Romania si Ungaria; problema s-a aflat neintrerupt, pana in prezent, pe agenda convorbirilor politice bilaterale, la nivel de secretar de stat, ministru al Afacerilor Externe si prim-ministru.
In cadrul negocierilor privind Acordul incheiat la 20 octombrie 2005, statul roman nu a renuntat la nici un drept asupra bunurilor Fundatiei Gojdu, intrucat acestea nu au apartinut statului roman, ci Fundatiei Gojdu. Nu exista o clauza, in Acordul incheiat in octombrie, prin care se cedeaza bunuri mobile sau imobile. Guvernul a negociat cu Guvernul ungar un acord prin care cladirile care au fost vandute, in decembrie 2004, unei firme private, ce intentiona transformarea acestora in centru comercial, sunt redate destinatiei culturale prevazute de Emanuil Gojdu, in calitate de testator.
Acordul incheiat la 20 octombrie 2005 nu inlatura dreptul Fundatiei Gojdu de la Sibiu de a revendica bunurile mobile si imobile ale Fundatiei, in justitie, cu luarea in considerare a sanselor pe care acest demers in justitie le poate avea, in lipsa unui cadru juridic intern in Ungaria, care sa permita retrocedarea imobilelor nationalizate de statul ungar si despagubirea persoanelor fizice si juridice deposedate in mod abuziv de fostul regim comunist.
Din informatiile aflate la dispozitia Ministerului Afacerilor Externe, rezulta ca o parte a imobilelor care au apartinut Fundatiei Gojdu, insotita de o despagubire in bani, a fost retrocedata Vicariatului Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria, in anul 1993, moment in care activitatea Fundatiei Gojdu de la Sibiu era, in continuare, suspendata Fundatia neexistand ca interlocutor pentru autoritatile ungare. Activitatea Fundatiei a fost suspendata ca efect al nationalizarii din Romania si al persecutiilor la care au fost supuse persoanele juridice private, in timpul regimului comunist.
Ungaria l-a inviat pe Petru Groza
Care a fost pozitia partii ungare si cum s-a raspuns la aceasta pozitie in timpul negocierilor?
In cadrul negocierilor referitoare la relatia dintre Acordul din 1937 si Conventia din 1953 privind renuntarea reciproca la pretentii financiare, de catre statele roman si ungar, partea ungara a invocat Conventia incheiata de Guvernul Petru Groza cu Guvernul Republicii Populare in anul 1953, considerand ca Guvernul Groza a renuntat la toate pretentiile sale, inclusiv la cele prevazute in Acordul interguvernamental incheiat in anul 1937.
Partea romana a exprimat, in esenta, pozitia potrivit careia Guvernul Groza nu putea renunta la bunuri care nu apartineau statului, ci unei persoane juridice private.
In ce priveste negocierile referitoare la incheierea Acordului din 20 octombrie 2005, partea ungara si-a asumat o serie de angajamente financiare, in conditii paritare cu Guvernul Romaniei, in urma unor negocieri indelungate, in cadrul carora s-a insistat pentru ca proiectele discutate si convenite - Muzeul memorial, Biblioteca, Fundatia comuna si Institutul Parteneriatului Strategic Romano-Ungar - sa aiba sediul in Curtile Gojdu din Budapesta. Ungaria a fost co-interesata sa contribuie financiar la succesul acestui proiect comun.
A fost luat in considerare in timpul negocierilor cu partea ungara faptul ca Fundatia Gojdu nu a fost desfiintata din punct de vedere juridic in perioada regimului comunist, ci doar i s-a suspendat activitatea? Va rog sa ne comunicati daca Fundatia Gojdu infintata in 1870 a fost desfiintata ca persoana juridica. Daca da, prin ce procedura juridica si la ce data? Va rugam sa ne comunicati daca hotararea judecatoreasca din 1996, de "infiintare" a Fundatiei Gojdu de la Sibiu, potrivit careia Fundatia Gojdu, infiintata de Mitropolitul Ardealului, IPS Antonie Plamadeala, Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, Arhiepiscopul Clujului, IPS Bartolomeu Anania, este continuatoarea Fundatiei Gojdu din 1870 a fost desfiintata pana in prezent? Va rog sa ne comunicati daca in scopul realizarii Fundatiei Publice Romano-Ungare, Fundatia de drept privat "Gojdu" a renuntat la drepturile sale, consacrate prin testamentul lui Emanuil Gojdu si daca da, care este actul juridic de renuntare.
MAE sustine ca nu incalca testamentul lui Gojdu
In timpul negocierilor, s-a luat in considerare faptul ca Fundatia Gojdu nu a fost desfiintata, in timpul regimului comunist. In cadrul negocierilor bilaterale, negociatorii romani au mentionat continuitatea Fundatiei Gojdu, ca argument pentru necesitatea includerii reprezentantilor acestora in Consiliul Director al Fundatiei publice romano-ungare Gojdu. Fundatia Gojdu isi continua activitatea, nu doar prin participarea la sesiunile Consiliului Director al Fundatiei Publice Romano-Ungare, ci si prin proiectele sale individuale.
Activitatea noii Fundatii incalca sau nu prevederile testamentului Gojdu, care si-a donat averea in folosul educarii tineretului roman de confesiune ortodoxa din Transilvania? Va rog sa ne comunicati daca testamentul lui Emanuil Gojdu, din 1869, a fost desfiintat ca act juridic. Daca da, prin ce procedura si la ce data?
Testamentul lui Emanuil Gojdu continua sa ramana un act juridic valabil. Activitatea noii Fundatii nu incalca prevederile testamentare. Este important sa se distinga cu acuratete intre sferele de activitate ale celor doua persoane juridice distincte. Cele doua persoane juridice sunt Fundatia publica romano-ungara Gojdu si Fundatia Gojdu de la Sibiu. Fundatia Gojdu de la Sibiu participa la activitatea Fundatiei publice romano-ungare Gojdu, fara a se confunda cu aceasta si fara a-si periclita atingerea scopurilor si activitatea specifica. Aplicarea, in litera si spiritul sau, a testamentului lui Emanuil Gojdu revine, conform prevederilor statutare, Fundatiei Gojdu de la Sibiu, care isi va continua, ca si pana acum, activitatea.
Infiintand Fundatia publica romano-ungara Gojdu, cele doua guverne au actionat inspirate de testamentul unui om vizionar, dar fara a-si propune sa priveze Fundatia de la Sibiu de obiectul sau de activitate - aplicarea testamentului lui Emanuil Gojdu. Acordul incheiat la 20 octombrie 2005 nu face referire la testamentul lui Emanuil Gojdu. Acesta este o doar sursa de inspiratie pentru Fundatia publica romano-ungara.
Fundatia Gojdu de la Sibiu va continua sa aplice testamentul in litera si spiritul sau. Fundatia publica romano-ungara Gojdu isi va focaliza atentia asupra acordarii de burse unei sfere mai largi decat cea prevazuta in testamentul lui Emanuil Gojdu. Guvernul Romaniei, in cunostinta de cauza si cu convingerea ca Gojdu, ca bun roman, care a militat toata viata sa pentru drepturile tuturor romanilor, ar sprijini, daca ar fi in viata acest punct de vedere, a propus ca Fundatia publica romano-ungara sa acorde burse tuturor romanilor, nu doar celor din Transilvania si Ungaria.
Propunand extinderea sferei beneficiarilor, autoritatile romane au avut in vedere faptul ca, in 1869, la intocmirea testamentului, Emanuil Gojdu dispunea infiintarea unei Fundatii prin care sa se asigure burse tinerilor romani din Ungaria si Transilvania. Sfera de aplicare a testamentului a fost stabilita de testator, in contextul in care statul unitar roman nu exista la acel moment. In contextul geopolitic actual, sensibil diferit fata de cel existent la sfarsitul secolului al XIX-lea, aplicarea prevederilor testamentare ale lui Emanuil Gojdu din 1869, impune raportarea la situatia actuala si luarea in considerare a tuturor evolutiilor pe care cursul istoriei le-a impus. Totodata, avand in vedere ca statul ungar contribuie la acordarea burselor comune, este firesc ca acestea sa poata fi acordate si maghiarilor, in functie de si proportional cu contributia statului ungar.
"Demnitatea cladirilor", nu a natiunii
Va rog sa ne clarificati care este ratiunea pentru care statul roman contribuie la rascumpararea Curtilor Gojdu alaturi de Guvernul ungar, din bani publici, urmand ca, dupa aceea, sa plateasca sume de bani din buget pentru acordarea de burse, in conditiile in care Guvernul ungar a vandut si a primit un pret pentru aceste imobile.
La 1 martie 1952, prin actul nationalizarii, bunurile imobile ale Fundatiei Gojdu din Budapesta au devenit proprietatea autoritatilor locale din Ungaria, si nu a Guvernului ungar. Dupa vanzarea, in decembrie 2004, de catre autoritatile locale, in baza autonomiei locale, a imobilelor care au apartinut Fundatiei Gojdu si a imobilelor din imprejurimile acestora unei firme private, aceasta a demarat pregatirile pentru transformarea perimetrului in spatii comerciale.
Termenul de "rascumparare" este impropriu. Sumele de bani vor acoperi, in realitate, in cea mai mare parte, costurile restaurarii si ale transformarii spatiilor din Curtile Gojdu in imobile functionale. Conform Actului constitutiv al Fundatiei publice romano-ungare "Gojdu", aceasta va putea sa-si creasca veniturile, in conformitate cu prevederile legislatiei ungare, si prin intreprinderea de activitati economice, pentru realizarea scopului sau. Contributia paritara a celor doua guverne nu va constitui principala sursa de venit a Fundatiei Publice. Contributia va fi importanta in special imediat dupa inceperea functionarii Fundatiei, pentru a lansa activitatea acesteia.
In cazul in care Parlamentul Romaniei va respinge OUG privind infiintarea noii Fundatii Gojdu isi va asuma MAE acest esec?
Ministerul Afacerilor Externe are incredere in capacitatea alesilor poporului de a distinge intre mesajele populiste lipsite de substanta si esenta, obiectivele Acordului pe care Guvernul il supune Parlamentului Romaniei spre adoptare. Contributia financiara asumata de Guvernul Romaniei urmareste acordarea de burse tinerilor romani, renovarea cladirilor Gojdu, precum si aducerea acestora intr-o stare functionala. In prezent, Curtile Gojdu sunt o ruina fara ferestre, fara usi, pline de gunoaie si de moloz peste care, in timpul regimului comunist, prin care au trecut atat Romania, cat si Ungaria s-a asternut, din pacate, uitarea. Guvernul Romaniei, diplomatia romana doresc sa se redea demnitatea meritata acestor cladiri, precum si revenirea unei prezente romanesti consistente in centrul Budapestei.
Academia Romana: "Noi nu am fost consultati"
Eugen Simion: Masura Guvernului este in defavoarea romanilor
Eugen Simion: Academia poate sa joace un rol pozitiv si joaca un rol pozitiv, dar Academia nu este indreptatita, sa spunem, in chip direct, sa rezolve aceasta problema. Pot sa spun inainte de orice ca Emanoil Gojdu a fost un mare intelept, un mare patriot, adica un bun roman, si un mare filantrop. El a lasat toata averea lui, care era considerabila, comunitatii romanesti ortodoxe, in special tinerilor, pentru a-i ajuta sa mearga la studii, sa-si ia doctorate si exista o statistica pe care au facut-o cercetatorii nostri si care arata ca sute, daca nu mii, poate zeci de mii de copii sarmani, copii de romani, au facut studii datorita acestui om cu inima buna. Ce s-a intamplat cu aceasta fundatie si cu averea Gojdu se cam stie. A intervenit un element nou si anume ca Guvernul Romaniei s-a inteles cu Guvernul Ungariei, au refondat - ceea ce este putin bizar - o fundatie cu acest nume, dar nu se stie precis ce s-a intamplat cu averea propriu-zis lasata de Emanoil Gojdu. In momentul de fata, hotararea Guvernului ne pune intr-o dificultate si va trebui sa regandim putin chestiunea aceasta. In acest sens, m-am inteles cu cei care conduc sectia de istorie sa formam un grup de lucru pe care o sa-l conduca un istoric priceput, este vorba de Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Romane, profesor la Universitatea din Cluj. Acest grup va trebui sa mai examineze o data statutul noii fundatii si in ce masura noul statut respecta clauzele donatiei facute de Fundatia Gojdu.
Practic, ce credeti ca se va alege din tot testamentul lui Gojdu?
Eugen Simion: Se poate alege, cum se zice cu o vorba romaneasca, praful, ... cum e situatia actuala. Dar eu cred ca aceasta decizie politica a fost rapida si noi nu am fost consultati, si lucrul acesta nu ne place, pentru ca e mai greu sa repari ceva ce s-a stricat decat sa faci ceva bine. Imi exprim doar ingrijorarea putin, inca o data, ca nu au fost consultati oamenii care stiau despre ce este vorba si imi exprim totodata surpriza sa vad ca oamenii politici iau uneori masuri care sunt in defavoarea noastra, a romanilor. Nu stiu de ce la capitolul asta noi suntem perdanti si dupa aceea trebuie sa luptam foarte, foarte mult pana recuperam ceva.
Din emisiunea "Zig-Zag cu Ion Cristoiu"
Biserica "se va implica efectiv" in chestiunea Gojdu
In urma lansarii de catre ZIUA a dezbaterii asupra cedarilor Guvernelor Tariceanu si Nastase privind Ungaria si a mostenirii marelui mecena Gojdu, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a emis urmatorul comunicat in legatura cu problema mostenirii Gojdu:
"Avand in vedere ca testamentul lui Emanoil Gojdu prevede clar ca intreaga sa avere le revine romanilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria si tinand seama ca aceasta problema se dovedeste a fi de stringenta actualitate in opinia publica romaneasca, Sfantul Sinod decide ca ierarhii ortodocsi din Transilvania si Banat, in calitatea lor de reprezentanti legitimi ai beneficiarilor, sa se implice efectiv si eficient in executarea testamentului lui Emanoil Gojdu si, in colaborare cu Ministerul de Externe al Romaniei, sa gaseasca solutiile legale si morale pentru rezolvarea acestei probleme". (D.E.)

---

Despre autor: