Presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, Calin Zamfirescu, a acordat ziarului ZIUA un amplu interviu vizavi de conflictul dintre Baroul Constitutional Roman, patronat de Pompiliu Bota si UNBR. Dupa ce am publicat, in urma cu cateva zile pozitia baroului Pompiliu Bota, in materialul de astazi prezentam interviul acordat de avocatul Calin Zamfirescu ziarului nostru. Presedintele UNBR a negat faptul ca asociatia pe care o conduce si-ar desfasura activitatea ilegal, mai mult chiar, i-a acuzat pe membrii Baroului Constitutional de exercitare fara drept a profesiei. Zamfirescu a vorbit si despre prejudiciul pe care "acesti asa-zisi avocati" il cauzeaza Justitiei romane, explicand ca toate actele efectuate de acestia in cadrul unui proces sunt nule. Pe de alta parte, presedintele UNBR si-a explicat aparitia fenomenului prin "calitatea celor care conduc aceste barouri", mentionand faptul ca atitutdinea instantelor si parchetelor a fost una de condamnare.
In baza carui act de infiintare sau constituire isi desfasoara activitatea Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR), ceea ce e recunoscut ca Barou Traditional, si Barourile judetene?
Uniunea Avocatilor din Romania impreuna cu barourile au fost reinfiintate prin dispozitiile art.3 al Decretului-Lege nr.90 din 28 februarie 1990 "privind unele masuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii in Romania". Cadrul juridic privind profesia de avocat a fost insa complet reglementat prin promulgarea Legii nr.51 din 7 iunie 1995 cu completarile si modificarile aduse ulterior. In concluzie, Uniunea Avocatilor din Romania (actualmente Uniunea Nationala a Barourilor din Romania) si barourile au fost infiintate ca persoane juridice prin actul de dispozitie al organului legislativ, respectiv prin Lege adoptata de Parlamentul Romaniei si promulgata de catre Presedintele Romaniei.
Potrivit legii: "Barourile si UNBR asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare..." (art.9) baroul "este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti" (art.48) iar "UNBR este formata din toate barourile din Romania ..." (art.57). Precizez ca, privitor la art.48 si 57 sus-amintite, Curtea Constitutionala a respins exceptiile de neconstitutionalitate ridicate (Dec. 321 din 14 septembrie 2004: Dec.325 din 14 iunie 2005; Dec.688 din 20 decembrie 2005).
Profesia de avocat poate fi exercitata in Romania si de cei care nu sunt membri ai barourilor ce formeaza UNBR? Care este situatia "Barourilor Constitutionale"?
Profesia de avocat ca profesie reglementata, nu poate fi exercitata de alte persoane decat cele inscrise, potrivit legii, in barouri. Imprejurarea ca, in prezent, exista unele structuri ilegale, intitulate fie barouri constitutionale, fie altfel, dovedeste o flagranta incalcare a legii. De altfel, cele doua asociatii care si-au propus sa infiinteze barouri, au fost desfiintate (una a fost dizolvata si i s-a dispus lichidarea judecatoreasca, iar cealalta a fost dizolvata de catre membrii sai fondatori). Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sesizata de membri ai pretinsului "barou constitutional", a respins sesizarea acestora ca inadmisibila si a confirmat hotararea judecatoreasca de dizolvare a asociatiei, retinand ca ingerinta instantei de a dizolva asociatia ilegala vizeaza un scop legitim, respectiv apararea ordinii publice si protejarea drepturilor si libertatilor aproapelui. In aceeasi motivare se apreciaza ca asociatia B.P.nu putea crea barouri intrucat contravenea Legii nr.51/1995, care interzice crearea de barouri in afara UAR. Si se concluzioneaza ca dizolvarea asociatiei este proportionala cu scopul vizat si motivele invocate de jurisdictiile interne. Se reafirma de catre CEDO ca ordinele profesiilor liberale sunt institutii de drept public si urmaresc scopuri de interes general precum promovarea asistentei juridice si promovarea Justitiei insasi.
Care sunt dispozitiile legale incalcate de persoanele care practica profesia de avocat fara a fi inscrise in UNBR?
Potrivit art.281 Cod penal, fapta savarsita de catre aceste persoane reprezinta infractiunea de exercitare fara autorizare a unei profesii. Art.82 al Legii nr.51/1995, astfel cum aceasta a fost modificata prin Legea nr.255/2004 prevede ca "persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii isi inceteaza de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale. De asemenea, la data intrarii in vigoare a legii inceteaza de drept efectele oricarui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori incuviintate activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica contrare dispozitiilor prezentei legi.
Cum va explicati aparitia acestor avocati?
Raspunsul este relativ usor daca analizam calitatea persoanelor ce conduc aceste grupuri: unii sunt condamnati definitiv pentru infractiuni comise cu intentie, prin urmare nedemni de a fi avocati, in conformitate cu prevederile Legii nr.51/1995 art.13 lit.a. Prin urmare singura sansa de a se intitula avocati era sa isi creeze propriul barou, fapt pe care l-au pus in practica in mod ilegal. Altii sunt nedemni in baza art.13 lit.b intrucat au savarsit abuzuri, altii au cazut la examenele pentru primirea in profesia de avocat, altii au fost dezinformati. De altfel, cei mai multi dintre acesti avocati au venit la barouri si au solicitat sa fie primiti in profesie, declarand ca au fost inselati de publicitatea mincinoasa si ca in cele din urma, au realizat eroarea in care se aflau. Aceia dintre ei care au fost pregatiti profesional au reusit la examen si in prezent exercita profesia in mod legal.
Ce prejudicii se produc din cauza activitatii acestor avocati?
Orice incalcare a legii produce prejudicii in plan general- al incalcarii ordinii sociale- si in plan particular -al persoanelor direct lezate de fapta antisociala. Exercitarea fara drept a profesiei de avocat incalca grav ordinea de drept si nesocoteste exercitarea dreptului constitutional la aparare. Cu alte cuvinte, toate actele la care participa un pretins avocat sunt viciate, iar in anumite situatii actele sunt nule. Din fericire, instantele au sesizat astfel de nulitati si au intervenit prompt in restabilirea dreptului incalcat: astfel, Tribunalul Iasi prin incheierea pronuntata in dosarul penal 11271/2005 a dispus, printre altele, admiterea recursului inculpatului Z.L.N. si a respins propunerea Parchetului de arestare preventiva si a revocat mandatul de arestare preventiva constatand ca: " inculpatul nu a beneficiat de asistenta juridica obligatorie si calificata a unui avocat care sa aiba aceasta calitate" intrucat a fost asistat de o persoana (N.V.) care nu era inscrisa in tabloul Baroului Iasi. Instanta retine in cuprinsul hotararii ca pretinsul avocat (N.V.) a atasat la dosar inscrisuri cu antetul UNBR-Baroul Iasi, dar nu are calitate de avocat, intrucat numai legea este izvor de drept si infiintarea de barouri paralele prin hotarare judecatoreasca nu confera calitatea de avocat. Clientela pretins asistata sau reprezentata de catre persoane fara calitatea de avocat, si care in mod fraudulos isi aroga o astfel de calitate mincinoasa, este prejudiciata la randul ei intrucat nu beneficiaza de sfatul unui profesionist a carui pregatire profesionala este asigurata de corpul profesional prin cursuri de pregatire teoretica si practica si este verificata prin examene profesionale. Prin corespondentele primite de la Ministerul Justitiei in cursul anului 2004 se preciza preocuparea aparuta "in mediile de afaceri europene care prin intermediul Misiunii Permanente a Romaniei pe langa Uniunea Europeana-Bruxelles, s-au interesat in legatura cu valabilitatea unor hotarari judecatoresti pronuntate in cauze in care investitori straini au fost reprezentati, in fata instantei, de avocati inscrisi in Baroul Constitutional. Prin urmare, iata cum circuitul juridic este grav prejudiciat de realizarea unor acte sau operatii juridice care vor fi anulate datorita participarii la ele a unor falsi avocati. La fel de grav este dispretul fata de lege exprimat in mod public de catre persoane care sunt licentiate in drept.
Care este atitudinea instantelor si parchetelor vizavi de acest fenomen?
Trebuie de la bun inceput afirmat ca, in marea lor majoritate, atat judecatorii cat si procurorii au condamnat acest fenomen. De altfel, reactia este fireasca si dovedita de hotararile judecatoresti prin care s-au dizolvat asociatiile care infiintasera pretinsele barouri, hotarari incheiate cu decizia CEDO, amintita anterior. De asemenea, instantele au impiedicat pretinsii avocati sa se prezinte in fata instantelor in aceasta falsa calitate, iar in rarele cazuri in care au fost prezenti in instanta, au procedat la desfiintarea masurilor ilegal luate sau dispuse.
Consiliul Superior al Magistraturii, prin comunicatul din 29 aprilie 2004, a dispus efectuarea de verificari prin Corpul de Control. S-a constatat, potrivit raportului intocmit a se solicita judecatorilor sa constate ca inscrisurile intocmite de baroul constitutional nu intrunesc cerintele necesare pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare.
Ministerul Public a comunicat tuturor parchetelor prin adresa 1919/30 iulie 2004 sa ia masurile necesare "pentru a evita acordarea asistentei juridice de catre persoane care prezinta documente emise de catre Baroul Constitutional" subliniind ca "profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tablourile barourilor... componente ale UNBR". La randul sau, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci a respins cererea formulata de Bota Pompiliu, pentru inregistrarea marcii UNBR precizand, in cadrul avizului de refuz provizoriu din 9 septembrie 2004 "profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al UNBR". In plan extern, Uniunea Internationala a Avocatilor -la care Uniunea Avocatilor din Romania este membru fondator din anul 1928-si Comunitatea Barourilor din Uniunea Europeana - la care UNBR este membru observator din anul 2001 - au protestat impotriva flagrantei incalcari a legii prin memoriile trimise Presedintiei Romaniei si Ministrului Justitiei.
Au existat si situatii, din fericire putine ca numar, in care unii procurori si cativa judecatori au pronuntat solutii favorabile membrilor barourilor constitutionale. Ele nu reprezinta insa punctul de vedere majoritar al magistratilor. UNBR si barourile au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, singura autoritate in drept sa investigheze si sa ia masurile legale potrivite.
Au fost intreprinse masuri pentru "inlaturarea" acestui fenomen?
Atat UNBR cat si barourile au luat atitudine de indata ce exercitarea avocaturii clandestine a fost sesizata. Au fost dizolvate judiciar asociatiile infiintate cu incalcarea legii si au fost formulate plangeri penale impotriva faptuitorilor. In intalnirile avute cu reprezentanti ai Ministerului Public si cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost discutate masurile ce se impun a fi luate pentru a restabili respectarea legii. In sedintele de judecata, la sesizarea avocatilor majoritatea completelor de judecata nu au permis accesul pretinsilor avocati care au fost indepartati din salile de sedinta. La fel, majoritatea parchetelor nu au permis prezenta in dosare a pretinsilor avocati. La nivel national sunt anchetate in zeci de dosare faptele de exercitare fara autorizatie a profesiei de avocat. Din pacate, efectele se lasa asteptate, reactia celor in masura sa ia masuri fiind extrem de inceata.
In consecinta, la Consiliul UNBR din 4 februarie 2006 s-a adoptat hotararea de a fi sesizat presedintele Romaniei in calitatea sa de garant al respectarii Constitutiei precum si sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a lua masuri impotriva acelor magistrate care au pronuntat hotarari prin care au favorizat acest fenomen ilegal. Acest demers este facut din dorinta de a evita intarzierea reformei in Justitie, reforma ce nu poate fi deplina fara asocierea corpului avocatilor. Incalcarea flagranta a legii, tolerata chiar de unii magistrate contribuie la subminarea statului de drept impiedicand o reala reforma a Justitiei, reforma ce nu poate fi intemeiata decat pe respectul legii.