Secretele lui Jacqueline Kennedy

Anuntul aparitiei in librarii, la 7 februarie, a romanului "Memorii secrete cu Jacqueline Kennedy-Onassis", purtand semnatura scriitoarei americane Ruth Francisco, despre viata fostei primei doamne a SUA, a starnit un imens scandal in Statele Unite ale Americii, inainte ca volumul sa fie pus in vanzare, informeaza Mignews, citat de Rompres. Autoarea a declarat inaintea lansarii cartii ca la baza romanului stau mai multe jurnale ale lui Jacqueline Kennedy, pe care aceasta i le-a incredintat in anul 1994, cu putin timp inainte de moarte, secretarei sale fidele, Jullia Ganon. Cartea descrie cu lux de amanunte viata de alcov de la Casa Alba: relatia zbuciumata cu John Fitzgerald Kennedy, plus momentul in care aceasta a primit un milion de dolari de la socrul sau doar pentru a nu-l parasi pe John, apropierea fizica de cumnatul sau Robert dupa uciderea sotului la Dallas, in anul 1963, discutia telefonica cu Marilyn Monroe si fuga cu Aristotel Onassis, in goana de noi senzatii pentru a uita scandalurile din Camellot. Dupa moartea sotului, Jackie a compus o adevarata mitologie despre Casa Alba, asociind-o cu palatul de basm Camellot. Suparator este, in opinia criticilor, faptul ca romanul este scris la persoana intai, ca un gen de autobiografie, faptele narate, ce se intind pe sute de pagini, avand-o drept autoare pe insasi protagonista cartii, fapt ce-i face sa fie circumspecti fata de continutul cartii. Dar, in pofida reticentei criticilor, site-ul Amazon.com a fost asaltat de cereri de cumparare a volumului, dupa inserarea unor fragmente din carte.
"John mi-a ucis copiii"
Primul capitol al romanului se intituleaza "Istoria mea", in care Jackie se descrie cum sta in fata unei vitrine a unui magazin Tiffany pentru a alege un cadou pentru John Kennedy. Aceasta mai povesteste cum certurile dintre ei au inceput chiar din primele zile ale relatiei lor: "M-am oprit in fata vitrinei cu bijuterii pentru barbati. Am ales o agrafa pentru prins bancnotele de la Saint Christopher. Nu m-am gandit prea mult si am cumparat-o pe loc, pentru John. Era primul meu cadou serios facut unui barbat. I l-am daruit in ziua nuntii noastre. Imi doream, din tot sufletul, sa-i placa acel accesoriu, atat de rafinat si de elegant, insa, daca la inceput se bucurase de el, am constatat apoi ca il irita sa-l poarte, din simplul motiv ca nu tinea niciodata bani la el. John este singurul meu barbat pentru care eu plateam, in locul sau, masa la restaurant". In curand, dupa casatorie, la primul consult medical, Jackie va afla ca sotul i-a transmis o boala venerica. Pentru primul avort si problemele medicale ulterioare, Jackie a dat vina pe boala contactata de la sotul sau: "Permanent aud o voce in urechi: John mi-a ucis copiii". Caracterul complex, tensiunea permanenta din relatiile sale cu John, dar mai ales relatiile extraconjugale ale acestuia, o impingeau adesea sa renunte la aceasta casatorie. Socrul sau, tatal lui John Kennedy, si-a dat seama repede de problemele prin care trece cuplul si, fara sa-si puna fiul in tema, a incercat sa-i salveze casnicia: "Trebuie sa ramai alaturi de John. Esti o sotie ideala pentru un om politic", i-a spus el lui Jackie. Pentru ca ea nu putea fi convinsa, socrul sau a insistat si i-a propus un troc: ea ramane cu John si primeste pentru asta un milion de dolari. Raspunsul lui Jackie a fost urmatorul: "Primesc acesti bani. Insa vreau inca un milion de dolari pentru fiecare copil nascut in aceasta casatorie".
Un milion de dolari pentru fiecare copil nascut
Jullia Ganon, secretara lui Jackie, scrie in prefata romanului ca a pastrat intacte jurnalele pe care le-a primit de la fosta Prima Doamna a Americii, luand decizia sa le dea publicitatii abia dupa zece ani de la moartea ei. Nu ca ar fi avut scrupule, dar, dupa cum ea insasi explica, "dupa o asemenea inflatie de carti, filme, emisiuni de televiziune, expozitii de rochii ale lui Jackie, jurnalul ar fi ramas neobservat".
Unul din capitole descrie felul in care se percepea Jackie Kennedy: "Stiu in ce fel ma vede lumea: pentru unii sunt o mama perfecta, in opinia altora - o femeie plina de armonie si gratie, cu multe calitati, o vaduva curajoasa. Unii cred ca sunt o persoana hedonista, arivista, ahtiata dupa bani si valori materiale, altii considera ca sunt pragmatica si rece. Sunt unii care ma condamna pentru ca nu ma dedic actiunilor filantropice, ca nu merg in tari din lumea a treia sa ajut copii saraci, carora sa ma dedic, sacrificand bani, timp, sentimente - intr-un cuvant, sacrificandu-ma pe mine. Dar dincolo de femeia din fotografii se afla complet o alta persoana - o femeie tanara, o mama ca toate celelalte, cu emotii, dorinte si visuri". (D.M.)

---

Despre autor: