In decembrie 2005, "New York Times" dezvaluia faptul ca Administratia Bush autorizase NSA ("National Security Agency") inca de la inceputul anului 2001 sa spioneze (sa asculte ilegal) comunicarile telefonice si de e-mail care intrau si ieseau din Statele Unite. Articolul, avandu-i ca autori pe James Risen si Eric Lichtblau, a inflamat mass-media americana. Argumentele Administratiei - invocate dupa dezvaluirea din "New York Times" - aveau la baza un document al Departamentului Justitiei, de 42 de pagini, elaborat insa abia pe 19 ianuarie 2006. Potrivit documentului, spionajul i-ar fi fost ingaduit presedintelui, in vreme de razboi, in calitatea sa de comandant suprem al Armatei. Al doilea argument al Departamentului Justitiei era o lege - "Autorization for the Use of Military Force" (AUMF) - trecuta prin Congresul american dupa evenimentele de la 11 septembrie 2001. Documentul Departamentului Justitiei invoca faptul ca, "SUA fiind in razboi", presedintele are autoritatea de a "conduce operatiunile de supraveghere ale inamicului". Documentul concluzioneaza ca autorizarea interceptarilor fara mandat efectuate de NSA "reprezinta un exercitiu al autoritatii prezidentiale, in cursul unui conflict armat pe care Congresul il autorizase pe presedinte sa-l poarte".
Procese si proteste
Oficial s-a sustinut ca interceptarile ilegale i-ar fi vizat doar pe membrii Al-Queda si pe simpatizantii organizatiei teroriste. Interceptarile ar fi inceput dupa evenimentele din 11 septembrie 2001.
A devenit insa repede foarte clar ca interceptarea ilegala a comunicatiilor nu li s-a aplicat doar "teroristilor", ci i-a vizat si pe cetatenii obisnuiti ai SUA, care s-au pomenit astfel spionati de NSA fara nici un motiv. Astfel, militantii pacifisti s-au plans ca telefoanele si e-mailurile lor erau cu regularitate interceptate de NSA. Iar programul secret al NSA de spionare a convorbirilor ii viza, de fapt, pe toti cetatenii americani care se opuneau politicii Administratiei Bush. Nu au lipsit nici apropierile de problematica romanelor lui George Orwell, de "Big Brother". NSA a obtinut prin astfel de mijloace o vasta banca de date, cele mai multe neavand nimic de a face cu "terorismul" si "Al-Queda", ci cu politia politica, instaurata treptat in SUA dupa 11 septembrie. Argumentul ca "SUA ar fi in razboi" din documentul Departamentului Justitiei cade, dupa ce Bush a proclamat, la 1 mai 2003, sfarsitul operatiunilor militare din Irak. Mai mult, in Irak au avut loc alegeri "libere si democratice", recunoscute ca atare de SUA.
"Razboiul cu terorismul" nu poate fi nici el invocat, deoarece este vorba de un concept prea vag, in care termenul de "razboi" are un sens mai mult figurat. Exact ca sintagma "razboiul cu drogurile" sau "razboiul cu saracia" ori "razboiul cu SIDA" etc.
In al doilea rand, ideea ca legea AUMF - invocata in document - ar autoriza o vasta expansiune in domeniul "spionajului domestic" este absurda. Legea AUMF specifica: "Presedintele este autorizat sa utilizeze forta necesara impotriva acelor natiuni, organizatii sau persoane care planifica, autorizeaza si comit - ori ajuta in atacurile teroriste - fapte de tipul celor din 11 septembrie 2001.
In nici un paragraf al legii AUMF nu sta scris ca presedintele ar fi autorizat sa-si spioneze propriii concetateni. Exact ceea ce NSA a facut, intrand astfel in posesia unor date politice a caror confidentialitate este garantata de Constitutia americana. Ca urmare, doua grupuri pentru libertati civile au chemat in instanta Administratia Bush, iar mai multi senatori au discutat duminica, 15 ianuarie, la televiziune despre posibilitatea aplicarii procedurii de "impeachment" (destituire) a presedintelui Bush. Fostul vicepresedinte Al Gore a cerut oficial numirea unui procuror special care sa ancheteze aceasta grava incalcare a Constitutiei SUA si a legilor federale.
"American Civil Liberties Union" (ACLU) - a depus actiunea in justitie la Detroit. "Center for Constitutional Rights" (CCR) - a initiat urmarirea juridica la New York.
In acelasi timp, cotidianul "New York Times" si-a continuat dezvaluirile cu un articol care contesta afirmatia presedintelui Bush, ca la mijloc este vorba doar de interceptarea unui "numar limitat de convorbiri telefonice si de e-mailuri". Lista cu numere de telefon, de e-mailuri, de adrese si de persoane - trimisa de NSA la FBI pentru urmarire - este atat de mare, incat directorul FBI, Robert Mueller, s-a vazut nevoit sa initieze o ancheta interna privind legalitatea interceptarilor, ca sa nu se sparga totul in capul agentiei pe care o conduce. Lista interceptarilor era atat de mare, incat lasa impresia ca FBI-ul doarme si ca in SUA sunt nenumarati inamici publici nedetectati pana acum.
Programul secret - autorizat in 2001 de presedintele Bush - de interceptare ilegala a comunicatiilor cetatenilor, a starnit o adevarata unda de soc in Statele Unite, ocupand spatii imense in mass-media.
Actiunii in instanta a ACLU i s-au alaturat si alte organizatii pentru libertati civile: "National Association of Criminal Defense Lawyers", "Greenpeace" sau "Council on American-Islamic Relation", precum si ziaristi ca James Bamford, Christopher Hitchens, Tara McKelvey, academicieni ca Burnett Rubin de la "New York University" si Larry Diamond de la prestigiosul "Hoover Institution". Interesant este ca grupul include opozanti ai razboiului din Irak, ca McKelvey de la "American Prospect", dar si sustinatori ferventi ai invaziei, precum Hitchens sau Diamond. Directorul executiv ACLU, Anthony D. Romero, a afirmat: "Supravegherea ilegala a cetatenilor americani constituie o periculoasa afirmare a puterilor prezidentiale, care nu a mai existat din epoca Nixon."
In actiunea deschisa la New York, "Centrul pentru Drepturi Constitutionale" ("Center for Constitutional Rights" - CCR) sustine ca activitatea sa este direct afectata de spionarea cetatenilor americani, deoarece avocatii CCR reprezinta sutele de musulmani americani care au fost arestati si deportati abuziv - fara ordin judecatoresc - dupa evenimentele din 11 septembrie 2001, ca si pe multi din detinutii de la Guantanamo Bay. Apararea acestor oameni necesita conversatii telefonice si schimburi de e-mailuri cu persoane din Orientul Mijlociu, Afganistan, Asia de Sud, care ar fi trebuit cel putin teoretic sa fie protejate, dar care au fost spionate in secret de NSA.
Bill Goodman, directorul juridic al CCR, a sustinut: "Ca si in cazul dr. Martin Luther King, activitatea de supraveghere ilegala ne este prezentata sub faldurile securitatii nationale. In realitate este vorba doar de exercitarea de catre Administratia Bush a unor activitatii conspirative, care nu pot fi controlate de cei care se afla in afara Guvernului."
Duminica 15 ianuarie a.c., la televiziune s-a discutat cu reprezentantii oficiali despre aplicarea "impeachmentului" (procedura constitutionala de demitere a presedintelui american) a actualului sef la Casei Albe, George W. Bush. Republicanul Arlen Spector - presedintele Comisiei juridice a Senatului - a afirmat la ABC, in programul "This Week" ("Saptamana aceasta") ca va continua audierile in problema ascultarilor NSA cu un martor principal, procurorul general Alberto Gonzales, unul din aparatorii programului de interceptari secrete. Spector a declarat la ABC: "Daca programul de ascultare se va dovedi anti-constitutional vor exista o serie de proceduri, cum ar fi impeachmentul si urmarirea penala a presedintelui Bush."
Arlen Spector este primul senator republican care vorbeste deschis si ia in considerare posibilitatea demiterii presedintelui (republican) George W. Bush.
Al Gore cere desemnarea unui procuror special
Fostul vicepresedinte Al Gore a tinut un discurs la "Constitutional Hall" din Washington, cu ocazia zilei comemorative a lui Martin Luther King. Discursul lui Gore a fost sponsorizat de o coalitie de organizatii pentru drepturile omului: "National Taxpayers Union", "Free Congress Foundation" si "American Conservative Union".
In speech-ul sau, fostul vicepresedinte american a solicitat desemnarea unui procuror special, care sa investigheze legalitatea ordinului secret de interceptare a comunicatiilor cetatenilor americani. Gore nu a utilizat in discurs cuvantul "impeachment", dar a avertizat ca Administratia Bush "conduce republica noastra pe marginea periculoasa a abuzurilor in interpretarea Constitutiei, prin felul in care a condus razboiul din Irak si campania "anti-terorista" din interiorul Statelor Unite."
Al Gore a condamnat practica Administratiei Bush de a tine in detentie, pe timp nelimitat, cetateni americani sau straini fara a li se aduce nici o acuza. Ca si inchisorile CIA, extrajudiciare. Ori spionarea propriilor cetateni sub pretexte anti-tero. Gore a comparat aceasta politica cu derapajele anti-constitutionale din timpul conflagratiilor mondiale si din epoca razboiului din Vietnam. "In toate aceste cazuri, tara si-a recapatat echilibrul numai dupa insusirea lectiilor privind greselile comise prin exces", a afirmat Al Gore.
Fostul vicepresedinte a sugerat totodata ca Administratia Bush s-a angajat pe un drum care duce spre "dictatura".
Discursul lui Al Gore este semnificativ, pentru ca vine de la omul care la alegerile prezidentiale din anul 2000 a reusit sa castige circa un milion de voturi mai mult decat contracandidatul sau, George W. Bush, "castigatorul" declarat. Conform multor analisti, la alegerile din anul 2000 Partidul Republican a furat electoral, iar presedintele a fost ales nu de natiune, ci de o decizie a Curtii Supreme, cu 5 voturi la 4.
Al Gore a mai sustinut in discursul sau faptul ca o cabala de avocati, congresmeni si judecatori - cu convingeri de extrema-dreapta - au participat la falsificarea alegerilor. Potrivit fostului vicepresedinte, aceasta cabala ar fi actionat inca din timpul Administratiei Clinton, aflandu-se in spatele scandalului Lewinski. Procurorul Kenneth Starr, el insusi aflat in conflict cu legea, sar fi putut fi santajat. Un sondaj la nivel federal, facut de "Zogby International" in perioada 9-12 ianuarie 2006, a stabilit ca majoritatea americanilor doresc ca autoritatea Congresului sa intervina si sa-i aplice procedura de "impeachment" presedintelui Bush pentru spionarea populatiei, daca se va dovedi ca ordinul secret emana chiar de la presedinte. Cu 52 pentru si 43 contra in fiecare stat al confederatiei americane, cei intrebati au fost de acord cu procedura de "impeachment", daca se va dovedi ca presedintele a dat un asemenea ordin. Pentru grupa de tineri intre 18-29 de ani, procentul favorabil procedurii de "impeachment" a atins 74%. 23% dintre republicani au sustinut si ei aplicarea procedurii, daca presedintele SUA va fi gasit vinovat de spionarea comunicatiilor cetatenilor americani.
"Starea de razboi: istoria secreta a CIA si Administratiei Bush"
James Risen - unul din autorii articolului din "New York Times" care a inflamat America - a scris si o carte pe aceeasi tema: "State of War: The Secret History of CIA and the Bush Administration". Ideea cartii este ca programul secret de spionare a cetatenilor americani este mult mai vast decat recunoaste Administratia Bush. Potrivit autorului, este vorba despre o supraveghere permanenta, realizata prin interceptari telefonice si de e-mail, in cadrul unui vast proiect de a colecta informatii si de a supraveghea toata populatia SUA, nu doar pe criticii actualei Administratii.
Prin ordinul secret al lui Bush - sustine Risen - NSA a capatat acces nelimitat la interceptari. Mai mult, autorul aduce in discutie si strania colaborare dintre agentia specializata in spionajul electronic si domeniul privat. Risen scrie: "Necunoscut celor mai multi americani este detaliul ca NSA intretine relatii stranse cu industria de telecomunicatii si de computere, potrivit dezvaluirilor unor functionari oficiali. Doar cativa executivi din companiile gigant ale acestor industrii cunosc relatia cu NSA si latura intunecata a colaborarii corporatiilor de telecomunicatii cu serviciile secrete de informatii."
Deoarece SUA detin controlul asupra infrastructurii Internet, este cu atat mai usor sa controleze comunicatiile e-mail. Riesen observa: "Cu accesul direct la sistemul de comunicatii al Statelor Unite, nu exista nici un obstacol fizic sau logistic pentru a impiedica NSA sa asculte pe oricine din tara." Programul secret de interceptari ale cetatenilor americani de catre NSA este denumit oficial "Special Acces Program".
NSA imparte informatiile obtinute prin interceptari ilegale cu alte agentii
Intr-un articol din 1 ianuarie 2006 publicat de "Washington Post", corespondentul Walter Pincus dezvaluia ca NSA imparte informatiile rezultate din spionarea propriilor cetateni cu alte agentii. Printre acestea Pincus citeaza "Northern Command" (NORTHCOM), FBI, "Defence Intelligence Agency" (DIA), CIA si "Departement of Homeland Security", recent infiintat.
Pincus afirma: "Cel putin una dintre agentii, DIA, a utilizat informatiile NSA ca baza pentru declansarea supravegherii unor persoane ale caror idei nu erau in concordanta cu cele oficiale."
Desi oficial se afirma ca NSA nu intercepteaza decat persoanele care au un potential terorist, in fapt NSA si celelalte agentii, care primesc informatii secrete, le utilizeaza in scopuri mult mai generale. Banca de date a DIA este coordonata de NORTHCOM ("Northern Command"), care colecteaza informatii secrete despre cetatenii americani de la NSA. Printre care, sustine Pincus, si date privindu-i pe activistii pacifisti ("anti-war"). Acest schimb de informatii secrete intre agentii americane, pornind de la interceptarile ilegale ale NSA, este intens si diversificat.
"Newsweek" din 2 mai 2005 confirma schimbul de informatii obtinute ilegal de NSA, si noteaza: "Din ianuarie 2004, NSA a primit intre 3000 si 3500 de cereri de la alte agentii de a le furniza date confidentiale privind cetateni americani care initial, nu faceau obiectul vreunei supravegheri."
In total, "Newsweek" estimeaza ca dosarele a cel putin 10.000 de persoane ale caror numere de telefon si de e-mail fusesera interceptate clandestin de NSA, au fost predate altor agentii. Acest gen de "politie politica" - care a fost accentuata de "Patriotic Act I" si "Patriotic Act II" - violeaza in mod vizibil Constitutia americana, legile federale si drepturile cetateanului.
Orice banca de date alcatuita pe baza interceptarilor ilegale de telefoane si e-mail poate fi utilizata apoi pentru arestari si deportari extrajudiciare, in numele "securitatii nationale". In anii '80, presedintele Ronald Reagan pregatise o legislatie care sa-i permita arestarea in masa a americanilor care se opuneau politicii sale. "Creierul" acestor masuri era, in anii '80, John Negroponte, cel care conduce acum comunitatea de informatii a SUA, coordonand activitatea a 15 agentii de informatii secrete.
Planurile pentru interceptarile clandestine dateaza dinainte de 9/11
Intr-un speech tinut la 4 ianuarie 2006, la "Heritage Fundation" - organizatie a lobby-ului israelian din SUA -, vicepresedintele Dick Cheney a motivat spionarea cetatenilor americani prin prisma evenimentelor petrecute la 11 septembrie 2001. Cheney a sustinut ca spionajul cetatenilor este absolut necesar in razboiul cu terorismul, ca si monitorizarea comunicatiilor teroriste internationale. "Daca supravegherea de acest tip ar fi avut loc si inainte de 11 septembrie, atentatele de la WTC s Pentagon nu s-ar fi produs", a conchis el.
Argumentul lui Cheney nu sta insa in picioare, deoarece spionarea cetatenilor americani de NSA este, se pare, anterioara lui 11 septembrie 2001... Un articol din magazinul "Slate", datat 3 ianuarie 2006, atragea atentia ca activitatea de spionare a cetatenilor americani de NSA incepuse cu luni de zile inainte de atacurile "teroriste" de la World Trade Center si Pentagon. Reporterii de la "Slate", Shane Harris si Tim Naftali, scriau: "Sursa, care ne-a cerut sa-i pastram anonimatul, sustine ca NSA cauta sa angajeze un numar mare de experti in operatiuni «data-mining», pentru a acoperi milioanele de conversatii telefonice si de e-mail."
Potrivit "Slate", angajarile s-au facut la inceputul anului 2001 - asadar cu mult inainte de 11 septembrie, iar un raport NSA din decembrie 2000, intitulat "Transition 2001", solicita o mult mai mare monitorizare a telecomunicatiilor. Un alt raport, redactat in iunie 1999, de general-locotenentul Jim Clapper - din cadrul lui "Scientific Advisory Board" al NSA - solicita masuri similare. Acum aceste solicitari sunt, in totalitate, implementate. Procesele intentate de ACLU si CCR impotriva Administratiei Bush incearca sa opreasca acest curs care, in opinia lor, ar duce la transformarea Americii intr-un stat politienesc.