Incercarea senatorului UDMR Gyorgy Frunda de a castiga, la Strasbourg, teren fertil pentru schimbarea prevederilor legale si constitutionale interne in materie de minoritati a esuat.

ESEC. Gyorgy Frunda si-a vazut raportul modificat la sange de catre membrii Adunarii Parlamentara a Consiliului Europei

Un document initiat de senatorul UDMR Gyorgy Frunda si adoptat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a reaprins dezbaterea privind minoritatile nationale, dar nu obliga Romania la masuri imediate si concrete. Mai mult, textul a fost votat
intr-o forma foarte indepartata de intentiile initiale ale lui Frunda, din cauza amendamentelor facute de parlamentari.
DOCUMENT CONTROVERSAT. La initiativa presedintelui delegatiei romane din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE), Gyorgy Frunda, forul european a adoptat un document prin care le recomanda celor 46 de state membre sa se alinieze la standardele europene privind minoritatile. Textul votat saptamana trecuta in plenul APCE nu inseamna nici ca Romania trebuie sa isi modifice, dintr-o clipa in alta, Constitutia, nici ca el va deveni aplicabil ca atare in statele membre.
Documentul a intrat in baza de date a APCE drept Recomandarea 1735. In articolul 16.4 din recomandare se arata ca, pentru a respecta standardele europene in materie de minoritati, statele trebuie sa integreze toti cetatenii, indiferent de apartenenta etno-culturala, intr-o entitate civica si multiculturala. Tot astfel, li se recomanda statelor respective sa nu se mai defineasca exclusiv etnic sau exclusiv cultural. ""Recomandarea nu are efecte concrete asupra Romaniei. Este o recomandare facuta catre toate tarile membre Consiliului Europei. Nu este destinata Romaniei. Are efecte doar in domeniul legislativ, al procesului de ratificare a conventiilor europene. Nu am facut-o cu dedicatie pentru Romania"", a declarat Frunda pentru Mediafax. Senatorul UDMR a mai spus ca partidul pe care il reprezinta a sustinut intotdeauna ca notiunea de stat national este o notiune desueta si nu corespunde realitatii. In cadrul emisiunii ""Miezul problemei"", difuzata de postul National TV, Frunda a reafirmat ca nu sustine si nu a sustinut niciodata ideea ca Romania trebuie sa ramana stat national si ca, de fapt, el nu reprezinta Romania la APCE, ci este liderul ales al celor 10 membri care reprezinta tara la nivel parlamentar.
ROMANI CONTRA ROMANI. Surse din delegatia Romaniei la APCE ne-au declarat ca de fapt senatorul UDMR a suferit o mare infrangere in incercarea de a determina schimbarea prevederilor legale si constitutionale interne in materie de minoritati. Intrat in dezbaterea Comisiei juridice si pentru drepturile omului a APCE, raportul lui Frunda a fost atacat cu un contraraport al deputatului PSD Adrian Severin. In urma dezbaterilor, raportul lui Frunda ""a fost imbogatit"" cu o serie de amendamente, au fost eliminate foarte multe prevederi, printre care si cea prin care se instituia obligatia Consiliului Europei de a rezolva problema minoritatilor. Ca urmare, forma finala a recomandarii 1735, adoptata de plenul APCE, a iesit exact invers decat si-a dorit Frunda. Sursele citate spun ca totusi Frunda a facut si un lucru bun, realizand o comparatie a definitiilor date ""statului"" in constitutiile europene. Din aceasta comparatie a reiesit ca definitia cuprinsa in Constitutia Romaniei, de ""stat national"", este in conformitate cu prevederile europene, respectiv entitate civica si multiculturala, spre deosebire de cea a Ungariei, unde accentul cade pe apartenenta etno-culturala. Avand in vedere modificarile din comisie, sursele citate spun ca este o premiera cand expunerea de motive a unei legi, respectiv raportul lui Frunda, este total diferita de corpul legii - recomandarea 1735. Aceleasi surse mai spun ca la dezbaterea din Comisia juridica a APCE au existat tensiuni in delegatia romana, Frunda refuzand sa preia din contraraportul lui Severin si declansandu-se un mic razboi romano-roman pe care reprezentantii nostri au vrut sa-l tina departe de urechile presei.
TRASEUL RECOMANDARII. Textul adoptat la sfarsitul saptamanii trecut de APCE face parte din zona asa-numitelor ""zone soft"" ale legislatiei Consiliului Europei, ce cuprinde rezolutii, recomandari si declaratii. Este vorba despre documente prin care celor 46 de state membre li se recomanda luarea unor anumite masuri. La polul opus se afla ""normele hard"", ce includ carte sau conventii care se ratifica si devin legi obligatorii pentru statele membre, a explicat, pentru Jurnalul National, directoarea Biroului de Informare din Bucuresti al Consiliului Europei Mariana Nitelea. Odata adoptate de parlamentarii din APCE, astfel de documente intra in atentia si in discutia Comitetului de Ministri al Consiliului, format din ministrii de Externe ai statelor membre. Acestia iau nota de recomandarile inaintate de APCE si incep dezbaterile la acest nivel, privind urmarile recomandarilor. Deznodamantul este dificil de anticipat. Comitetul ministrilor, organele executive ale Consiliului, are o paleta larga de decizie. El poate da curs favorabil unei recomandari, poate raspunde negativ, o poate amenda sau se poate orienta pe un anumit segment. ""De exemplu, intr-un moment in care au fost prezentate incalcari ale drepturilor omului de catre Rusia in Cecenia, APCE a recomandat excluderea Rusiei din Consiliul Europei. Comitetul de ministri a decis insa mentinerea acestui stat"", ne-a spus doamna Nitelea.
MIZA NATIONALA. Ministrii de Externe ai statelor membre sunt cei care decid asupra modului in care trebuie actionat. Dincolo de acest aspect procedural, miza propunerilor adoptate de parlamentari este protejarea si dezvoltarea democratiilor pluraliste, respectiv si prin dezbaterea parlamentelor nationale a documentelor adoptate si absorbirea treptata a normelor la nivelul legislatiei nationale. ""Aceste recomandari pot fi preluate de diferiti actori institutionali sau din societatea civila pentru a-si atinge scopul intr-o maniera democratica realizandu-se in acest fel progresul democratic. Cel care stapaneste cel mai bine aceasta tehnica si are cel mai larg suport, reuseste sa-si impuna norma in mod democratic"", ne-a spus directoarea Biroului de Informare din Bucuresti al Consiliului Europei.
DISCURSUL PRESEDINTELUI. Cu o zi inaintea dezbaterii al carei protagonist urma sa fie Gyorgy Frunda, problema minoritatilor nationale din Romania a fost abordata pe larg de presedintele Traian Basescu. Intr-un discurs in fata plenului APCE, seful statului a punctat cateva dintre drepturile de care minoritarii se bucura in Romania si a sustinut ca ele ar putea servi drept model altor state europene. Basescu a amintit ca din coalitia de guvernamant face parte si UDMR, care reprezinta cea mai importanta minoritate etnica din Romania. El a mai atras atentia asupra dreptului altor 19 minoritati de a avea cel putin un reprezentant in Legislativul de la Bucuresti si a aratat ca acestea sunt argumente serioase, care il determina sa refuze afirmatii de genul ""Romania are o problema cu minoritatile"".