- Lege
- Domnule presedinte, Camera de Comert si Industrie a Romaniei a organizat recent o dezbatere publica cu tema "Banul public la vedere! Autoritatile romane fata cu Legea achizitiilor". Care a fost motivatia alegerii acestei teme?
- Legea achizitiilor publice este un proiect de maxima importanta pentru viata economica si sociala a Romaniei. Exista, de mai multi ani, o suspiciune cvasigeneralizata in legatura cu modul in care se desfasoara aceste achizitii, considerandu-se ca reprezinta o sursa importanta de coruptie. In consecinta, Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), in calitatea sa de reprezentant al intereselor mediului de afaceri, si-a propus sa intervina in procesul de dezbatere publica a acestui act normativ cu scopul de a colecta opinii ale mediului de afaceri de natura sa aduca legii imbunatatiri agreate atat de initiatori, cat si de cei implicati in operatiunile de achizitii publice. De mai bine de 15 ani, coruptia este un subiect nevralgic, pentru care Romania a fost mereu atentionata, iar reprosurile in materie au fost provocate inclusiv de lipsa de transparenta care a insotit pana acum incheierea contractelor de achizitii publice, fapt care a afectat grav activitatea mediului de afaceri. Ca atare, o dezbatere pe marginea legii ni s-a parut intru totul necesara si binevenita, lucru confirmat, de altfel, de toti participantii.
- Cum este reglementat domeniul in acest moment, premergator adoptarii noii legislatii?
- As vrea, inainte de a analiza stadiul legii, sa ne oprim putin asupra notiunii de achizitii publice, astfel incat sa fie limpede la ce anume ne referim. Termenul generic se refera la obtinerea de stocuri si servicii de catre autoritati publice nationale, regionale sau locale. Achizitiile publice reprezinta un potential si oportunitati de profit semnificativ pentru companiile private care alimenteaza sectorul public, atat in tara, cat si in afara. Este excelent, numai ca, atunci cand vorbim despre banul public, transparenta trebuie sa fie deplina.
Si acum, sa revenim la intrebare. Sistemul de achizitii publice in Romania este reglementat, in acest moment, printr-un noian de acte normative: Legea nr. 212/2002, prin Ordonanta de Urgenta nr. 60/2001 si normele de implementare ale acesteia adoptate prin Hotararea de Guvern nr. 461/2001; Legea nr. 219/1998 cu privire la sistemul concesiunilor, modificata de Legea nr. 528/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat; Ordonanta de Guvern nr. 16/2002 modificata prin Legea nr. 470/2002, Ordonanta de Urgenta nr. 15/2003, Legea nr. 293/2003 si Legea nr. 528/2004; Hotararea de Guvern nr. 1587/2003 cu privire la procedura concilierii pentru rezolvarea disputelor privitoare la acordarea contractelor de achizitii publice; Hotararea de Guvern nr. 1186/2001 pentru achizitii in sectorul apararii nationale; Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 1012/2001 si Ordinele Comune ale Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei nr. 1013/873/2001 si nr. 1014/874/2001 care reglementeaza structura, continutul si folosirea "Documentatiei Standard pentru Elaborarea si Prezentarea Ofertei" pentru achizitiile publice de bunuri, servicii si alte "munci" variate. Nu este greu de imaginat ca aceasta "biblioteca" de acte normative este generatoare de confuzie in domeniu si, de ce sa ne ascundem, poate genera suspiciuni prin faptul ca aplicarea unor proceduri eficiente de monitorizare si control este din cale-afara de greoaie. Acestea sunt si motivele principale pentru care noua lege este asteptata cu atata interes de oamenii de afaceri si, in egala masura, de autoritati.
- Comunitatea europeana este extrem de atenta la reglementarea achizitiilor publice si, cu siguranta, noua lege romaneasca trebuie sa reflecte rigurozitatea in materie a "clubului" in care vom intra. Concret, in ce fel actul normativ dezbatut se va alinia acestor exigente?
- Legislatia europeana in domeniul achizitiilor de bunuri, servicii, lucrari si utilitati a fost recent revizuita si simplificata. Uniunea Europeana a trasat o serie de reguli care acum se aplica si Romaniei in virtutea obligatiilor bilaterale asumate prin programul de aderare la UE. In 2004, Comisia Europeana a adoptat doua noi directive privind achizitiile publice, respectiv Directiva 18/CE/2004 si Directiva 17/CE/2004. Aceste doua directive au inlocuit directivele 92/50/EEC, 93/36/EEC, 93/37/EEC si 92/38 EEC privind coordonarea procedurilor de acordare a contractelor de servicii publice, a contractelor de furnizari de produse si a contractelor in sectoarele de apa, energie, transport si telecomunicatii, fixand 31 ianuarie 2006 ca termen-limita pentru ca statele membre sa se conformeze acestor reglementari. Principiile care stau la baza acestor reguli sunt inlaturarea barierelor si deschiderea unei noi piete - competitive si nediscriminatorii. Regulile sunt menite sa asigure libertatea de miscare a bunurilor si serviciilor in Uniunea Europeana si sa garanteze ca procedurile de organizare a achizitiilor publice respecta reglementarile privind libera concurenta.
- Care apreciati ca sunt deficientele sistemului de achizitii publice din Romania?
- As porni de la concluzia raportului expertilor SIGMA, intocmit in iunie 2005. Potrivit acestui document, sistemul romanesc actual este deficitar din motive care tin atat de incapacitatea unitatilor contractante de a desfasura achizitii publice eficiente, cat si de cea a entitatilor achizitoare de a crea in structura lor unitati specializate in procese de achizitie publica. Totodata, Raportul SIGMA semnaleaza si lipsa mecanismelor de solutionare a plangerilor, precum si necesitatea unei implicari mai active a Curtii de Audit in controlul procedurilor de achizitii publice. Raportul de Monitorizare pentru Romania al Comisiei Europei din anul 2005 subliniaza necesitatea ca autoritatile romane sa continue eforturile legislative in vederea alinierii complete la acquis-ul comunitar si a elaborarii unui cadru legal coerent si cuprinzator pentru achizitiile publice, bazat pe reguli clare de organizare a licitatiilor si de adjudecare a ofertelor, si care sa includa mecanisme eficiente de control si solutionare a deficientelor.
- Ce nemultumiri ale mediului de afaceri autohton fata de sistemul de achizitii publice au rezultat din dezbaterea pe care a organizat-o CCIR?
- Mediul de afaceri semnaleaza faptul ca actuala Lege a achizitiilor publice nu prevede sanctiuni severe pentru abateri de la principiile si regulile de achizitii publice si nu blocheaza incheierea unor contracte oneroase, permitand, astfel, folosirea ineficienta a fondurilor publice. As vrea sa evidentiez cateva dintre aceste aspecte care tin atat de textul legii, cat si de tehnica de aplicare a acesteia. In ultimii ani, subiectul achizitiilor publice a generat numeroase controverse privind legalitatea unor contracte incheiate de autoritatile romane cu firme mari, prin atribuire directa, in baza unor clauze de confidentialitate nejustificate. De asemenea, aplicarea legislatiei actuale privind achizitiile publice a creat multe nemultumiri in randul contractantilor de lucrari in constructii; acestia au semnalat faptul ca, in cazul investitiilor mari, finantate din fonduri publice si/sau credite externe garantate de stat, la licitatii este facilitat in mod discriminatoriu accesul firmelor straine sau al firmelor romanesti cu capital majoritar strain, prin impunerea unor conditii excesive de calificare privind marimea cifrei de afaceri.
- Dincolo de insatisfactiile exprimate, care sunt propunerile concrete de ameliorare a legislatiei venite din partea mediului de afaceri?
- In cadrul dezbaterii organizate de Camera de Comert si Industrie a Romaniei, reprezentantii mediului de afaceri au confirmat faptul ca lipsa de transparenta este principala problema cu care se confrunta. Si, pentru a evita sau a micsora riscul alterarii rezultatelor licitatiilor, participantii la dezbatere au propus ca, din comisiile care organizeaza licitatiile pentru achizitii publice, sa faca parte si reprezentanti ai mediului de afaceri, pentru a putea urmari atat alcatuirea caietului de sarcini, cat si procedura propriu-zisa de licitatie. Ne-am dori ca acest parteneriat public-privat sa functioneze pe parcursul intregului proces de achizitii publice. Asa cum in cadrul tuturor structurilor statului functioneaza Comisii de Dialog Social, cred ca ar fi bine ca o asemenea practica sa existe si la nivelul Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP). De asemenea, la fel de importanta este si monitorizarea, care s-ar putea realiza tot in cadrul unui parteneriat intre reprezentantii autoritatii, ai mediului de afaceri din cadrul CCIR si ai principalelor confederatii patronale. Cred ca este timpul sa separam atributiile institutiilor de stat, care fac regulile jocului si supravegheaza respectarea lor, de atributiile asociatiilor mediului de afaceri, care se ocupa de metodologie si de problemele profesionale. De aceea, mi se pare excelenta propunerea de a realiza un parteneriat public-privat in domeniul achizitiilor publice, de a institui o colaborare constructiva intre societatea civila, mediul de afaceri si administratia publica. Consider ca este necesara stipularea in contract a unor termene adecvate de garantie. De exemplu, in Uniunea Europeana, in cadrul contractelor de constructii civile, autostrazile au o garantie de minimum 20 de ani. Trebuie sa avem si noi siguranta ca, dupa ce a castigat licitatia, firma contractanta este obligata sa o intretina si sa o mentina la parametrii initiali. Este la fel de important sa stabilim anumite criterii de departajare intre competitori, pe domenii sau ramuri de activitate. Pentru a evita suspiciunile cu privire la introducerea unor prevederi preferentiale, consideram ca aceste criterii trebuie identificate si stabilite impreuna cu asociatiile profesionale si/sau patronatele din ramura respectiva.
Experienta ultimilor ani ne-a demonstrat ca, in urma unor licitatii, au fost achizitionate produse sau servicii de calitate indoielnica, avand drept unic criteriu de departajare intre ofertanti pretul cel mai scazut. Este de dorit ca aceasta anomalie sa fie eliminata, iar ofertele sa fie analizate in functie de criteriul tehnico-economic, imbinat cu pretul cel mai scazut. In plus, avizul consultativ al asociatiei din domeniu este foarte important, tocmai pentru ca aceasta poate face o apreciere obiectiva asupra raportului calitate-pret oferit. Ca reprezentantul cel mai important al mediului de afaceri din Romania, CCIR este permanent preocupata de reducerea barierelor birocratice, care ingreuneaza activitatea societatilor comerciale. De aceea, credem ca Legea achizitiilor publice trebuie sa evite crearea unor noi valuri birocratice prin promovarea formularelor de precalificare, documentate numai ulterior, in cazul castigarii licitatiei.
Despre autor:
Sursa: Curierul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Victor Rebengiuc, omagiat de 4.000 de oameni pe scena Sălii Palatului: Unele...
Sursa: kudika.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro