Gratie lui Fidel Castro, intelectualii cubanezi au langa ei, la cativa pasi, imaginea a ceea ce ar putea fi Cuba post Castro. Pentru a face fata caderii comunismului, Lidero Maximo a dat voie la turism si mai ales la dolar. Semnificativ pentru conclu

Gratie lui Fidel Castro, intelectualii cubanezi au langa ei, la cativa pasi, imaginea a ceea ce ar putea fi Cuba post Castro. Pentru a face fata caderii comunismului, Lidero Maximo a dat voie la turism si mai ales la dolar. Semnificativ pentru concluziile paradoxale la care pot ajunge intelectualii cubanezi lucizi din experienta capitalismului plantat in socialism ramane romanul lui J.J. Armas Marcelo ""Precum in cer asa si la Havana"", tiparit in 1998 la Madrid.
Personajele sale sunt critici pana la dusmanie ai lui Fidel Castro. Toti vorbesc, nu fara incantare, de anii care vor urma mortii Omului. Asta deoarece nici unul nu-si imagineaza o rasturnare a Legendarului cu Barba. Si totusi, cand vine vorba de samburii capitalismului aruncati de Castro pe solul insulei, de ceea ce un personaj numeste ""miracolul capitalismului in interiorul castrismului"", eroii vad negru inaintea ochilor. Jorge Luis Camacho e un violonist de geniu, unul dintre artistii pana mai ieri tinuti in palme de Revolutie. Si-a pus acum talentul in slujba turistilor straini proprietari de dolari. Vazuta dinspre eroii romanului, ipostaza lui Camacho e revoltatoare:
""(a€¦) pentru ca o data pe luna, la sfirsit de saptamina, Oficiul de Turism din Havana il desemna sa cinte la vioara intr-un cvartet muzical in hotelul hotelurilor de lux, in timp ce oaspetii si vizitatorii cubanezi discutau nepoliticos, cu voce tare, intre ei, rideau in hohote, fara nici un respect si fara sa acorde vreo atentie muzicii pe care o acopereau cu strigatele lor coplesitoare. Beau ca niste apucati mojito, whisky si daikiri cu un dispret absolut pentru muzica pe care oameni care o studiasera cu iluzia de a ajunge intr-o zi sa cinte pe marile scene de concert din Paris, Londra, Viena, New York, Madrid, Los Angeles, Tokio sau San Francisco o interpretau acum la doi pasi de galagia vulgara a turistilor (a€¦)"".
Bun prilej pentru ca, plecand de aici, unul dintre personaje sa lanseze o veritabila diatriba impotriva situatiei din ultimul timp a acestor artisti:
""(a€¦) rasplatiti in Cuba, in ultima faza a talentului si rabdarii lor, prin acordarea unui statut umilitor de interpreti de divertisment intr-un hotel pentru turisti la sfirsit de saptamina, pe teresa hotelului Sevilla sau in hol, la Havana Libera, Cohiba sau Inglaterra, la piscina de la National, la restaurantul de la Cornoboro, localuri de lux de unde puteau pica ceva bani din buzunarul vreunui vizitator cu auzul rudimentar"".
Da, dar acest asa-zis tratament umilitor decurge din conditia artistului in economia de piata. Personajele se iluzioneaza in chestiunea capitalismului posibil. Ele cred ca va fi un soi de sinteza intre cocolosirea comunista si avantajele materiale capitaliste. Adevarul e ca esantionul de capitalism pus la dispozitia cubanezilor de Castro - turism, investitii straine, circulatia libera a dolarului - ar trebui sa le dea de gandit visatorilor incorigibili la Raiul post Castro.
Lui Jorge Luis Camacho lovitura de moarte i-o da tot experimentul de capitalism in interiorul castrismului. Petra Porter, personaj ales de autor pentru a fi rezoneora romanului, dezvaluie ca iubita violonistului se prostitua pentru straini:
""Si iubita lui prostituindu-se cu strainii, ce cruzime, draga, iubita lui intrind chiar in clipa aia pe usa hotelului la bratul turistului, rizind amindoi in hohote de fericire, lipiti unul de altul, mingiindu-se, iti imaginezi tu?""
Despre Cuba anterioara lui Castro se spunea ca-i bordelul Americii. Aici veneau in vacante sau in week-end burtosii Americii pentru a se simti barbati alaturi de mulatrele de o noapte. Dupa venirea la putere, Castro a declarat drept mare cucerire a Revolutiei, alaturi de participarea intregului popor la culesul trestiei de zahar, interzicerea prostitutiei pentru straini. Revenirea turismului, dar si a dolarului au facut ca prostitutia sa se intoarca si ea pe meleagurile cubaneze. Nu s-a intors, insa, in proportia de masa industriala dinainte. S-a intors insa suficient pentru ca intelectualitatea cubaneza, iremediabil de stanga, sa fie oripilata.
Castro le-a aratat cubanezilor mata capitalismului. Punandu-i sa alerge ca turbatii dupa dolar, sa faca giumbuslucuri in fata strainilor de dragul unui bacsis, sa-si prostitueze surorile si nevestele, sa nu intre in hotelurile de lux, sa vanda si sa cumpere totul.

LUMEA PRIN CARE TREC


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.