Ca ingredient de baza in prepararea celor mai renumite sosuri, mustarul este nelipsit din bucatariile gospodinelor moderne.

Mustarul a fost si este unul dintre cele mai populare condimente din Europa. La inceput era folosit drept medicament. In Antichitate se credea ca uleiul de mustar este un panaceu. El trata muscaturile de sarpe, dar si isteriile. Se crede ca originea acestei plante este in Egiptul Antic, de acolo ea a ajuns la Roma, imprastiindu-se apoi in tot imperiul. Romanii aveau o bautura foarte populara care se prepara din suc de struguri cu seminte de mustar. Sucul de struguri se numea ""must"", de aceea se crede ca si denumirea mustarului vine de la aceasta bautura.
MARCA INREGISTRATA. Galii au fost primii care au utilizat acest condiment in mancare. Deja la inceputul secolului al XIII-lea, monahii francezi foloseau din plin seminte de mustar in mancare. Mai tarziu, sosierii francezi umblau pe strazi la ora pranzului si vindeau mustar. Insa acesta era diferit de sosul galben pe care il cunoastem. De fapt, reteta actuala a mustarului a fost inventata si ea in Franta, la Dijon, regiunea Burgundia. In anul 1856, Jean Naigeon, un locuitor al orasului Dijon, a amestecat praful de mustar cu otet de vin, obtinandu-se acea pasta galbena cu care suntem obisnuiti. Nu a trecut mult timp si mustarul de Dijon a devenit marca inregistrata franceza. Pasta de mustar se obtine si din amestecul prafului cu apa, bere, vin sau cu o combinatie dintre acestea trei. Mustarul de calitate este pus, asemeni vinului, la maturat pentru o perioada. Abia apoi este scos la vanzare.
Din 1856 putem spune ca bucataria internationala s-a imbogatit, mustarul devenind un ingredient important in sosuri precum cel de lamaie, cel de mustar sau maioneza.