De numele lui Dick Marty, elvetianul desemnat ca presedinte al Comisiei insarcinate de Consiliul Europei sa ancheteze afirmatiile privind existenta unor eventuale inchisori secrete ale CIA in Europa, se legau multe sperante. Carcotasii din presa europeana visau sa se sparga ""buboiul"" si, in fine, sa vina cineva si sa spuna sus si tare ca da, guvernele unor state europene, printre care si candidata aia la UE, Romania, plina de pete la dosar, au acceptat sa le fie folosit teritoriul de catre agenti CIA purtatori de suspecti de terorism dusi la interogatorii si tortura in terte parti, ca sa nu manjeasca imaginea SUA. Adica ceea ce ei considera deja a fi 100% adevarat, dar nu pot dovedi.
Zvonurile privind inchisorile clandestine si ambulante ale CIA din Europa, in special cea de Est, au venit de la presa. Nu cea europeana, ci taman cea americana, care are surse printre oamenii bine informati. Si au fost intarite de organizatia pentru apararea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW), care a aratat cu degetul spre Polonia si Romania, ca destinatii ale acestor zboruri clandestine marca CIA. Si Bucurestiul, si Varsovia au dezmintit categoric, anuntand ca vor coopera cu orice organ de ancheta pe aceasta tema. Termenul-limita pentru a prezenta toate dovezile dezvinovatirii era 21 februarie. Consiliul Europei a decis ca subiectul este prea important, iar asteptarea pana in februarie prea lunga, asa ca l-a chemat la un raport preliminar, ieri, la Strasbourg, pe Marty. Mai ales ca nu numai cele doua ""estice"" erau banuite de colaborationism si tacere-malc, ci mai toate statele europene, mai mult sau mai putin survolate de avioane CIA.
Televiziunile americane si europene, dar si agentiile de presa asteptau dezvaluirile. Transmisiuni in direct erau programate atat in timpul dezbaterilor, cat si de la conferinta de presa a lui Marty, iar comentatorii si analistii pregatiti sa ia la puricat declaratiile acestuia. Cand Marty a venit sa explice ca da, agentii americani au transportat si detinut in mod ilegal presupusi teroristi pe batranul continent, dar ca nu exista probe irefutabile (ce termen drag romanilor!) ca in Romania si Polonia ar exista astfel de centre de detentie, ca stabilirea adevarului este dificila, dar esentiala si deci ancheta trebuie sa continue, iar SUA si statele UE si candidate sa coopereze pe deplin la aceasta, mai ales ca este putin probabil ca guvernele lor sa nu fi stiut de poveste (de parca nu ne-am fi inchipuit!) adica aproape nimic nou, americanii vor fi respirat usurati, din moment ce CNN
si-a intrerupt transmisia in direct dupa cateva minute. Si nici altii nu s-au agitat sa transmita in direct restul dezbaterii, revenind cu ""live""-ul abia la conferinta de presa a lui Marty.
Una peste alta, dupa ziua de ieri, am inteles ca, de fapt, ceea ce vrem sa auzim oficial e putin probabil sa se faca auzit. Dar ca va exista cineva care ne va asigura ca exista indicii ""numeroase, coerente si convergente"" care sa ne duca pe toti cu gandul la ce se va fi intamplat. Mai pe intelesul tuturor, Marty ne-a dat tuturor o explicatie pentru deja celebra definire damboviteano-prezidentiala a actualului raport de forte mondial, diferenta dintre Licuriciul Mare si Licuriciul Mic. America (Marele Licurici), iata, face ce face, depasind, in actualul razboi antiterorist, mai toate normele interne si externe, iar Europa (Micul Licurici) stie asta. Un singur semn de intrebare
le-a mai ramas carcotasilor: cat de pregatita este Europa sa si accepte acest nou stil de lupta antitero.