Mai intai, trebuie sa spunem ca era intr-o marti, cu un ceas inainte de terminarea programului. Asadar, pe la orele saisprezece, un blond a bagat capul pe usa si a intrebat: Alina nu-i aici? Dar n-a mai asteptat raspunsul, deoarece s-a convins ca in birou nu se gasea nici o femeie.
Miercuri, la fel, la aceasi ora, blondul a deschis val vartej usa si s-a interesat de Alina. In birou nu lucra nici o Alina, totusi Vasile B. a raspuns: Nu-i aici. Ceea ce dadea cumva de inteles ca fusese pana atunci si plecase. Blondul a stat nitel descumpanit, a mai vrut sa spuna ceva si a renuntat. In dimineata zilei de joi, Vasile B. le-a zis colegilor: Sa vedeti c-o sa se intample iar.
Intr-adevar, la ora saisprezece fix usa s-a deschis si blondul a intrebat unde-i Alina lui. Cei opt functionari din odaie si cu Vasile B. noua s-au uitat unii la altii. Blondului i s-a parut ca oamenii se priveau stanjeniti, ca stiau ceva, ca-i ascundeau un lucru.
S-a impacientat: Cei cu Alina?
Ce-a patit? De ce n-o gasesc niciodata? S-o anuntati, va rog eu mult, ca maine la unsprezece vin s-o vad.
Si s-a tinut de cuvant. Vasile B. stia de acum si ce-o sa intrebe. Iar n-ai noroc, i-a zis Vasile B., Alina e la director. Si stii cum e, la director stai cat vrea el. Blondul a dat din cap, cum ca intelegea, dar n-a plecat pana nu i s-au dat asigurari ca i se comunicase totul Alinei. Ca o cautase in cateva randuri un blond, care trebuia neaparat sa-i vorbeasca. Tipul e cazut in limba dupa Alina, a zis Vasile B. De unde ti-ai dat seama?, au intrebat colegii. Poate ca-i datora niste bani. Dar voi, i-a luat la rost Vasile B., de ce nu i-ati explicat ca a gresit usa? De ce chinuiti baiatul? N-a gresit usa, a zis domnul Scaristeanu. Ar fi fost sa intre la biroul numarul 7 sau la numarul 5. M-am interesat. Nu-i nici o Alina la 5 si la 7. Sunt noua birouri pe etajul nostru si inca patru la etajul urmator. Doamna Cozeta, de la Resurse umane, n-are nici o Alina in schema. Si atunci, a intrebat Vasile B., ce-i spunem blondului? Functionarii au pus problema la vot si a iesit ca era bine sa i se spuna adevarul. Vineri, pe la pranz, blondul a navalit in birou cu o expresie ca ti se facea mila. Uit-o, i-a zis Vasile B. De ce s-o uit?, a intrebat complet buimac blondul. Pentru ca nu te mai iubeste. S-a indragostit de altul.
Blondul i-a privit pe rand pe toti cei noua din birou si acestia au dat pe rand din cap, ca si cum ar fi spus: Asta e? Blondul a tras incet usa dupa el si o clipa Vasile B. a vrut sa-l ajunga din urma si sa-i istoriseasca ce si cum. Dar n-a facut-o. Deodata, s-au auzit niste tipete. Primul care s-a dus sa vada ce-i cu tambalaul de afara a fost domnul Scaristeanu. S-a sinucis un blond, a zis el la intoarcere. S-a aruncat de pe cladire. Dumnezeule!, a excalamat Vasile B, ce-am fost in stare sa-i facem bietului baiat! Bai Vasile, l-a linistit domnul Scaristeanu, stai ba, linistit. M-am uitat atent.
Nu-i blondul nostru.