Renuntarea la fumat se poate realiza folosind diverse strategii, in functiede particularitatile fiecarui fumator, de ceea ce i se potriveste.
Specialistii ii sfatuiesc pe fumatori sa renunte la acest viciu dintr-o data: ''Reducand numarul de t

Renuntarea la fumat se poate realiza folosind diverse strategii, in functiede particularitatile fiecarui fumator, de ceea ce i se potriveste.
Specialistii ii sfatuiesc pe fumatori sa renunte la acest viciu dintr-o data: ''Reducand numarul de tigari se instaleaza starea de sevraj nicotinic - totalitatea simptomelor care apar cand intrerupi administrarea unui drog - care este permanenta. Ceea ce este foarte neplacut. Cand intrerupi complet administrarea de nicotina, tot apare sevrajul, dar acesta se reduce in fiecare zi deoarece neuronii incep sa-si revina, nemaifiind bombardati cu nicotina. Adica nu numai ca nu indepartezi dependenta de nicotina, ci favorizezi manifestarile ei neplacute''.
Dr. Magdalena Ciobanu, coordonator al Centrului de Renuntare la Fumat din cadrul Institutului de Pneumologie ''Marius Nasta'' precizeaza ca reducand numarul de tigari nu indepartezi automatismul, reflexul, tabietul care se afla in spatele gestului de a fuma, adica nu indepartezi dependenta comportamentala: ''Cand reduci numarul de tigari, raman exact acele tigari <> de care te desprinzi mai greu: tigara de la cafea, de la masa, din pauze, tigara <> sau tigara <>. Astfel, dependenta psihica nu numai ca nu scade, ci se accentueaza pentru ca acele cateva tigari ramase devin <> fumatorului si, in acelasi timp, <> - <>. Or, treptat, numarul acestor tigari - recompensa incepe sa creasca pentru ca, supararile, nervii se intampla sa le ai toata ziua si e foarte usor sa spui <> si apoi inca una, si inca una...''.
Marea majoritate a celor care s-au lasat de fumat au reusit prin reducerea brusca. ''Renuntarea brusca nu produce modificari biologice. Componentii fumului de tigara sunt niste intrusi in organismul uman, producand dereglari diverse. In momentul in care aportul devine zero, diversele functii isi revin la normal, mai repede sau mai incet, in functie de adaptabilitatea si gradul de afectare a organismului.
Nu trebuie uitat si, mai ales, subestimat, rolul implicarii psiho-emotive: aceluiasi lucru ii poti acorda o importanta exagerata sau il poti pur si simplu ignora, in functie de dispozitia psihica. Parerile de genul <> dovedesc lipsa cunostintelor de baza despre mecanismul fumatului'', explica dr. Magdalena Ciobanu. Aceasta mai spune ca ''din cauza componentei psihice a fumatului, unii fumatori sunt pur si simplu ingroziti de ideea ca din ziua X nu vor mai fuma deloc. Ei au nevoie de o perioada de acomodare. In cazul acestor fumatori, reducerea treptata poate fi acceptata doar daca reducerea se face intr-o perioada scurta de timp - maximum o saptamana, daca se renunta in primul rand la tigarile <> si daca fumatorii sunt constienti ca perioada de reducere este doar o etapa intermediara pana la renuntarea completa''.
Totodata, exista si medicamente care ii pot ajuta pe fumatori sa renunte la acest viciu: ''Este recomandat ca prescriptia medicala sa fie facuta de un medic cu pregatire si experienta in domeniu, deoarece medicamentul nu este solutia minune. Monitorizarea din punct de vedere medical, pe parcursul terapiei, a celui care vrea sa se lase de fumat folosind medicamente este esentiala pentru reusita tratamentului''.

Sevrajul nicotinic

Sevrajul nicotinic, recunoscut ca boala, este definit ca totalitatea simptomelor care apar la oprirea aportului de nicotina dupa o utilizare indelungata.
Manifestarile sevrajului sunt multiple si difera in functie de persoana - exista fumatori care nu au avut nici unul dintre simptomele sevrajului nicotinic, dupa cum exista si persoane care "incearca" forme severe. Din fericire, ele sunt trecatoare - au un punct culminant la aproximtiv 48 - 72 de ore pentru ca apoi sa scada treptat in trei sau patru saptamani. Dupa renuntarea la fumat, "fostii fumatori" pot avea diverse senzatii, printre care: nervozitate, iritabilitate, anxietate, ameteli ocazionale, dureri de cap, senzatia de foame, transpiratie, scaderea tensiunii arteriale, tuse.
In afara de sevrajul biologic, fumatorii se mai pot confrunta si cu sevrajul gestual - senzatia ca nu au ce face cu mainile, ca le lipseste ceva - si sevrajul social - senzatia ca nu mai exista ocazia de a interactiona cu alte persoane "care au iesit la o tigara".
Testul Archee stabileste gradul si tipul de sevraj - social, biologic sau gestual.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.