Comuna care poarta numele marelui nostru poet George Cosbuc este situata in zona Nasaudului, intr-un cadru pitoresc cu totul aparte. Satul Bichigi, care apartine de aceasta comuna, este amplasat pe varfurile dealurilor, acolo locuind numai oameni car
Comuna care poarta numele marelui nostru poet George Cosbuc este situata in zona Nasaudului, intr-un cadru pitoresc cu totul aparte. Satul Bichigi, care apartine de aceasta comuna, este amplasat pe varfurile dealurilor, acolo locuind numai oameni care sfideaza singuratatea, unica lor sursa de venit fiind cresterea animalelor. Pana acolo se ajunge greu, drumurile fiind desfundate, iar potecile pieptise. In primavara anului 1952 in acest catun locuiau numai sapte familii rasfirate cu casele la distante de 1-3 kilometri. De fapt, numai cinci familii erau inchegate, in restul de doua case locuind doi tineri singuratici. Si asta, pentru ca parintii lor - ca un destin fatidic - fusesera ucisi, pe rand, de trasnet. Nemaiavand pe nimeni, cei doi tineri orfani au trebuit sa se descurce singuri. Unul dintre ei era Zagrean Anchidim, un flacau in varsta de 17 ani. Cealalta era o fata, Miron Maria, de 21 de ani. Fiecare avea, asadar, casa lui batraneasca si animalele sale de care se ingrijea. Baiatul si fata erau prieteni foarte buni si lumea clevetea ca intretineau si relatii intime. Atunci de ce nu se casatoreau? Plutea o intrebare, ca un mister, in randul satenilor, in acest fel, unindu-si vietile, s-ar fi putut descurca impreuna mult mai usor. In afara de relatiile lor in care se ajutau reciproc ceva nu mergea... Lumea interpreta ca poate nu se cuvenea ca intr-o casatorie fata sa fie mai mare cu patru ani decat mirele. Erau reguli pamantesti prin acele locuri, dar au fost si exceptii, slava Domnului... O disparitie care a ingrijorat suflarea padurenilor In ziua de 27 martie 1952, in grajdul casei lui Zagrean Anchidim au inceput sa se auda ragetele animalelor sale (vaci, oi si doi cai) care erau inchise si infometate. Au intervenit vecinii, padureni, si Miron Maria. Ceva se intamplase cu flacaul. Sosind si seful postului de militie, Miron Maria a declarat, ca in seara zilei de 26 martie 1952, gospodaria i-a fost atacata de trei indivizi inarmati care i-au furat o oaie. Ea se ascunsese in spatele casei. Dupa jaf, a fugit la prietenul ei, Zagrean, solicitandu-i ajutor. Flacaul a luat un cutit si un topor si s-a lansat pe urmele talharilor. Depozitia Mariei a fost crezuta pe loc de militieni, in zona operand banda de talhari, mascati, a lui Clintea. Oamenii legii se aflau de mai multe luni pe urmele acestei bande, care comisese pana atunci patru crime in scop de jaf. Probabil, talharii il budisesera pe Zagrean. Suspiciunile se indreapta asupra Mariei Intamplarea a facut ca la trei zile banda lui Clintea sa fie prinsa de militieni in casa unui satean din comuna George Cosbuc. Talharii au fost luati ca din oala, fiind beti de-abia mai puteau sta in picioare. La interogatoriu, talharii si-au recunoscut toate faradelegile in cele mai mici amanunte. Lipsea din ""registrul"" lor Zagrean Anchidim. Ei au declarat ca, dupa ce furasera oaia, nu i-a urmarit nimeni, n-au omorat pe nimeni. Oaia au sacrificat-o in padure si au pus-o la frigare. Banuind-o pe Maria de asasinat, militienii i-au facut o perchezitie la domiciliu. Astfel, ei au descoperit un scaun ce fusese murdar de sange, o parte din cruste fiind curatate cu un cutit pentru a nu fi observate. Un laibar (ilic) al Mariei prezenta si el urme de sange. In fata dovezilor, stransa cu usa, Miron Maria si-a recunoscut crima. Un asasinat incredibil ""Am intretinut de mai multe ori relatii intime cu Zagrean, dar nu-mi placea sa ma culc cu el fiindca niciodata nu ma satisfacea sexual. Se urca pe mine ca o bruta si termina intr-un minut. De aceea il ocoleam... In seara zilei de 26 martie a venit la mine si s-a asezat pe pat jucandu-se cu cutitul. M-a chemat la el. I-am spus ca vin numai daca abandoneaza cutitul. Atunci el a infipt cutitul in peretele de langa pat, casa fiind construita din lemn. Apoi, iarasi a avut cu mine un raport sexual rapid, ceea ce m-a nemultumit din nou. Dupa o vreme, in timp ce eu alimentam focul din soba, m-a chemat din nou in pat ca sa repete actul sexual. Asta m-a enervat la culme... Am luat cutitul din perete si i l-am infipt in piept. Zagrean a cazut in mijlocul camerei. Atunci am luat toporul si i-am dat in cap cu muchia si taisul pana l-am omorat. Dupa aceea am tarat cadavrul afara si l-am aruncat intr-o rapa cu zapada. Cutitul l-am ascuns sub pietrele ce formeaza talpa casei, iar securea am pitit-o in padure..."" PISTA FALSA
""Intamplarea a facut ca la trei zile banda lui Clintea sa fie prinsa de militieni in casa unui satean din comuna George Cosbuc. Talharii au fost luati ca din oala, fiind beti de-abia mai puteau sta in picioare. La interogatoriu, talharii si-au recunoscut toate faradelegile in cele mai mici amanunte. Lipsea din «registrul» lor Zagrean Anchidim"" MOBILUL CRIMEI
""Apoi, iarasi a avut cu mine un raport sexual rapid, ceea ce m-a nemultumit din nou. Dupa o vreme, in timp ce eu alimentam focul din soba, m-a chemat din nou in pat ca sa repete actul sexual. Asta m-a enervat la culme... Am luat cutitul din perete si i l-am infipt in piept"" Dublul asasinat din Cartierul Jianu 1935. Vila superba a industriasului Victor Ianculescu era una dintre cele mai cochete din cartierul Jianu. Totul, gradina de flori, parculetul din spatele imobilului, piscina, vadeau rafinament si bun-gust. Subreta, bucatareasa si chiar fata care se ingrijea de gradinarie erau selectionate cu grija; devotate stapanilor. Tinere, frumusele, fara obligatii. ""La noi, fara barbati, dragostea o faceti in timpul vostru liber, dar aveti grija cu cine va combinati, sa nu ne pomenim cu vreo surpriza..."", le pusese in vedere, la angajare, dl. Victor. Surpriza la care se referise stapanul se produsese cu cativa ani in urma. Era vorba de un spargator prins pe cand voia sa ""viziteze"" biroul de la parter al industriasului. Pontul i-l vanduse Erika, camerista doamnei Ianculescu. Erika isi pierduse slujba, iar hotul a fost predat politiei. Domnul Victor, la cei 50 de ani ai sai, avea un apetit sexual iesit din comun. Cu amantele se intalnea intr-un apartament pe care il ocupa inca de cand fusese celibatar. Era insurat cu bogata Felicia Vohler, o nemtoaica, din zestrea careia faceau parte vila si terenurile ce le amenajasera dupa casatorie. La angajare, fiecare tanara (caci Ianculescu nu angaja femei mai in varsta de 30 de ani) era supusa unei probe de sex. Victor le spunea fara ocolisuri: ""Vrei sa lucrezi la mine, trebuie sa fii buna si la pat. Nu ma supar daca refuzi"". Nu se intamplase insa, asa ceva. Cand ajungea la dansul, Victor stia totul despre viitoarea angajata. Avea oameni care se ocupau special de asemenea treburi. PIZMA, BAT-O VINA! Doamna Felicia nu avea de obiectat nimic, caci tinerele corespundeau din toate punctele de vedere. Doar ca unele erau prea frumoase, iar stapana, o femeie stearsa, rece, cu o singura mare calitate, bogatia, le privea cu invidie disimulata. Stia ca barbatul ei are rezervata doar o singura zi pe saptamana pentru a face amor cu ea, pentru ca restul erau dedicate celor trei slujnice. Ii spuse odata sotului ei: ""Ai grija, poate iei vreo boala de la servitoare!"" Ii raspunsese cinic: ""Le pun sa-si faca controlul medical periodic. Si-apoi, ar indrazni vreuna sa-mi faca asa ceva?"" De regula, slugile se obraznicesc in asemenea situatii. La Ianculesti, toate trei femeile erau excesiv de politicoase, nu barfeau, nu sterpeleau. N-aveau nici de ce, fiind bine platite. La inceput, Felicia isi pandea sotul noaptea cand pleca din camera lui spre slujnica ""programata"". Voia sa afle ce faceau in plus servantele de erau atat de apreciate de sotul sau. Aflase multe lucruri si ii era ciuda. ""Daca m-ar invata si pe mine!"" Cu timpul, sotia a inceput sa-si dispretuiasca barbatul, ajungand in final sa-l urasca de moarte. Profund jignita era si fata care se ingrijea de gradina, cu care stapanul nici nu se mai culca. Ea facuse odata o greseala, nu se spalase cum trebuia. ""Vezi ca mirosi a transpiratie"", ii spusese stapanul. De atunci nu mai calcase in camera ei. Asta o scapase de la moarte, caci Felicia, intr-un exces de generozitate, le invitase intr-o dimineata pe celelalte slujnice-metrese la o cafea. Spre seara, amandoua fusesera cuprinse de dureri. Au murit la spital. La autopsie s-a gasit in organismul nefericitelor, urmele unei substante toxice necunoscute. Se banuia a fi o otrava adusa din India, unde Felicia fusese cu un an in urma. Banuiala s-a confirmat. Dublul omor a starnit o vie emotie in Capitala. Felicia Ianculescu a fost condamnata la 20 de ani de inchisoare.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.