In Uniunea Europeana, medicamentele se supun unui regim special. Chiar daca Bruxellesul vrea sa-si protejeze cetatenii, uneori
rigorile pot produce mai mult rau decat bine.

Intr-o lupta continua cu boli precum SIDA, cancerul si, mai nou, cu gripa aviara, accesul la medicamente e o prioritate pentru toata lumea. Pentru unele state, medicamentele reprezinta o problema: fie sunt prea putine, fie oamenii nu au bani destui sa le cumpere. In alte tari nu exista informatii exacte privind produsele medicamentoase, ceea ce poate crea multe probleme, opineaza Jacob Arfwedson, cercetator in cadrul Institutului Economic Molinari din Bruxelles. Cu o astfel de ""cenzura"" se confrunta si cele 25 de state membre ale Uniunii Europene, unde cetatenii nu au dreptul sa fie informati prin publicitate decat asupra medicamentelor fara prescriptie, caci pentru cele recomandate numai doctorii le pot oferi anumite detalii.
INTERZIS. Autoritatile de la Bruxelles au adoptat o serie larga de directive privind produsele medicamentoase si modul in care acestea pot fi prezentate cetateanului de rand de producatori. Cea mai importanta dintre ele este directiva adoptata la 31 martie 1992, care reglementeaza si regimul in care se va face publicitate medicamentelor. Directiva interzice promovarea in mass-media a medicamentele care se vand doar cu reteta, deoarece acestea trebuie luate numai sub supraveghere si in anumite doze. Daca pentru aceste produse s-ar face publicitate, oamenii ar fi incurajati sa recurga la ele sau li se poate induce ideea ca sunt intotdeauna disponibile, lucru uneori fals, caci asta depinde de cat de viabil este sistemul de sanatate din fiecare stat al UE, subliniaza textul directivei. Norma este, de altfel, destul de controversata, remarca in studiile sale Jacob Arfwedson. El sustine ca aceasta cenzura a publicitatii poate agrava, in mod indirect, starea de sanatate a cetatenilor, deoarece acestia au date insuficiente si superficiale despre anumite produse medicale.
FARA INCREDERE. Autoritatilor europene le e teama ca oamenii se vor amagi si vor da buzna la doctori pentru medicamente recomandate, iar sistemele nationale nu vor face fata. Un alt asa-zis pericol este ca pacientii vor cumpara produse numai pentru ca li s-a parut interesanta reclama, explica Alberto Mingardi, directorul executiv al Institutului Bruno Leoni din Milan. Criticii directivei spun ca este de neinteles ca legislatia europeana sa interzica reclama la un medicament pe care, oricum, oamenii nu il pot cumpara decat cu reteta de la medic. Bruxellesul ar trebui sa aiba incredere in judecata cetatenilor sai si sa le acorde dreptul de a alege, sustin cei doi cercetatori. De altfel, remarca ei, privarea de la anumite informatii nu are cum sa aduca avantaje, ci, din contra, se va intoarce impotriva consumatorilor.

DIRECTIVELE REFLECTA TRECUTUL