Mai multe contracte de concesiune din Delta Dunarii ""sunt in curs de reziliere"", informeaza surse din Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura. Desfacerea contractelor se va face ""cu acordul partilor"", iar dreptul de a pescui in respectivele zone le va reveni asociatiilor de pescari.

Primele societati care ar putea renunta la contractele de concesiune sunt cele care au administrat resursa piscicola din zona Crisan, au precizat surse din Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura si din Ministerul Mediului.
Sursele noastre precizeaza ca este vorba de cinci astfel de contracte. Administratorii acestor firme nici nu infirma, nici nu confirma informatiile, dar admit ca au existat discutii in acest sens si este probabil sa se intocmeasca un act aditional in vederea rezilierii. Contractele vor fi reziliate pe cale amiabila, prin acordul partilor. Aici apare prima problema: in nici unul din contractele de concesiune nu exista o astfel de clauza. Contractele de concesiune se pot incheia fie de drept (in cazul in care concesionarul nu isi respecta contractul - nu isi plateste redeventa, nu face investitii etc.), fie unilateral, cu despagubiri pentru concesionar. Situatia urmeaza sa se clarifice saptamana aceasta.
MOTIVATIE. Informatiile noastre arata ca motivul pentru care concesionarii au decis sa renunte la contracte de buna voie este abuzul autoritatilor care refuza sa vizeze permisele de pescuit, dar si unul de ordin financiar. Pur si simplu, in baza prevederilor Legii 113/2005, asociatiile de pescari constituite pot pescui in voie in resurse piscicole, fara sa fie nevoiti sa plateasca vreo taxa catre stat. Concesionarii (care detin cherhanale) si-ar putea continua activitatea sub aceasta forma, putand exploata resursa piscicola (bun al statului, ca si padurile) pe gratis. Singurii care s-ar putea lovi de organele fiscale ale statului care cer banii pentru buget sunt administratorul si gestionarul resursei, Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura si, respectiv, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Un caz similar s-a petrecut in 1998, cand guvernatorului de
atunci al Rezervatiei, Andrei Zvoronos, i s-au imputat de catre organele fiscale 13 miliarde de lei, bani pe care ar fi trebuit sa-i colecteze de pe urma valorificarii de catre diversi agenti economici si persoane fizice a resursei piscicole din Delta Dunarii.

VIZE