Privit la rece si, mai ales, cu suspiciunea absolut indispensabila cand vine vorba de multe evenimente postdecembriste, scandalul Adrian Nastase ne dezvaluie o bizarerie: prapastia dintre faptele petrecute, singurele care conteaza, si valvataia mediatica starnita.
Timp de doua saptamani, aproape, Adrian Nastase a fost denuntat drept coruptul numarul unu al patriei. Urmarind datele si documentele publicate sub titluri atatatoare, constati, nu fara surprindere, ca nu e vorba de vreo afacere mesterita de premierul Adrian Nastase in anii 2001-2004, ci de niste tranzactii cu terenuri facute de sotia - Dana Nastase - in 1999, inainte, asadar, ca Adrian Nastase sa fi ajuns in postul de prim-ministru. Tranzactii care pot fi suspectate cel mult de incercare de evaziune fiscala (un truc des intalnit in Romania postdecembrista: suma de pe contractul de la notar se pune sub pretul real, pentru a nu plati impozite), dar in nici un caz ca dezvaluind vreo afacere dubioasa dependenta de demnitarul Adrian Nastase. Constati, de exemplu, ca numita Olga Maniu, cea care a vandut sub pret terenul obtinut prin retrocedare, ar fi vreun om de afaceri. Nu de alta, dar daca ar fi om de afaceri, s-ar fi presupus ca l-a vandut sub pret dinadins lui Silviu Podolan, care dinadins a vandut o parte din el, sub pret, matusii Tamara Cernasov, pentru a-l lasa mostenire Danei Nastase. In asa fel incat diferenta dintre valoarea reala si pret sa fie un fel de mita data lui Adrian Nastase, la vremea respectiva in Opozitie, de batrana Olga Maniu, in speranta ca Adrian Nastase, ajuns premier dupa alegerile din 2000, va da o privatizare suspecta.
Dar chiar daca ar fi fost om de afaceri, e greu de crezut ca Olga Maniu ar fi fost atat de proasta, incat sa mizeze pe o logica fatala a evenimentelor. Pentru ca mita avant la lettre sa fie eficienta, ar fi trebuit ca ea sa fie sigura ca PSD-ul va castiga alegerile de peste doi ani - si nu oricum, ci la un scor suficient de lejer ca sa faca guvernul, iar Adrian Nastase va deveni premier. Din punctul de vedere al faptelor, asadar, Adrian Nastase n-avea nici un motiv sa se autosuspende si, cu atat mai putin, sa se puna la dispozitia DNA. Putea cel mult sa ceara presei s-o intrebe pe sotia sa, cunoscuta, de altfel, ca o femeie care nu s-a resemnat sa ramana la cratita, si, eventual, sa ceara Fiscului sa verifice daca nu cumva e vorba de evaziune fiscala.
Surprinzator, Adrian Nastase se autosuspenda si se pune la dispozitia unei anchete de coruptie vizand activitatea fostilor demnitari in exercitiul functiunii. Un comportament a carui bizarerie sporeste daca ne gandim ca un om precum Adrian Nastase, care nu e o poetesa debutanta, ci un politician harsit dupa 16 ani de batalii crunte, abilitatea intruchipata, procedeaza ca un ageamiu in chestiunea averii de un milion de euro a sotiei.
Observatia nu-mi apartine. Am citit-o pe internet, sub semnatura Marian, postata sub editorialul meu din 17 ianuarie 2006: ""Unui jurist de talia lui Adrian Nastase nu-i trebuia prea mult pentru a ascunde cu dibacie averea mostenita de sotia lui"". Pornind de la aceasta constatare, cititorul avanseaza o ipoteza extrem de indrazneata, la care, trebuie sa recunosc, nu m-am gandit, dovada ca uneori cititorii sunt mai destepti sau mai informati ca mine: ""Si tocmai de aceea cred ca ideea conform careia Nastase nici nu a dorit sa evite «scandalul», ci dimpotriva l-a pregatit cu atentie si migala, merita analizata. Merita, zic eu, analizata acesta varianta conform careia explodarea si exploatarea temei matusii nu urmareste distrugerea lui Adrian Nastase, ci taman (era sa scriu Tamara) invers consolidarea pozitiei lui. Inclusiv dumneavoastra evocati o anumita imagine «ciocoiul» pe care Nastase o poarta de ani de zile si care i-a erodat mereu piedestalul construit cu truda pana azi cand zarurile au fost aruncate. Incepand din acest moment domnul Nastase se poate concentra linistit pe operatiunea de extirpare a acestei adevarate tumori care, adaugata esecului de la prezidentiale, ii mana si submina fara speranta sansele de recastigare a bataliei pentru postul de «lider maximo» in PSD. As indrazni sa afirm ca tocmai asistam la inceputul unei operatiuni indelung analizate si calculate la finalul careia Nastase, intors pe caii cei mai mari, va aparea spalat de orice banuiala."" Asa cum am mai scris, astept de la comentatorii editorialelor mele nu injuraturi (la adresa mea sau la adresa politicienilor), ci idei indraznete, care nu mi-au trecut prin cap. Cel care iscaleste cu Marian e autorul unei asemenea ipoteze. Nu pot decat s-o salut. Si s-o iau in seama daca ma gandesc la faptul ca imensa majoritate a comentariilor de pe internet (pe care le recomand lecturii cititorilor de varianta tiparita a Jurnalului National) acrediteaza ipoteza unei vaste operatiuni de albire a lui Adrian Nastase.
Cititori inteligenti sau cititori bine informati? Sau si una, si alta?