Istoriceste, soiul Gordin este unul dintre cele mai vechi soiuri romanesti.

Despre luarea lui in cultura pe meleagurile romanesti exista mai multe ipoteze. Dintre acestea voi prezenta doua opinii ce mi se par veridice. Unii autori afirma ca acest soi a fost adus in Dacia de romani, la scurt timp dupa ocuparea ei de imparatul Traian. Acestui soi i s-a dat numele de Gordin, in cinstirea generalului roman Gordinus, care se gasea la acea vreme in Dacia. Alti autori presupun ca denumirea soiului se trage de la cei trei imparati romani care au purtat acelasi nume, Gordianus (I, II si III). Din cauza faptului ca acesti imparati au domnit foarte putin, murind in lupta sau asasinati, legiunile romane din Dacia, in memoria lor, au dat numele de Gordin unui soi local de vita-de-vie. Aceasta ultima ipoteza sugereaza ca acest soi exista in Dacia cu mult timp inaintea cuceririi romane.
Raspandit deci in spatiul cuprins intre Tisa si Nistru, soiul Gordin treptat, treptat s-a restrans, devenind soi de baza in podgoria Dealu Mare, de unde si-a luat si sinonimul de Gordin din Dealu Mare. Mentionam ca soiul Gordin este unul dintre putinele soiuri romanesti care au fost descrise in tratatul in 7 volume numit ""Amp...lographie"", aparut la Paris, intre anii 1902 si 1910, lucrare de valoare incontestabila din punct de vedere stiintific.
Soiul Gordin, fiind autofertil, poate fi cultivat in plantatii pure, dar si in asociatie biologica cu soiuri autosterile care au nevoie de polenizatori. In general, strugurii sunt de marime mijlocie, avand forma tronconica, deseori uniaripati, batuti. Bobul este ovoid, de culoare verde-galbuie, uneori cu puncte ruginii, avand miezul zemos, cu gust placut, dar nearomat. Caracteristic soiului Gordin este faptul ca, indiferent de conditiile de mediu in care se cultiva, puterea de acumulare a zaharurilor e foarte scazuta. De aceea, cu toate ca intra in parga catre sfarsitul lunii iulie, procesul de maturare a strugurilor si de acumulare a zaharurilor evolueaza lent, ajungand la maturitatea deplina chiar la inceputul lunii octombrie. Gordinul, fiind unul dintre putinele soiuri care intra devreme in parga (boabele incep sa se inmoaie si sa acumuleze zaharuri), atrage unele pasari, in special mierle. De aceea, cred ca unii cultivatori i-au dat soiului Gordin si numele de ""Mierlita"".
La cules, concentratia zaharurilor este cuprinsa intre 155 si 190 g/l. In general, soiul Gordin produce un vin de consum curent, cu o tarie alcoolica cuprinsa intre 8 si 11. Vinul poate fi consumat ca atare, dar poate fi folosit si in cupaje cu alte soiuri de calitate sau ca materie-prima pentru distilate.