PRINCIPIILE POLITICE STATEAU IN VARFUL FLORETEI
Pentru ca Emil Costinescu scria articole ""foarte violente contra conservatorilor"", capitanul Alexandru (Sasa) Blaremberg l-a provocat pe Costinescu la duel. Arma a fost floreta. Combatantii erau numai cu camasile imbracati; duelul a avut loc intr-un salon spatios din Calea Victoriei; ambii combatanti erau buni duelisti. Lupta a fost incrancenata: fiecare tragea cu intentia sa-si rapuna adversarul. Floreta lui Blaremberg a intrat pe gura camasii lui Costinescu, a alunecat tot pe panza si s-a infipt in degetul cel mic de la mana stanga. A fost putina hemoragie.
UN DUEL CARE A SCHIMBAT SOARTA COMUNISMULUI
In august 1864 se petrecea la Geneva unul dintre cele mai rasunatoare dueluri europene, intre Iancu Racovita, un roman de 21 de ani, aflat la studii in Berlin, si socialistul german Ferdinand Lassalle. Motivul a fost blonda si fermecatoarea Helene von Dönniges, fiica unui diplomat german de la Curtea regelui Max al Bavariei. Locul duelului a fost un luminis din Padurea Alpilor, la Carouge, langa Geneva. Daca Lassalle n-ar fi fost ucis de Iancu Racovita la varsta de 39 de ani, socialismul ar fi pastrat un caracter mai national si mai putin international.
SCRIITORII ROMANI: CAND CU PANA, CAND CU SABIA
Infruntarile scriitorilor romani nu s-au ridicat nici pe departe la nivelul celor care i-au opus pe confratii lor francezi sau rusi. Astfel, cu mici exceptii, Andrei Oisteanu caracterizeaza duelurile din istoria/cultura romana ca ""infruntari ratate: trucate, mimate, simulate, caricaturizate, refuzate, neterminate sau amanate"". La 16 decembrie 1850, la Paris, Vasile Malinescu s-a luptat in duel cu Dimitrie Bolintineanu. Iar Christian Tell l-a provocat pe Balcescu sa-i dea ""satisfactie prin arme"" pe motiv ca acesta ar fi deconspirat ""un angajament secret"".
JOCUL DE CARTI A DUS LA CONFRUNTAREA CU PISTOLUL
In societatea inalta a sfarsitului de veac al XIX-lea, in saloanele bucurestene se intalneau boieri si negustori, politicieni si artisti, mondeni cu totii. Ofiterii erau bine primiti in aceste saloane, in care principalele distractii erau cochetaria, discutiile si disputele politice si jocurile de societate. Jocul de carti devenea, de multe ori, o confruntare dura, pentru ca mizele erau mari. Cand cineva incepe sa piarda, placerea jocului dispare ca prin ceata. Dintr-o neintelegere la jocul de carti s-a nascut o altercatie; Lahovary, mai violent, a palmuit pe Darvary; de aici provocarea la duel.