Europa isi vindeca ranile razboiului

Dupa incheierea ostilitatilor, infrangerea sau mangaierea orgoliilor, numaratoarea victimelor, tarile batranului continent isi fac planuri de viitor. Victorioase ori invinse, statele europene trebuie sa-si reconstruiasca industria, agricultura si locuintele, sa refaca drumurile. Cuvantul de ordine al politicilor acestora, pe timp de pace, este cooperarea.

Atat pe timp de razboi, cat si in perioada ce urmeaza conflagratiei, populatia civila sufera profund de pe urma deciziilor politice si economice ale guvernelor tarilor beligerante. Soldatii de pe campul de lupta au devenit somerii de pe piata posteblica a muncii, partial distrusa.
VIATA DE DUPA RAZBOI. In contabilizarea pierderilor umane, ""fruntasul"" clasamentului a fost Uniunea Sovietica. Intr-o perioada de peste 5 ani, federatia sovietica a pierdut 10% din populatia sa totala, adica aproximativ 20 de milioane de oameni. In afara de mortii din transee, rusii, englezii, francezii sau nemtii au suferit de pe urma epidemiilor izbucnite in Europa sau a lipsei de hrana, crizele succedandu-se intr-un ritm ametitor. Urmare a masivelor pierderi umane, toate tarile angrenate in razboi, dar indeosebi cele europene, s-au confruntat pe termen lung cu o acuta lipsa a fortei de munca, scadere a natalitatii si a sperantei de viata. Pentru a suplini deficitele de pe piata muncii si pentru a putea finaliza
intr-un timp multumitor reconstructia economica, fostele Mari Puteri au apelat la femei, adolescenti si chiar batrani, plus forta de munca din vechile colonii. In plus, guvernele au fost nevoite sa despagubeasca o mare parte a categoriilor care au avut de suferit de pe urma razboiului - vaduvele, orfanii, invalizii - secatuindu-si economiile distruse.
INVINGATORII. Statele Unite ale Americii au avut cel mai putin de pierdut la nivel economic si social, teritoriul lor nefiind teatru de razboi. Astfel ca nu au inregistrat distrugeri de infrastructura sau locuinte. Pierderile lor umane au fost de 400.000 de combatanti soldati. SUA au incheiat razboiul cu o economie stabila, cu un buget neafectat. Puterea financiara a Statelor Unite era stabila, avand in vedere faptul ca detineau doua treimi din rezerva mondiala de aur, iar dolarul isi mentinuse puterea pe care o inregistrase inainte de conflagratie. Astfel ca, SUA, la finele razboiului, sunt in mod cert cea mai mare putere economica si politica a lumii de la acea vreme. Franta, in schimb, a fost foarte afectata. In razboi pierduse 600.000 de ostasi, la care se adaugau si alte 500.000 de victime cazute prada epidemiilor si lipsei de hrana. La aceste dezastre se adauga compromiterea celor peste trei milioane de hectare de teren arabil, 300.000 locuinte distruse, milioanele de
franci pierdute de stat in perioada ocupatiei germane si produsele rechizitionate de nazisti. La un an dupa incheierea ostilitatilor, autoritatile franceze estimau ca suma necesara pentru revenirea la normalitate a economiei se situa undeva la 5.000 de miliarde de franci, adica de doua sau chiar de trei ori bugetul antebelic.
Marea Britanie, desi dispunea de potential industrial si forta de munca, avea distrusa flota comerciala - mandria coroanei britanice - si o mare parte din fondul de locuinte. Rezervele monetare ale tarii erau de 500 milioane de lire, in vreme ce datoria externa catre Statele Unite se ridica la peste 3,5 miliarde lire sterline. Inflatia in 1945 era de 132%.
INVINSII. Fapt evident al dificultatilor marelui invins in cel de-al doilea razboi mondial, Germania, este catalogarea anului 1945, in lucrarile de specialitate, ca ""anul zero"" al economiei nationale. Peste 7,5 milioane de cetateni ramasesera fara locuinte. In finalul luptelor, Germania avea aproape in totalitate infrastructura, caile de transport feroviar si rutier distruse, porturile daramate. Italia a avut de luptat in afara scenei razboiului cu mostenirea fascista. Desi din punct de vedere ideologic si politic renuntase la un sistem totalitar, economia distrusa trebuia refacuta. Din pacate insa, dintr-o populatie de 20 milioane, 2 milioane erau someri, iar o jumatate din muncitorii italieni lucrau in agricultura. Dupa bombardarea atomica a oraselor Hiroshima si Nagasaki, Japonia a pierdut peste 250.000 de oameni, iar la nivel economic i-au fost afectate cu predilectie industriile textila si siderurgica. Cu toate acestea, avantul economic postbelic cel mai indraznet l-a inregistrat tot Tara Soarelui Rasare, mentinandu-se in topul statelor dezvoltate pana in zilele noastre.
EUROPA STRANGE RANDURILE. La Conferinta Organizatiei Natiunilor Unite, desfasurata la San Francisco (SUA), in perioada aprilie - iunie 1945, a fost adoptata Carta ONU, care va intra in vigoare la 24 octombrie acelasi an. Natiunile Unite se aratau preocupate de soarta postbelica a tarilor europene. In consecinta, reconstructia lor va fi incredintata mai multor organisme internationale: Fondului Monetar International i-au revenit problemele monetare; Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare, cele pentru ajutorarea tarilor afectate de razboi; UNESCO s-a ocupat de problemele muncii.

PLANUL MARSHALL