Compania de balet a Operei - in faliment artistic

Baletul Operei Nationale din Bucuresti are o traditie de cel putin 50 de ani in spatiul artei coregrafice internationale, in timpul careia, atat datorita calitatii prestatiei artistice, cu totul exceptionale, a balerinilor Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Sergiu Stefanschi, Magdalena Popa, Gelu Barbu, George Iancu, Ileana Iliescu, Marinel Stefanescu si multi altii, cat si a spectacolelor de balet create pentru aceasta companie de reputatii coregrafi Oleg Danovschi ("Lacul lebedelor", "Intoarcerea din adancuri", "Carmen"), Vasile Marcu ("Giselle", "Don Quijote"), Tilde Urseanu ("Spargatorul de nuci", "Bolero"), Ion Tugearu ("Gura lumii", "Imblanzirea scorpiei", "Anna Karenina"), Alexa Mezincescu ("Precautiuni inutile", "Anotimpuri, Tristan si Isolda, Simfonia clasica"), Mihaela Atansiu ("Peer Gynt", "Visul unei nopti de vara") etc., si-a castigat recunoasterea, la nivel international, fiind consacrata de catre specialisti ca a patra companie de balet din lume, prin valorile artistice pe care le-a cultivat si promovat.
Elogios comentate in paginile revistelor de specialitate si ale marilor ziare din lume, turneele Baletului Operei Nationale din Bucuresti se constituiau in adevarate evenimente culturale, asteptate si urmarite de intreaga lume artistica.
Simplul fapt de a fi fost angajat al Companiei de balet a Operei Nationale din Bucuresti reprezenta recomandarea profesionala cea mai elocventa pentru balerinii romani exilati in timpul dictaturii ceausiste, deschizandu-li-se astfel usile celor mai prestigioase companii de balet din Occident.
Elevii liceelor de coregrafie se intreceau in competitii internationale pentru a se evidentia in fata coregrafilor si a maestrilor de balet ai Operei, in dorinta de a-si implini visul de a dansa pe scena acesteia, alaturi de prim-balerinii consacrati in marile spectacole de balet ale Operei Nationale din Bucuresti.
Astazi, aceasta Companie de balet se confrunta cu un faliment artistic total, care pune in discutie insasi existenta ei. "Semnalul de alarma general este ca Opera Nationala din Bucuresti, o institutie de prestigiu, cu traditie in cultura, dispare! Pentru Compartimentul Balet a fost organizat in 2001 un simulacru de concurs. (...) Selectia nu a avut nici un criteriu si rezultatul concursului era dinainte cunoscut. Compartimentul Balet a devenit in mod direct si indirect un sector la dispozitia d-lui Mihai Babusca si a iubitei sale, balerina Corina Dumitrescu, aflati sub obladuirea domnului director general Ludovic Spiess si a doamnei Smaranda Oteanu-Bunea - director coordonator artistic. In acest grup se fac si se desfac distributii care nu se bazeaza pe criteriul valoric, ci pe interese personale, atat pentru spectacolele prezentate in tara, cat si in strainatate", arata Raportul privind concluziile Subcomisiei de informare si analiza asupra activitatii Operei Nationale din Bucuresti, intocmit de catre deputatul PD Ioan Onisei, membru al Comisiei de cultura, arte, mijloace de informare in masa, din Camera Deputatilor in 2003, astazi secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor.
Sef al Compartimentului Balet din 2001, d-l Mihai Babusca nu doar a plagiat baletul "Don Quijote", montarea de la American Ballet Theater (1978), in regia lui Mihail Baryshnicov dupa versiunea originala a lui M. Petipa si A. Gorsky, incalcand flagrant Legea Dreptului de Autor, ci a si scos din repertoriu spectacolele altor coregrafi ("Anna Karenina", in coregrafia lui I. Tugearu, "Precautiuni inutile", coregrafia A. Mezincescu, "Chopiniana, Bolero, Carmen", coregrafia M. Fokin, T. Urseanu, O. Danovschi, "Don Quijote", coregrafia V. Marcu, "Bayadera", coregrafia V. Kovtun, "Daphnis si Chloe", coregradia G. Barbu etc.), in dorinta de a monopoliza zona creatiei coregrafice a Operei Nationale din Bucuresti. Statul de functii valabil pe 2003 si 2004 arata ca a fost salarizat si in functia de coregraf, incalcandu-se din nou legea, care stipuleaza clar ca derogarile se fac doar pe functia de baza - in cazul d-lui Mihai Babusca, functia de balerin cu studii medii (liceale), pentru marire de salariu in raport cu vechimea, si in nici un caz pentru a ocupa o alta functie, respectiv cea de coregraf, pentru care trebuie sa ai studii superioare de specialitate, in baza aceleiasi legi.
Mai mult, conditionand participarea ansamblului de balet al Operei Nationale din Bucuresti la Gala dedicata Zilei Internationale a Dansului din 2003, care urma sa aiba loc pe scena Teatrului National din Bucuresti, cu interzicerea participarii unor dansatori si coregrafi care nu erau angajati ai Operei, periclitand astfel sustinerea spectacolului, care nu a mai avut loc, d-l Mihai Babusca a comis un abuz in functie, care prin lege este amendat (comentariu in ziarul ZIUA, 17 mai 2003: "Frictiunile din coregrafie").
Lipsa unei strategii manageriale coerente, prin care sa se depaseasca aceasta situatie falimentara, lipsa unui climat artistic creator si stimulativ, care sa ofere tinerilor balerini perspectiva dezvoltarii unei cariere artistice, cat si lipsa respectului fata de valorile consacrate in ani de zile, pe scena Operei, va duce in mod cert, si nu intr-un viitor indepartat, la disparitia acestei Companii de balet a Operei Nationale din Bucuresti din perimetrul reprezentatiilor artistice!

---

Despre autor: