"Astazi e ziua ta..." - Zoe Alecu

A cantat folk timp de 12 ani, devenind un nume de referita al genului. In 1986 s-a alaturat grupului Sfinx, unde canta si acum, alaturi de Crina Mardare. Anul acesta isi propune sa scoata primul album de autor, pe care si-l doreste de mult timp. Zoe Alecu si-a sarbatorit ieri ziua de nastere. ""Am inteles ca asta imi este menirea""
""Sunt foarte optimista, m-am apucat de primul meu album de autor, sper sa fie gata materialul pana la sfarsitul lunii martie, dupa care incepe partea cea mai grea, batutul pe la diverse porti ca sa gasesti un producator. Cand am implinit 40 de ani am avut o aniversare foarte speciala si foarte frumoasa, am avut multi invitati. Am si eu senzatia ca de la o vreme timpul se scurge altfel. Am gasit explicatia intr-o seara, uitandu-ma la televizor. Niste cercetatori in fenomene fizice si geofizice spuneau ca de vreo 16 ani incoace timpul se comprima si ca curge cu mult mai mare viteza. Asa ca ceea ce percepeam noi cand eram copii ca fiind 24 de ore, la ora asta am inteles ca inseamna 16 ore. Va dati seama la ce viteza trebuie sa ne descurcam noi, astia care am fost obisnuiti cu altfel de curgere a timpului. Nu e usor. Pentru mine fiecare concert dupa care pot spune «da, am fost multumita de felul in care m-am prezentat pe scena» si unde vad ca publicului i-a placut este o realizare. Nu pot vorbi neaparat despre varfuri. Eu n-am cantat niciodata din vreo obligatie. Am cantat de placere si cu multa bucurie. Sigur ca in spatele unei iesiri pe scena este o munca de Sisif, dar asta n-are importanta. Atunci cand faci ceva ce iti place nu te mai gandesti ca ai de carat o piatra de moara in spate. Eu nu am regrete. Daca ar fi sa o iau de la capat, as face acelasi lucru. Sau poate ar fi un regret mic, acela ca nu am reusit sa fac Conservatorul, desi nu stiu cat m-ar fi ajutat... Undeva in subconstientul meu exista insa aceasta indoiala ca as fi avut mai multa informatie in domeniu daca as fi facut Conservatorul. M-am apucat de cantat la 17 ani, pentru ca au fost foarte multi in jurul meu care imi spuneau: «Uita-te ce voce ai, apuca-te sa canti!». Mie nu-mi statea mintea la asa ceva, nu ma gandeam ca as fi putut sa fac din treaba asta o profesie. Am scris versuri de cand eram mica. Simteam nevoia sa-mi exprim eu gandurile, simtirile, cumva. Asta a fost pentru mine modalitatea de a vorbi cu lumea din jurul meu, de a ma explica in fata celorlalti. Dupa ce am urcat prima oara pe scena, am inteles ca asta imi este menirea si ca asta trebuie sa fac. Cea mai mare dorinta de acum incolo? Sa stea timpul in loc! Toate cadourile pe care le-am primit de ziua de nastere au fost foarte frumoase. Sunt o mare iubitoare de flori, mi se pare cel mai frumos cadou pe care il poti face unei femei. Nu ma simt deloc la o varsta inaintata. Am inca un suflet foarte tanar, si o sa-l am pana la adanci batraneti. Imi place foarte mult sa ma intretin si sa arat bine. Si am castigat foarta multa intelepciune si calm.""

---

Despre autor: