Crestinii care respecta vechiul calendar au sarbatorit sambata nasterea lui Iisus. Pentru lipovenii, ucrainenii, grecii, sarbii sau romanii care tin sarbatorile dupa calendarul iulian (13 zile dupa calendarul gregorian), Craciunul cade la 7 ianuarie.

In Ajun de Craciun, pana si valurile pe care le face vantul pe Razelm au amutit. Pescarii lipoveni, cu barbile lor lungi, au lasat barcile si plasele si s-au asezat in fata icoanelor. Nici un copil nu mai masoara gheata de pe strasnicul derdelus din curtea bisericii si nici glasul hotarat al blondelor lipovence chemandu-i pe nazdravani la masa nu se mai aude.
Tot Sarichioiul, ""satul insorit"" al staroverilor, tace in ""sacelnic"", sub ninsoare...
Musafirii sunt ""iertati"" de la postul negru (""sacelnic""), insa de dulce nu indrazneste nimeni sa manance in Ajun.
IN POST. ""Lejanca"" - un cuptor numai bun sa te intinzi dupa ce ai incercat gerul Deltei - e calda, iar ""varenikile"" abia au iesti din mainile Irinei si Natasei - cele doua fete ale familiei Frol.
In post, ""varenikile"", coltunasii pe care, de obicei, lipovencele ii umple cu branza si ii ung cu smantana, ascund in buzunarele lucioase struguri, iar blin"" - un fel de clatite - lasa urda ""de dulce"" pentru mere sau ciuperci.
In timp ce musafirii se incalzesc pe lejanca langa farfuria cu blini rasucite in zahar ars si umplute cu mere, lipovenii se pregatesc pentru biserica. Caci la Staroveri Ajunul nu e cu veselie, brad luminos, Mos Craciun si colindatori cu chef, ci cu post negru si liturghie.
Supca... Si inca o supca. Asta e fusta creata a lipovencelor. Sus - cofta, stransa bine in talie... Un poes colorat, cu ciucuri pe margine, strange mijlocul si te apara de rele. Kicika alba aduna parul lipovencei maritate intr-un coc. Peste kicika vine kaseakul - baticul strans bine sub barbie. Fetele nemaritate nu au kicika, ci ""lenta"" - o funda cu care se prinde parul impletit intr-o coada, si care se vede de sub kaseak.

LA BISERICA. Slujba incepe inainte de miezul noptii si tine pana dimineata