S-a scris si s-a vorbit mult despre recentele declaratii prin care Traian Basescu a anuntat ca nu-i va schimba prea curand pe sefii Serviciilor secrete din Romania. Multi au vazut in asta o confirmare a negustoriei dintre presedinte si capii spionajului si contraspionajului de pe Dambovita. In schimbul pastrarii lor in functie, presedintele beneficiaza de informatii care-l fac politicianul cel mai puternic din Romania.
Indiscutabil, intre Traian Basescu si sefii Serviciilor secrete exista o intelegere. Nu insa una prin care presedintelui i se pun la dispozitie, in exclusivitate, note confidentiale despre adversarii politici. O experienta de 16 ani ne-a convins ca Serviciile noastre secrete se bucura de o imagine exagerata la acest capitol. Negustoria dintre Traian Basescu si sefii Serviciilor secrete consta in altceva. Si anume in acceptarea tacita de catre Serviciile secrete a unei imagini intretinute sarguincios de presedinte: cea de om care conduce practic Serviciile.
O imagine care serveste exemplar politicii prezidentiale aparte asumate si practicate de catre Traian Basescu.
Din cel putin doua motive:
1. Serviciile secrete se bucura in Romania de o autoritate iesita din comun, cu origini nelamurite, singura explicatie trimitand la fascinatia pe care o au romanii fata de filmele si romanele de spionaj. O autoritate pe care Serviciile o intretin cu abilitate in opinia publica, dupa reteta consacrata de Securitate: zvonuri pe la colturi despre operatiuni secrete de interceptare a telefoanelor, stiri de intoxicare a presei despre actiuni in cooperare cu serviciile occidentale, legendarizate de catre literatura: CIA, MIG.
Usor de presupus ca un presedinte care trece drept Stapanul spionilor beneficiaza de o imagine de om puternic. Stapanul spionilor e si Stapanul tarii!
2. Constient ca prerogativele constitutionale nu-i dau practic nici o parghie administrativa mai acatarii, Traian Basescu a decis, din instinct politic, sa foloseasca o arma tipic jurnalistica: dezvaluirile senzationale.
Un ziar capata credibilitate in clipa cand publicul banuieste in spatele sau surse sigure autorizate. Credibilitatea informatiilor in premiera e data intai si intai de credinta ca ziarul sau ziaristul s-a informat din surse sigure. Multe dezvaluiri ale lui Traian Basescu si-au avut sursa in zvonuri de bodega sau in paginile presei. Exemplul dezvaluirii cu intalnirea de la restaurant, care a determinat renuntarea lui Tariceanu la demisie, e tipic din acest punct de vedere. Si cu toate acestea, cand Traian Basescu a facut dezvaluirea, nimeni n-a avut vreo indoiala in ce priveste autenticitatea.
Motivul?
Opinia publica a fost convinsa ca informatiile au provenit de la Serviciile secrete. O stare de spirit formata in rastimpul primelor luni de mandat prezidential prin declaratiile prezidentiale potrivit carora Traian Basescu e servit in permanenta de Servicii cu note despre tot ce misca in tara.
Il informeaza Serviciile pe Traian Basescu in ce priveste viata politica interna?
Greu de raspuns.
Constitutional, ele nu-si pot permite asa ceva. Pentru a descoperi daca ele fac politie politica, ar fi nevoie de:
© exactitatea dezvaluirii.
Traian Basescu a evitat si evita cu brio capcana numelor si datelor concrete care ar conduce catre sursa numita Servicii.
© inexistenta unei societati civile echidistante politic. ONG-urile noastre s-au manifestat in campania electorala ca agenti electorali ai Portocaliului demagogic. Le e greu, daca nu chiar imposibil, acum sa ceara o ancheta a surselor ilegale sugerate de candidatul lor, Traian Basescu.
Chiar daca nu l-ar informa, opinia publica autohtona necoapta democratic tot ar crede ca Serviciile fac spionaj intern. Drept urmare, dezvaluirile lui Traian Basescu au credibilitatea si autoritatea asigurate: impresia ca provin de la Servicii.
Daca Serviciile ar fi reactionat de indata, precizand ca nu ele au furnizat presedintelui informatii cu pricina, sursa ziaristului numarul unu al patriei n-ar mai fi fost credibila. Tacand, ele au dat forta dezvaluirilor lui Traian Basescu.
Respectand termenii contractului mai mult sau mai putin iscalit.