Statisticienii
au calculat ca
femeile pierd doi ani din viata cu fardatul.

Statisticienii astia sunt ori prea savanti, ori din cale afara de stresati de atata adunat si scazut, daca nu vad si ce castiga femeile, din indelungata lor dragoste pentru oglinzi. Poate c-ar fi mai nimerit sa afle si ce beneficii au barbatii, din pierderile femeilor. Si poate ce-ar rata omenirea, daca femeile s-ar lua dupa statisticieni, si nu dupa instinct. Statisticienii sunt niste misogini cu patima numaratului. Ei nu se pot opri din calculat nici daca le defileaza prin fata computerelor regimente intregi de top-modele. Bietii statisticieni! In loc sa vada in fardatul femeilor talentul cu care ele intra in scena, sub cea mai buna lumina, si sa se bucure de reusita unui repertoriu jucat cu succes de mii de ani, ei numara si tot numara, gata oricand sa ne previna ca exista profesii si ocupatii in care femeile strica si mai multi ani din viata cu cremele, rujurile, fardurile si coafurile. Ca sa nu mai vorbim cati ani pierd femeile cu dezbracatul in fata barbatilor.
In termenii pierderii si ai castigului, nenumarate alte indeletniciri sunt curata ruina. Cum ar fi spalatul. Sunt tari in care cetatenii pierd inca vreo doi ani cu apa si sapunul, si alte tari in care oamenii se spala atat de rar, incat mai compenseaza din ce-au pierdut primii. Cunosc persoane care nu pierd nici un minut cu spalatul pe dinti si investesc pretiosul timp astfel castigat, prin dispretul pentru periuta si pasta, in pierderi hotarat mai productive, la carciuma sau la barbut. In multe din lunile calde ale anului, tramvaiele si autobuzele patriei sunt pline de castigatori, care aduna ani buni de viata investind in naduseala si in tot felul de damfuri tot ce-au recuperat din relatia paguboasa cu detergentii.
Daca le-as reprosa ceva statisticienilor, n-ar fi faptul ca acolo unde eu vad doi sani frumosi de muiere ei vad doar o cifra. Si ca in loc sa se holbeze pe strada la poponetele fetelor, ei le bifeaza si le clasifica. Le-as imputa doar o gresita folosire a fondului principal de cuvinte. Bunaoara discutabila intrebuintare a unor notiuni precum consum, risipa, exces. In dictionarul negustoresc al castigului si al pierderii, viata devine ceva care numai un castig nu se cheama. Iar cat priveste spiritul, singurul care are strania proprietate de a spori pe masura ce se consuma, nu vad ce-ar putea face statistica. Eu, unul, n-as desparti atat de hotarat irosirea de beneficiu, raspandirea de avantaj, desfiintarea de profit sau lipsa de folos.