Gazprom a decis sa sisteze presiunea gazului primit de Ucraina pana cand Kievul nu va accepta sa plateasca un nou pret. Un pret impus, fireste, de catre compania de stat ruseasca, dar justificat din punctul de vedere al economiei de piata. Pana acum, Ucraina beneficia de gaz rusesc la jumatate din pretul pietei. Pentru Moscova era o formula de a rasplati regimurile de orientare proruseasca. Intre timp, la Kiev a venit un regim mai mult decat antirus. A venit un regim de absoluta obedienta fata de americani, cei care, de altfel, prin intermediul ONG-urilor infiltrate de catre CIA, au ticluit asa-zisa revolutie portocalie. Drept raspuns la politica asumata de Victor Iuscenko - de transpunere in viata a planurilor americane de slabire a Rusiei - Gazprom si-a amintit ca pretul gazului furnizat Kievului era unul al amabilitatii, si nu al economiei de piata.
Ucraina nu e singura tara careia Gazprom tine sa-i aduca aminte ca ia gaz pe de-a moaca. Va veni randul Moldovei si al Georgiei. Atat la Chisinau, cat si la Tbilisi au ajuns la putere regimuri antirusesti fatise. Pe malurile Dambovitei, unde caciulirea face parte din mutatiile genetice ale natiunii, s-a vorbit de instalarea unor regimuri democratice. Nici vorba de asa ceva. La Kiev si la Tbilisi a avut loc o alternanta mafiota la putere. Mafiei fostului presedinte i-a luat locul mafia actualului. Cat despre democratismul regimului de la Chisinau, n-are rost sa stricam cerneala. Pentru a fi reales a doua oara, comunistul Vladimir Voronin a purces la o schimbare spectaculoasa de stapan. Dupa principiul giruetei, Chisinaul s-a intors cu fundul catre Rasarit. Spre Vest e doar cu fata. In realitate, Republica Moldova e departe de a intruni minimele standarde in materie de democratie si stat de drept. Curioasa ramane, din acest punct de vedere, atitudinea presei si a asa-zisei societati civile din Romania fata de regimul comunist de la Chisinau. Primul mandat al lui Vladimir Voronin a fost tinta unor denunturi spectaculoase de la Bucuresti. Acum, desi nimic nu s-a schimbat la Chisinau in planul democratiei, despre regimul Voronin nu se mai sufla un cuvant de rau. Pentru ca Vladimir Voronin e acum unul dintre pionii politicii americane impotriva Moscovei.
Conflictul dintre Kiev si Moscova a fost comentat si de catre presa din Romania. Dinspre randurile scrise de dudui trecute am simtit venind, pe post de parfum, o adiere de indignare. Moscova a fost acuzata de a folosi arma petrolului pentru a-si promova politica in zona. Ca afacerea gaz, la pret de piata pentru Kiev, e una politica, nu incape vorba. Incape vorba insa faptul ca gestul Moscovei e condamnat. De parca folosirea armei economice in batalia politica ar fi o descoperire ruseasca!
Un alt lucru ni se pare insa interesant in reactiile de la Bucuresti fata de scandalul Gazprom. Nimeni nu se intreaba insa de ce Ucrainei nu-i sare in ajutor America. Regimul Iuscenko si-a pus capul pe taietor de dragul SUA. Multe dintre gesturile sale de ostilitate fata de Moscova au avut drept temei stradania de a fi pe placul Sultanului de peste Ocean. Ar fi de asteptat, in logica sentimentala aplicata de bagatorii pe fir de la Bucuresti, sa apara intrebarea: ce face America pentru amicul Iuscenko? De ce nu ameninta Rusia presedintele Bush cu arma nucleara pentru a da gaz Kievului la jumatate de pret? Sau, in cel mai bun caz, de ce nu intinde liderul american o teava Washington - Kiev, prin care SUA sa dea Ucrainei gaz pe gratis in schimbul sarguintei cu care slujeste interesele americane in zona?
Pusa, o asemenea intrebare ar avea un singur raspuns: pentru ca relatiile dintre o mare Putere si o Putere mica sau mijlocie stau de cand lumea sub semnul interesului Marii Puteri.
Intre Ucraina si America n-a fost nici un contract. Nici macar unul de vasalitate. Ucraina a slujit pe gratis America. si America nu vede de ce si-ar pune pielea la bataie de dragul ucrainenilor. Sa fie multumiti ca li s-a dat voie sa slujeasca!
Aviz amatorilor! Adica, romanilor!