Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat majorarea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta de la 30% la 35%. Aceasta masura completeaza normele destinate temperarii cresterii creditului in valuta adopt
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat majorarea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta de la 30% la 35%. Aceasta masura completeaza normele destinate temperarii cresterii creditului in valuta adoptate de banca centrala in urma cu aproape trei luni. De asemenea, Banca Nationala a decis intarirea controlului lichiditatii si a masurilor de temperare a expansiunii creditului, fiind pregatit sa utilizeze in continuare intregul set de instrumente de care dispune pentru a contracara presiunile inflationiste in crestere. Potrivit unui comunicat de presa, BNR "apreciaza cresterea consumului ca fiind nesustenabila, evolutie care reclama restrictivitate sporita din partea intregului mix de politici economice in vederea continuarii pe termen mediu si lung a procesului de dezinflatie". Rata dobanzii de politica monetara a ramas nemodificata, la 7,5% pe an. Consiliul de Administratie al BNR a analizat, miercuri, cele mai recente evolutii ale ansamblului indicatorilor macroeconomici si ai pietelor financiare, precum si perspectiva acestora in contextul masurilor de politica macroeconomica si structurala preconizate pentru anul viitor, se mentioneaza in comunicatul BNR. Conform datelor statistice, inflatia anuala s-a accelerat la 8,7% in luna noiembrie - pe fondul ajustarii preturilor administrate - semnaland ca inflatia la sfarsitul anului va depasi usor 8,5% (limita superioara a intervalului de variatie pentru anul 2005). Depasirea acestui interval este anticipata in principal ca efect al cresterii preturilor administrate, a preturilor combustibililor si regimului accizelor, dar si al mentinerii presiunilor semnificative din partea cererii interne. Cu toate acestea, media anuala a inflatiei, estimata in jurul a 9% la suta, fata de 11,9% anul anterior, indica o consolidare a procesului de dezinflatie in acest an, precizeaza Banca Nationala. La nivel macroeconomic, banca centrala remarca o crestere mai mica a ofertei interne si a productivitatii, in timp ce consumul a crescut semnificativ, similar cu aceeasi perioada din 2004. Astfel, cererea interna a continuat sa depaseasca semnificativ productia interna, accentuand dezechilibrul extern si alimentand presiuni inflationiste de durata. Pentru 2006, BNR a anuntat ca este pregatita sa utilizeze intregul set de instrumente de care dispune pentru a contracara presiunile inflationiste in crestere din perioada urmatoare, avand in vedere preconizatele ajustari din domeniul preturilor administrate, in special la gaze naturale, ale pozitiei fiscale, si ale altor politici economice.
Bancile pierd varful de sezon al creditarii
Prin limitarea creditarii, bancile au pierdut varful de sezon - Craciunul si Sfarsitul anului - cand creditul de consum si cel de nevoi personale reprezinta o mare oportunitate, a declarat presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea, citat de Rompres. "Nu putem noi, comunitatea bancara, sa intelegem de ce se creeaza o noua punere in inferioritate a noastra vizavi de primarii, de ministere, care sunt lasate sa acceseze credite internationale fara restrictii, iar pe noi banca centrala ne impinge sa acordam credite in lei", a afirmat Ghetea. Potrivit presedintelui ARB, in urma masurilor luate in acest an de BNR, a scazut ritmul de crestere a creditarii. In Romania, intermedierea bancara raportata la PIB este subunitara, totalul activelor bancare reprezentand jumatate din totalul PIB-ului, in timp ce in tarile europene este de 2,3 ori valoarea PIB. "Butoanele economiei nationale sunt blocate si singurul buton ce raspunde la comenzi este cel financiar-bancar. Daca vrem diminuarea inflatiei, a deficitului de cont curent, a balantei de plati, dam o reglementare ce limiteaza activitatea bancara. Nu s-au gasit solutii de a actiona si pe alte cai", a explicat Ghetea. In opinia acestuia, ultima masura de limitare a creditarii, prin cresterea nivelului rezervei minime obligatorii in valuta de la 30% la 35%, poate crea in perioada urmatoare somaj, avand in vedere ca anumite produse cumparate pe credit sunt produse in tara. "Daca scade consumul, producatorul nu va desface aceste produse in Germania, de exemplu, ci va reduce productia", a explicat Ghetea.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.