Noul ministru al Culturii a reusit sa impuna o ordonanta conform careia sa fie taxate aparatele ce pot stoca sau realiza copii audio sau video. Asta inseamna hard discuri, memorii flash, camere foto, celulare cu camera s.a.m.d.
Dupa ce au scapat de doua ori de accize anul acesta, camerele foto se pregatesc sa-si ofere din nou tributul. De data aceasta, initiativa taxarii ii apartine lui Adrian Iorgulescu, noul ministru al Culturii. La doar zece zile de la numirea in functie, el a promovat o ordonanta de urgenta conform careia sa fie taxate ""suporturile pe care se pot realiza inregistrari sonore sau audiovizuale"" si ""aparatele ce permit realizarea de copii"". OUG 123/2005 a fost aprobata de Guvern la 1 septembrie si publicata in Monitorul Oficial la 19 septembrie. Probabil ca enumerarea tuturor aparatelor care intra in aceasta categorie coincide cu lista de produse a unui magazin de computere.
Din fericire, va mai trece ceva vreme pana cand noile taxe vor intra in vigoare, pentru ca trebuie negociate mai intai procentele.
BANII. De data aceasta, taxele nu au fost impuse pentru a aduce bani la buget. Sumele respective sunt stranse in numele dreptului de proprietate intelectuala si vor ajunge in conturile organismelor de gestiune colectiva (OGC).
Nu este o procedura inventata de romani. In toata lumea se percepe un procent din costul anumitor echipamente folosite la copierea operelor artistice, sub forma unei ""taxe pe copia privata"". Banii ajung la compozitori, pictori, scriitori etc. si sunt colectati de OGC-uri. Tehnic vorbind, e vorba despre o ""remuneratie compensatorie"".
ARMONIZAREA. Noua ordonanta produsa de Ministerul Culturii modifica de fapt Legea drepturilor de autor (nr. 8/1996), sub pretextul armonizarii la legislatia UE. Legislatia cu pricina a mai fost armonizata o data si anul trecut prin Legea 285/2004, dezbatuta timp de 6 luni in cadrul Comisiei de Cultura a Camerei Deputatilor. La inceputul anului 2005, Mona Musca (ex-ministrul Culturii) propune spre dezbatere publica o noua modificare a Legii drepturilor de autor. In august 2005, Adrian Iorgulescu ia locul Monei Musca, renunta la dezbaterea publica, iar la 1 septembrie modifica iar legea.
In vechea varianta, Legea drepturilor de autor stabilea un procent minim si unul maxim, cu care putea fi taxata fiecare categorie de produse. Intre aceste procente, reprezentantii OGC-urilor trebuiau sa negocieze cu cei ai importatorilor si producatorilor de echipamente IT&C. Cele doua parti au negociat jumatate de an, fara sa ajunga la o intelegere. Pana la urma, negocierea s-a transformat in judecata, pentru ca cele doua parti au ajuns in instanta. In varianta ministrului Iorgulescu, au fost eliminate si procentele maxime si cele minime.
LAMURIREA. Am incercat sa aflam de la Ministerul Culturii de sunt necesare toate aceste modificari. Din pacate, nu a fost nimeni disponibil, asa ca am fost redirectionati catre Eugen Vasiliu, director in cadrul Oficiului Roman al Drepturilor de Autor (ORDA). Iata ce ne-a declarat referitor la procente: ""In lege se spunea asa: «Puteti negocia liber, dar intre procentul cutare si cutare». Mentinerea acestor procente (Ministerul Integrarii a confirmat ca este asa) constituie o incalcare a aquis-ului comunitar. In aceste conditii, Ministerul Culturii a scos procentele. Mai bine ii lasi sa negocieze liber si le faci un mecanism de contestare a rezultatului, la arbitraj sau la curtea de apel. (...) Tehnic vorbind, e mai corect sa mergi pe aceasta filiera decat sa pui limite la negociere"".
NEGOCIABIL. Referitor la taxarea tuturor dispozitivelor ""ce permit realizarea de copii"", Vasiliu ne-a declarat: ""Si asta este negociabil. Care sunt acele aparate, negociem prin mecanismul pe care vi l-am povestit. Orice aparat care permite realizarea de copii poate intra in discutie. Dar cine vine cu pretentii absurde pierde in instanta. Cum sa spui la negociere ca vrei sa pui telefoanele (pe lista aparatelor taxate, n.n.)!? Sigur, la negocieri poti sa ceri ce doresti, dar, daca nu esti rezonabil, mergi la arbitraj, daca nu-ti place nici la arbitraj - mergi la instanta. Totusi exista o practica internationala care, pusa pe masa instantei, nu are cum sa iasa altfel decat rezonabil. Mecanismul acesta functioneaza in toata Europa. Limite in negocieri nu exista nicaieri. In Europa sunt cateva tari unde, probabil vazand ca au de-a face cu nebuni, au zis: «Hai sa stabilim noi in lege aparatele urmatoare si procentul urmator». Dar fixe, nu supuse negocierii. Eu zic ca este mai bine ca noi sa ne aliniem la procedura generala, negociere libera cu drept de contestare in doua etape"".
Din pacate, in Romania, OGC-urile si reprezentantii producatorilor si importatorilor de echipamente IT au negociat sase luni, dar nu au reusit sa ajunga la nici un acord. Noua lege nu face decat sa trimita soarecele sa negocieze cu pisica. Iar miza este taxarea industriei IT&C.
Despre autor:
Sursa: Jurnalul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Victor Rebengiuc, omagiat de 4.000 de oameni pe scena Sălii Palatului: Unele...
Sursa: kudika.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro