In ce Uniune intram (II)

Putem vorbi despre o geografie a dinamicii economice care se dualizeaza pe doua axe; avem o fractionare inauntrul vechii UE (cei 15), cu zona scandinava care este inalt performanta, desi are un stat asistential/providential superdezvoltat (unii ar spune ca este hipertrofiat), daca ne uitam la bugetul public ca pondere in PIB, la sumele alocate asistentei sociale; tarile nordice au piete ale muncii flexibile (se promoveaza asa-numitul workfare - adica asistenta sociala care sa motiveze si sa ajute somerii sa reintre in circuitul muncii) si aloca substantial pentru cercetare si dezvoltare - peste 3% din PIB. De cealalta parte, avem zona sudica subperformanta. O alta axa contrapune vestul Uniunii noilor tari membre; acestea din urma, desi sunt tari sarace in Europa (venit/loc intre 35%-60% din media UE), au o rata de crestere economica inalta - o crestere a PIB-ului de 5%-6% anual, fata de sub 2% in medie in vestul Uniunii. Este, intr-un fel, o inversare paradoxala, dar nu inexplicabila a situatiei din deceniul trecut; tarile care au intrat in Uniune in 2004 sunt mai dinamice si, in pofida vulnerabilitatilor pe care le au, ofera o perspectiva, o perceptie de mai bine pentru populatie. Prin perspectiva/perceptie ma refer la tendinta de reducere a decalajelor economice, la mersul catre standarde europene de prosperitate, care pot motiva mult cetatenii. In timp ce pentru Est, Uniunea este in continuare un proiect atractiv, o ancora pentru reforma institutionala si schimbari structurale (chiar daca, adesea, dureroase prin unele efecte asupra multor cetateni), pentru nu putini din Vest acest proiect pare sa-si fi pierdut relevanta. Numerosi tineri nu sunt atasati memoriei colective postbelice si, in plus, reactioneaza nu neaparat pozitiv la presiuni de ordin economic, la nevoia de adaptare la schimbari tehnologice si economice.
Europa imbatraneste, se fac tot mai putini copii, institutia familiei, care este celula de baza a unei comunitati, este privita nu de putini ca fiind ceva desuet, se manifesta si o criza morala. Si aceasta Europa trebuie sa faca fata asaltului dinspre acea parte a lumii inapoiate economic, care acum se dezvolta rapid, care profita de globalizare. Salarii foarte mici combinate cu noile tehnologii informationale si comunicationale, asa cum se intampla in zone din Asia (mai ales in China si India, care inseamna impreuna 1/3 din populatia globului) reprezinta o provocare extraordinara pentru economiile mature. Fara un val de performanta tehnologica extraordinar, Europa va rezista tot mai greu combinatiei tehnologii inalte - salarii mici cu care vin concurentii. Aici, Europa nu are inca un raspuns adecvat, desi Agenda Lisabona arata ca oameni politici de varf constientizeaza esenta problemei. Se incearca raspunsuri la nivel national, ceea ce nu este nefiresc in conditiile date si conduce la varietate de performanta in cadrul UE. Pe un alt plan, moneda unica reclama un grad de coordonare a politicilor economice care este insuficient in momentul de fata. Politica fiscala ramane atributul statului national, ca si alte politici care raman in limitele cadrului national. Tratatul constitutional rezolva unele chestiuni, dar are limite evidente.
Cat despre Romania, avem nevoie de un sistem economic cat mai flexibil intr-o lume cu incertitudini in crestere si sub impactul noii revolutii industriale (comunicationale si informationale). Apropo de carta sociala despre care vorbeste tratatul, de esafodajul institutiilor noastre: trebuie sa luam din Europa ce e mai potrivit pentru noi, avand in vedere lumea in schimbare, astfel incat sa avem vigoare economica, crestere economica durabila. Avem nevoie de finante publice sanatoase deoarece ne asteapta un soc bugetar in 2007; avem o mare problema in legatura cu absorbtia fondurilor UE si de aceea trebuie sa formam vehicule institutionale adecvate, sa ne procuram expertiza (sa facem apel la tinerii nostri scoliti in strainatate, dintre care unii sunt exceptionali); trebuie sa absorbim cat mai multe tehnologii noi (educatia este cheia succesului aici) pentru a sustine dezvoltarea economica; avem o mare problema cu modernizarea rurala.
Dar sa credem in Uniune, in pariul de modernizare a Romaniei.
P.S.: Fragmente din interventia la masa rotunda privind Tratatul Constitutional al UE organizata de INAP, SAR si Dilema Veche (iunie 2005); multumesc echipei care a consemnat interventia mea verbala.

---

Despre autor: