Parlament - Masina de votat ordonante

Prima sesiune ordinara a Parlamentului rezultat in urma alegerilor din noiembrie 2004 se incheie maine. In ciuda promisiunilor electorale, guvernantii nu au reusit sa redea Parlamentului rolul consfintit de Constitutie, mentinandu-i statutul de masina de votat ordonante. Articolul 61 din Constitutie prevede ca ""Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii"". Bilantul celor cinci luni ale primei legislaturi de dupa alegerile din noiembrie 2004 arata insa ca Guvernul a fost cel care a legiferat, Parlamentului neramanandu-i altceva de facut decat sa aprobe pe banda rulanta ordonantele simple si de urgenta adoptate de Guvern. Astfel, din cele 201 legi care au plecat de la Camera Deputatilor spre promulgare de la inceputul anului si pana in prezent, mai mult de jumatate - 110 - sunt acte normative de aprobare a ordonantelor emise de Guvern, iar 66 sunt ""mostenite"" din anii 1999-2004. Din cele 110 ordonante, 91 sunt de urgenta, precum cea vizand introducerea cotei unice. RESTANTE. Deputatii au insa si restante: 44 de proiecte pe ordinea de zi a plenului, doua dintre ele fiind returnate de la promulgare de catre seful statului pentru reexaminare, 63 sunt in dezbaterea comisiilor de specialitate, iar 10 isi asteapta randul. Sapte proiecte de lege din perioada 1999-2004 sunt in mediere. In palmaresul deputatilor intra si doua legi adoptate tacit (proiectul de lege privind modificarea ordonantei de urgenta din 2000, privind invatamantul universitar si postuniversitar de stat cu taxa si propunerea legislativa pentru incheierea unui memorandum intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova, privind infratirea unitatilor administrativ-teritoriale dintre cele doua state). MOTIUNE. Singura motiune simpla dezbatuta de deputati in aceasta sesiune a fost initiata de 96 de parlamentari PSD. Motiunea ""Administratia"" critica deprofesionalizarea si politizarea administratiei publice, solicitand demiterea ministrului Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, ea fiind respinsa cu 159 de voturi ""impotriva"", 97 ""pentru"" si 21 de abtineri. PREMIERE. Dincolo de procedurile legislative obisnuite, in Camera Deputatilor au avut loc si premiere. Una dintre ele i-a apartinut premierului Calin Popescu Tariceanu, care s-a prezentat in plenul Camerei Deputatilor pentru a raspunde la interpelarea formulata de deputatul PRM Lucian Augustin Bolcas, privind respectarea prevederilor care reglementeaza raporturile Guvernului cu Parlamentul. O alta premiera este mentinerea independentului Corneliu Ciontu ca vicepresedinte al Camerei Deputatilor dupa ce acesta a fost exclus din PRM, iar partidul condus de C.V. Tudor a cerut inlocuirea lui. O premiera a fost si plimbarea pe care presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase (PSD), a facut-o cu bicicleta pe holurile Parlamentului, fiind un mod de a-si manifesta multumirea pentru cadoul primit la implinirea varstei de 55 de ani. GRIJA. A fost insa si o sesiune in care deputatii au avut grija si de ei. Pe langa finalizarea proiectului de statut al parlamentarului, depus spre dezbatere in aceasta Camera si care prevede o sumedenie de drepturi pentru senatori si deputati si construirea unei piscine in subsolul Casei Poporului, alesii au avut grija sa ia masa in conditii omenesti. Astfel, conducerea Camerei a amenajat un nou bufet langa sala de plen a deputatilor, care a costat in total 47 miliarde de lei. Banii au fost alocati de-a lungul a trei ani, cat au durat lucrarile, investitia fiind finantata din bugetul Camerei. IDEILE ALESILOR, OUT. O situatie interesanta apare in cazul proiectelor de lege respinse. Din cele 22 de proiecte legislative pe care senatorii le-au trimis la cosul de gunoi, dandu-le vot negativ, cu o singura exceptie, unde initiator este Guvernul, toate celelalte poarta semnatura colegilor lor. Situatia este si mai clara la Camera, toate proiectele respinse purtand semnatura unor alesi ai neamului. Idei gresite? Nepriceperes Indiferent care este explicatia, cert este un lucru: Parlamentul a lucrat pentru proiectele Guvernului, indiferent daca este vorba de actualul Executiv sau de fostul Cabinet Nastase. De altfel, premierul Tariceanu anunta cu surle si trambite ca aceasta legislatura va marca redobandirea rolului de for legislativ de catre Parlament, Guvernul incercand sa renunte la practica elaborarii de ordonante de urgenta. In acest scop, ministrul delegat pentru Relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, prezenta o sinteza a activitatii legislative a Executivului la aproape o luna de la inceperea activitatii noului for legislativ. Conform datelor prezentate, in lunile ianuarie-februarie 2005, au fost emise doar 10 ordonante de urgenta, fata de fostul Executiv, care, in aceeasi perioada, expediase spre Parlament un numar de trei ori mai mare de astfel de acte normative. DIALOG. Articolul 112 din Constitutie prevede obligatia Guvernului si a fiecarui membru al sau de a raspunde la intrebarile si interpelarile parlamentarilor. Alesii si-au exercitat acest drept, in Camera adresandu-se 397 de intrebari diferitilor membri ai Executivului si 362 de interpelari, dintre care una singura adresata primului-ministru. Si la Senat, parlamentarii au avut diverse curiozitati, ei solicitand raspunsuri membrilor Executivului in 229 de cazuri si interpeland in alte 131 de situatii. PUNCTE FORTE. Cele mai fierbinti momente ""senatoriale"" ale acestei sesiuni au fost reprezentate de dezbaterea legii privind regimul juridic al bunurilor care au apartinut regelui, discutiile la noile formulare ale declaratiilor de avere sau dezbaterile privind modificarea Regulamentului Senatului. De altfel, proiectul privind despagubirea regelui a adus si o premiera: adoptarea tacita a actului normativ, la care s-a ajuns in urma prelungirii peste limita legala a dezbaterilor, fara a se ajunge la o formula care sa satisfaca pretentiile ambelor tabere.
De abia ieri deputatii au reusit sa adopte actul normativ. O alta premiera, de data asta absolut neplacuta pentru Putere, a venit din partea unor senatori ai Puterii care au votat pentru modificarea proiectului de lege privind noile formulare de avere, desi Cabinetul Tariceanu isi facuse varf de lance in lupta anticoruptie din acest proiect legislativ. Scandalul iscat de nesustinerea de catre parlamentarii coalitiei a proiectului in forma Executivului s-a stins la Camera, dupa ce Tariceanu a convocat o sedinta-fulger in care i-a urecheat pe cei care indraznisera sa ii nesocoteasca ordinele si i-a chemat la raport. Urmarea, proiectul de lege a trecut in forma initiala, iar demnitarii au fost obligati sa declare si cum stau la capitolul bijuterii sau ce venituri au realizat partenerii de cuplu in anul fiscal anterior. INCRANCENARE. Obiectivul zero al fortelor coalitiei, schimbarea presedintilor pesedisti ai celor doua Camere, a determinat momente tensionate in Senat, in incercarea de modificare a Regulamentului. Sedinte prelungite, acuze reciproce, izbucniri nervoase si, in cele din urma, parasirea salii de sedinta. Cu chiu, cu vai, dupa aproape doua luni, articolele care vizau destituirea sefului Senatului in anumite situatii au fost finalizate. Prea tarziu insa pentru a satisface ambitiile reprezentantilor Aliantei D.A., care stabilisera ca, pana la sfarsitul sesiunii, modificarile la Regulament sa fie supuse votului plenului, iar schimbarea presedintilor Camerelor sa devina fapt. In consecinta, cu doua zile in urma, liberalul Eugen Nicolaescu a anuntat convocarea unei sesiuni extraordinare in cursul verii, in care sa fie rezolvata aceasta problema. INCORDARE. Nu lipsite de tensiune au fost si momentele in care parlamentarii din Opozitie au dat cartonase de avertizare Executivului, sub forma unor motiuni simple si a uneia de cenzura, ambele respinse, sau scandalul, inca neterminat, al destituirii conducerilor radioului si televiziunii publice. Dezbaterile la motiunea simpla initiata de PSD, intitulata ""Agricultura - in pragul demararii declinului"", au avut un final neasteptat, cel putin pentru Parlamentul Romaniei. In loc sa dea emotii guvernantilor, dezbaterile au lovit tot in tabara initiatorilor, nervii unei proaspete doamne senator PSD cedand la unele afirmatii ale ministrului Agriculturii care o vizau. Momentul lacrimogen a determinat o ciudata colaborare Putere-Opozitie: senatori ai Puterii s-au inghesuit sa stearga lacrimile sensibilei pesediste. ALIANTAa€¦ NEALIATA. Zvonurile despre tensiunile existente in cadrul Aliantei D.A., vehiculate cu insistenta in ultima vreme in presa si negate cu o vehementa pe masura de liderii celor doua partide aliate, si-au gasit un punct culminant in aceste zile, la desemnarea consiliilor de administratie ale institutiilor publice de radio si televiziune. Tensiuni au existat inca din stadiul audierilor din Comisia de ancheta a activitatii SRR si SRTV, dar ""ruptura"" a devenit vizibila abia la momentul desemnarii noilor membri ai consiliilor de administratie.
La semnalul dat de presedintele Basescu, care a refuzat sa desemneze candidati pentru conducerea celor doua institutii, motivand prin incercarea de depolitizare a acestora, partidul-mama, PD, a raspuns cu rapiditate. Acum doua zile, Emil Boc, presedintele PD, a anuntat renuntarea la sustinerea unor candidati pentru CA-urile SRR si SRTV. Liberalii au refuzat insa sa se ralieze pozitiei adoptate de partenerii de alianta. In consecinta, noile echipe de conducere ale televiziunii si radioului public au primit OK-ul Parlamentului luni seara. INTERES. Si cum mai aproape de trup e intotdeauna camasa, printre picaturi, parlamentarii si-au gasit timp sa mai elaboreze cateva facilitati pentru ei si ai lor. Recent discutatul statut al parlamentarilor are grija de ei: transport intern gratuit pe liniile aeriene, fluviale si pe calea ferata la clasa I in timpul mandatului si pasaport diplomatic pentru ei si membrii familiei. Dupa ce parasesc Parlamentul, alesii beneficiaza de pensii suplimentare. CHIUL. O problema care a continuat sa dea batai de cap a fost chiulul alesilor de la lucrarile Parlamentului. Ea si-a gasit, cel putin teoretic, rezolvarea. Astfel, in statutul parlamentarului a fost prevazuta o dispozitie conform careia orice parlamentar este obligat sa justifice in scris absentele de la cinci sedinte ale Camerei sau de la trei sedinte ale Comisiei Permanente, in aceeasi sesiune, iar cel care nu se conformeaza pierde drepturile la indemnizatie, diurna si celelalte drepturi banesti pe durata cat a lipsit. Noutatea este insa ca numele absentilor nemotivat de la sedintele in plen si de la comisii vor fi publicate, lunar, pe paginile de Internet ale fiecarei Camere, existand astfel posibilitatea, cel putin teoretic, a unui control minim.

---

Despre autor: