Rusia vede raca "negociatorilor"

Publicam mai jos o foarte interesanta analiza a agentiei ruse Regnum, preluata de "Rusia la Zi". Materialul trateaza subiectul fierbinte al Transnistriei si rolul Romaniei si Statelor Unite in regiune, cat si al Ucrainei si Moldovei, din perspectiva imperiala a Rusiei. (D.E.)
La 2 iunie, a avut loc, in regiunea Odessa, intalnirea presedintilor Moldovei, Vladimir Voronin, si Ucrainei, Viktor Iuscenko. In aceeasi zi, s-a desfasurat intrevederea liderului transnistrean, Igor Smirnov, cu secretarul Consilului de Securitate si Aparare al Ucrainei, Piotr Porosenko. La intrebarea: "In ce masura planul ucrainean de reglementare a crizei de pe Nistru este viabil?", a incercat sa raspunda politologul Serghei Ilcenko, citat de agentia Regnum.
Drum lung
Faptul ca pana la reglementarea definitiva a conflictului transnistrean mai trebuie parcurs un drum foarte lung este recunoscut atat de Voronin, cat si de Smirnov. Iar ultimele reuniuni au confirmat, practic, acest lucru. Intr-adevar, a "contura un sistem de lucru" si a "rezolva situatia" sunt chestiuni absolut diferite si care, in timp, se indeparteaza una de cealalta. Cu toate acestea, negocierile pe marginea proiectului ucrainean decurg relativ bine. Se impune, totusi, o precizare - fiecare din parti incearca sa-si rezolve propriile treburi. In opinia lui Ilcenko, alaturi de Moldova si Transnistria, precum si de mediatorii oficiali, Rusia, Ucraina si OSCE, implicate in solutionarea crizei mai sunt UE si Romania, si, intr-o masura mai mica, SUA si Polonia. Desi prezenta unora in aceste eforturi este strict conventionala, influenta lor are, totusi, efect. Iar disputa privind extinderea formatului de negocieri este, de fapt, raca dintre ele.
Interese divergente
Cu noul presedinte in frunte, Ucraina s-a implicat activ in lupta pentru suprematie regionala. Si nu un ultim rol il joaca aici propaganda, PR-ul. Trebuie, prin urmare, ca numele Ucrainei sa fie tot mai frecvent mentionat de mijloacele occidentale de informare in masa ca o tara care prinde tot mai multe forte in calitate de lider zonal, capabila sa influenteze asupra proceselor politice. Intocmind noi planuri de pace, indiferent de sansele lor de realizare, plus dezbateri aprinse si intalniri particulare cu partile implicate - constituie cea mai buna metoda de a atrage atentia.
Prin urmare, acest proces, impodobit cu promisiuni de a rezolva totul exclusiv la masa tratativelor si intr-un timp record, poate chiar saptamana viitoare, poate dura daca nu la nesfarsit, destul de mult, oricum. Si, in tot acest timp, Ucraina se va bucura de o atentie sporita din partea mass-media, privita fiind ca un generator neostenit de idei pacifiste.
Opozitia de la Bucuresti si Varsovia
Dar de consolidarea pozitiei externe a Kievului nu are nevoie nici Varsovia, nici Bucurestiul. Doua capitale ce pretind, la randul lor, la rolul de lider regional in Europa. In situatia data, functia de lider mondial revine Statelor Unite, de care sunt apropiate atat Polonia, cat si Romania, state care si-au asumat, practic, misiunea de a face lobby american in UE.
Si fiecare dintre cei trei pretendenti la suprematie regionala are partile lui slabe si puternice. Deja membru UE si NATO, Polonia nu are granite comune cu zona de conflict si nici interese deosebite in acest perimetru. Interesul ei este unul singur: sa impiedice o cimentare a pozitiilor de politica externa ale adversarului ei dintotdeauna - Ucraina.
Conflict cu Bucurestiul
Un interes similar se poate constata si in privinta Bucurestiului. Dar, in plus, Bucurestiul are si puncte locale de confruntare cu Kievul: delimitarea platoului continental si Insula Serpilor, navigatia in Delta Dunarii, procesul de romanizare a regiunii Cernauti si o parte a regiunii Odessa, teritorii pe care Bucurestiul le numeste "Bucovina de Nord" si "Tinutul Herta".
Numarul locuitorilor acestor regiuni care au primit, in secret, cetatenie romana se ridica, potrivit unor estimari, la peste 100.000, iar numarul scolilor romanesti l-a depasit pe cel al scolilor ucrainene. Tricolorul romanesc este deja un detaliu obisnuit al peisajului cotidian, se difuzeaza presa romaneasca, propagandistii romani lucreaza pe fata. Nu a mai ramas decat punerea la punct a unei demers nestandard care sa permita realizarea desprinderii de-jure a acestor teritorii de Ucraina.
Joc incins
Pozitia inedita a Romaniei - in NATO, dar nu si in UE, deocamdata - plus dorinta Ucrainei de a se apropia de aceste organizatii, plus conflictul moldo-trasnnistrean, unde Ucraina poate deveni a treia parte, toate acestea deschid mari sanse in aceasta directie, iar scoala romneasca de diplomatie s-a remarcat mereu prin flexibilitate si eleganta. Intr-un cuvant, jocul dintre cele trei parti, Ucraina, Romania si Polonia, s-a incins serios, iar mizele sunt extrem de ridicate.
Din aceasta perspectiva, devine justificata dorinta Kievului de a atrage UE in procesul de reglementare a crizei transnistrene. La mijloc nu este doar atractia "tricoului de lider". Aparitia UE la masa tratativelor va permite celor de la Kiev sa refuze, motivat, Romania in eforturile acesteia de a intra in randul negociatorilor. Intre timp insa, Bucurestiul a lansat deja un complicat joc diplomatic. Desi putin probabil, nu este exclus, totusi, ca o asemenea turnura a evenimentelor sa fie sustinuta de Rusia, pusa sa opteze in favoarea "raului cel mai putin rau" pentru propriile ei interese.
UE este dezinteresata
In ce priveste UE, care are si asa suficiente probleme, inclusiv de factura separatista, va incerca, dupa toate probabilitatile, sa inghete situatia, mimand, in acelasi timp, o intensa si furtunoasa activitate. Este, prin urmare, de la sine inteles ca Bruxellesul nu arde de nerabdare sa intre in formatul de negocieri pentru Transnistria. Interesul sau este altul - sa pregateasca complet intrarea in tratative, facand-o posibila in orice clipa, dar amanata pana la maximum, cu un minut inainte de rezolvarea reala a problemei - cand aceasta clipa va aparea. A intra pentru a-si primi laurii de pacificator, iar pana atunci - a dirija din umbra.
Divort civilizat
Ideea unui divort cilizat intre cele doua maluri ale Nistrului ar putea fi, in principiu, sugerata de Washington, ce nu se confrunta cu separatismul. Dar implicarea directa a SUA in procesul de negocieri ar distruge echilibrul lui. Cu consecinte nedorite. Ca atare, se va produce o "unificare" oficiala, iar influenta SUA se va face prin intermediul Romaniei. Da, numai ca intrarea Bucurestiului in eforturile de pace pentru Transnistira va fi blocata de Kiev, iar Romania stie acest lucru.
Concluzia este ca fiecare din partile interesate va fi, inainte de toate, ocupata cu propriile manevre menite sa-i consolideze pozitia in regiune. Cat priveste rezolvarea conflictului de pe Nistru, prima conditie o constituie inlocuirea totala a paradigmei procesului de negocieri. Este evident ca o unificare nu mai este de mult posibila. In orice caz, nu una eficienta. In contextul dat, nu poate fi vorba decat despre un divort civilizat. Dar si aici totul este cat se poate de complicat. Este foarte posibil ca cele doua parti ale fostei republici sovietice moldovenesti sa-si piarda statalitatea.
Consecinte nedorite
Teritoriile din dreapta Nistrului vor trece Romaniei. Iar Ucraina si-ar putea aminti ca, odininioara, malurile stangi si Tiraspolul au intrat in componenta Ucrainei sovietice. In cazul in care Kievul s-ar gandi la un astfel de scenariu, in contextul condamnarii Pactului Molotov-Ribbentrop si pe fondul problemelor deja existente in relatiile dintre Ucraina si Romania, exista toate sansele pentru instaurarea altei stari conflictuale, de aceasta data intre Bucuresti si Kiev.
Criza moldo-transnistreana reprezinta o complexa ecuatie politica. Orice rezolvare este sortita, astazi, unor consecinte nedorite. Posibil, cea mai inteleapta solutie ar fi inghetarea situatiei - un moratoriu de 20 de ani pe baza Memorandumului de la Moscova, din 1997. Daca la puterea de la Chisinau s-ar afla politicieni responsabili si coerenti in actiunile lor, ar proceda, fara indoiala, in acest mod. Dar echipa lui Voronin, ca si el insusi, este periculoasa tocmai din cauza imprevizibilitatii ei. Ca atare, situatia in regiune va ramane inca mult timp tensionata.

---

Despre autor: