Pelvisul din fata

Pelvisul din spate

Bazinul sau pelvisul, in termeni stiintifici, face legatura intre picioare si coloana vertebrala, avand un rol foarte important in mentinerea echilibrului. Bazinul are forma de inel, cu oase dure si plate. El protejeaza organele care se afla in interiorul lui, capatand aspectul unei carcase.
Structura bazinului este formata din sase oase: doua oase iliace, doua ischion, pube, sacrum si coccis. In partea de jos, oasele pereche ale bazinului (iliac si ischion) sunt unite prin simfiza pubiana, care la femei este mai flexibila, pentru a usura nasterea. Osul iliac este cel care face legatura intre oasele membrelor inferioare. ""Pe fiecare dintre cele doua oase iliace exista o fosa acetabulara, care este punctul de conexiune dintre bazin si membrele pelviene. In fosa acetabulara se insereaza capul femurului"", explica medicul Radu Popa, de la Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie si TBC Osteoarticular Foisor.
In continuarea osului iliac, pe partea din spate a bazinului, se afla osul sacrum, care este o continuare a coloanei vertebrale. Osul iliac si osul sacrum sunt legate intre ele prin articulatia sacroiliaca, una dintre cele mai puternice articulatii ale corpului, cu ligamente foarte rezistente. Osul sacrum este prevazut cu gauri sacrale prin care ies radacinile nervoase ale maduvei spinale. In partea superioara se continua coloana vertebrala. In partea inferioara se afla coccisul.
Prin pelvis trec vase importante: arterele iliace (sunt continuarea aortei abdominale) si vasele iliace, care creeaza mari complicatii in cazul aparitiei unui traumatism urmat de hemoragie.
""Numarul traumatismelor in zona pelvisului este redus: intre 3% si 5% din totalul traumatismelor. Ele sunt totusi cele mai grave"", spune medicul Radu Popa. Cele mai multe dintre fracturile bazinului se rezolva prin metode ortopedice, in vreme ce altele necesita interventii chirurgicale. Traumatismele bazinului se asociaza frecvent cu leziuni vasculare, nervoase si viscerale (ale organelor care se afla in interiorul lui). De aceea, ele sunt foarte grave si necesita nu doar radiografie, ci si investigatie cu ajutorul computerului tomograf.
FRACTURI. La persoanele varstnice si femeile postmenopauza, fractura de sold este cea mai periculoasa forma de fractura, deoarece presupune imobilizare prelungita in pat, necesara refacerii, si conduce deseori la formarea unor cheaguri de sange sau la
pneumomie. Aproximativ o treime dintre femeile suferinde de osteoporoza, victime ale
unei fracturi de sold, mor in decursul a jumatate de an de la acest episod. Cele care supravietuiesc reusesc cu mare dificultate sa se deplaseze singure. Protezele sunt o solutie in aceste cazuri. Dar cele mai performante sunt si foarte costisitoare. Intrucat fondurile de asigurari de sanatate contribuie cu sume mici, majoritatea pacientilor beneficiaza de proteze mai putin performante.