Ascult cu atentie opiniile care abordeaza teme-cheie ale politicii publice (economice) nationale. Nu numai ca pot afla aspecte inedite, dar, mai ales, nu-mi este indiferent ce se intampla in economia noastra. Discutia evocata a pornit de la teza interlocutorului ca ar fi mai bine pentru statul roman sa vanda mai intai pachetul majoritar la BCR, pentru ca astfel sa creasca sansele obtinerii unui pret mare din privatizarea CEC. Nu insist asupra conflictului de interese in care se afla banca occidentala (interesata si prin declaratie publica de BCR) si care obliga la circumspectie cand auzi pledoaria. Doresc in schimb sa accentuez cateva aspecte.
Banca Comerciala Romana si Casa de Economii sunt banci cu retele exceptionale si cu pozitii deosebite in sistemul bancar romanesc. Este adevarat ca aderarea Romaniei la UE, mersul spre o piata unica a serviciilor financiare si circulatia capitalurilor formeaza un context determinant. Si tot adevarat este ca Romania nu se poate compara cu Germania, Franta sau Italia, tari ce apara - prin diverse mijloace - pozitia capitalului autohton in sistemele lor bancare. Dar aceasta stare de fapt nu inseamna ca nu mai exista loc pentru actionariat romanesc in industria bancara din Romania. Totodata, soarta BCR si CEC nu trebuie decisa pe baza unui rationament simplist, legat numai de pretul obtenabil la vanzarea unor pachete de actiuni, fie ele majoritare (cand un oficial inalt roman a vorbit despre listarea unor pachete din cele doua banci la bursa de valori, am avut sentimentul ca nu se intelege adevarata miza). Si daca asa stau lucrurile, este fals ca privatizarea de succes a CEC-ului este conditionata de o operatiune anterioara privind BCR. Dimpotriva, avand in vedere pierderile curente pe care le are CEC, ca urmare a scaderii drastice a dobanzilor la plasamentele in titluri de stat si in depozite la BNR, se poate argumenta invers ca succesiune de operatiuni. Sa starui asupra fiecarei banci.
CEC are cea mai mare retea din tara si, ce este de notat, acopera foarte bine mediul rural. Consecinta este ca CEC, chiar daca isi dezvolta serviciile de banca comerciala, are o predestinatie pentru implicarea in mediul rural. Merita amintit in acest sens ca circa 2/3 din fondurile UE pentru Romania sunt pentru modernizare rurala, iar banii pentru taranii romani vor ajunge, in mare parte, in mod inexorabil in depozite la actuala casa de economii. CEC poate avea un viitor bun in sistemul bancar romanesc si un rol major in modernizarea rurala daca va beneficia de un management performant, care va intelege atuurile si misiunea acestei banci. Pretul conteaza in decizia de privatizare, dar nu trebuie sa fie singurul element; iar consultantul strain (J.P.Morgan et.al) trebuie sa fie constient (sa afle de la Executivul nostru) de tinta strategica a privatizarii.
BCR este lider in sistemul bancar romanesc, desi pozitia sa a fost erodata in timp. Are o retea mare, are relatii extinse cu lumea corporatista autohtona; a si fost utilizata de BNR pentru a se transmite semnale in piata privind politica dobanzilor, avand in vedere mecanismul de transmisie monetara foarte rigid si pozitia de debitor net masiv a bancii centrale. Privatizarea BCR trebuie sa tina cont de rolul ei in sistemul bancar, de nevoia ca finantarea bancara a firmelor autohtone sa devina mai buna si orientata catre export de calitate. Exista experiente interesante in Polonia si Ungaria in privatizarea celei mai mari banci comerciale si ne putem inspira din ele. Nici la BCR, pretul simplu nu trebuie sa determine decizia Executivului roman.
Ne intrebam cum va fi Romania dupa 2007; raspunsul depinde in larga masura de finantarea bancara a economiei romanesti (piata obligatiunilor va ramane cenusareasa fata de banci), de modernizarea mediului rural. De aceea, continuarea privatizarii BCR si privatizarea CEC nu trebuie sa fie tratate ca simple operatiuni de maximizare a unui castig pecuniar imediat.
PS. Blocajul de la Eximbank (care dauneaza exportului nostru) ne invata ca: schimbarea puterii politice trebuie sa se faca astfel incat sa nu blocheze functionarea institutiilor; oamenii propusi pentru consilii de administratie trebuie selectati cu responsabilitate, in functie de profesionalism si evitandu-se conflicte de interese. Este necesara interventia Executivului in aceasta chestiune.
Despre autor:
Sursa: Jurnalul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Horoscop bani săptămâna 8-14 iunie: Venus în Rac îți deschide portofelul!...
Sursa: garbo.ro
-
Gabi Tamaș a câștigat Survivor 2026, la finalul unei ultime ediții care a...
Sursa: kudika.ro