Prezentarea cazului "Ciobotea" in paginile ziarului ZIUA a generat o adevarata criza in PNA. Flagrantul esuat organizat de tandemul PNA Miclescu-Draghici directorului de la Drumuri Craiova s-a demonstrat ca este o comanda politica. Aceasta inscenare
Prezentarea cazului "Ciobotea" in paginile ziarului ZIUA a generat o adevarata criza in PNA. Flagrantul esuat organizat de tandemul PNA Miclescu-Draghici directorului de la Drumuri Craiova s-a demonstrat ca este o comanda politica. Aceasta inscenare juridica, pusa la cale de adjunctul sefului PNA, Adrian Horia Miclescu, si seful Sectiei I, Vasile Draghici, a scos la iveala un adevarat mecanism juridic, folosit ca instrument de presiune de fosta putere politica impotriva adversarilor. Modul in care a decurs cercetarea in dosarul "Flota" vine sa confirme ca practicile procurorilor PNA nu sunt singulare, ci fac parte dintr-un mod de lucru care nu are nici o legatura cu Codul de procedura penala si drepturile omului.
Personajele care au fabricat dosarul "Flota" si mecanismul abuziv prin care a luat nastere sunt: chestorul Mihai Bogdan, procurorul Vasile Draghici, procurorul Ioan Otel si expertii, Nicolae Oprea, Traian Ilie, Ion Filimon si Nina Carnaciu. Artizanii sunt, in principal, chestorul Mihai Bogdan si procurorul Vasile Draghici. Dupa modul in care a decurs cercetarea si intocmirea rechizitoriului, reiese clar ca avem de a face cu o alta comanda politica. PNA a adus in fata instantei 100 de persoane cu scopul de a ajunge la Traian Basescu. Ulterior, 20 dintre acestea au fost disjunse intr-un alt dosar. Scopul era de a-l discredita pe Basescu inainte de alegerile locale si cele generale. De altfel, primele invitatii la PNA au fost trimise actualului presedinte in perioada campaniei pentru alegerile locale. Trimiterea in judecata a venit inainte de alegerile generale, cu toate ca primul termen a fost stabilit dupa turul doi. Refuzul lui Traian Basescu de a se prezenta in fata procurorilor are la origini motivatii legate de modul cum procurorii Vasile Draghici si Ioan Otel au condus cercetarile. Avocatul lui Traian Basescu a avut argumente intemeiate de a-i recuza pe cei doi. Pentru ca nu s-a reusit acest lucru, Basescu a preferat sa nu intre in jocul PNA. De aceea, actualul presedinte si avocatul sau au preferat sa-si prezinte apararea, astazi, in fata judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
De la Costea la Basescu
La fabricarea dosarului "Flota" a lucrat un intreg aparat format din politisti, experti si procurori obedienti fostei puteri. Unii au fost momiti cu functii, iar altii au ales sa lucreze pentru a-si mentine pozitiile. Totul a inceput de la chestorul Mihai Bogdan, politist cu state vechi in Constanta, implicat in mai multe scandaluri. Primul - contrabanda cu tigari care se facea pe la cherhanaua de la Vadu-Constanta, in care erau implicati fratii Bosoanca. Fostul sef al IGP Costica Voicu a incercat sa-l dea afara pe Bogdan din MAI, in urma implicarii in diverse afaceri dubioase. Schimbarea puterii din 1996 a fost ca o bula de oxigen, deoarece, dupa venirea lui Dudu Ionescu la conducerea Internelor, el a ajuns un fel de vioara intai in toate anchetele importante din acea perioada. Bogdan a condus si ancheta care-l viza pe Adrian Costea, prin care s-a incercat sa se ajunga la Ion Iliescu. La revenirea lui Ion Iliescu ca presedinte, Mihai Bogdan era la dispozitie si cercetat pe linie interna pentru modul in care a gestionat mai multe dosare privind cetateni de origine araba implicati in afaceri cu cafea.
Pentru mai multe abuzuri, Mihai Bogdan a stat aproape sase luni la dispozitie, inainte de alegerile din 2000. A fost facuta si o ancheta interna, insa fara un rezultat concret. Dupa sase luni de declin, chestorul a revenit brusc pe o functie importanta la IGP si a fost detasat sa lucreze cu PNA la actualul dosar "Flota". Chestorul principal Dumitru Sorescu, fostul sef al Politiei Romane, l-a ajutat pe Mihai Bogdan sa-si continue activitatea in cadrul MAI. In acest fel, fosta putere incheia un capitol delicat legat de Ion Iliescu si afacerile lui Adrian Costea si tintea, prin Bogdan, compromiterea unui adversar politic, Traian Basescu. Este din ce in ce mai clar ca revenirile spectaculoase ale lui Mihai Bogdan au la baza decizii politice.
Papusarii si marionetele
Chestorul Mihai Bogdan si-a creat o intreaga echipa pentru a-si putea atinge obiectivul in dosarul "Flota". Intamplator sau nu, procurorul Vasile Draghici, care pana in 2000 a fost prim-procuror adjunct la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta, a fost propulsat la PNA Bucuresti. Obedienta lui Vasile Draghici fata de conducerea PNA are la origini modul in care o serie de dosare au fost solutionate la Constanta de actualul sef al Sectiei I-a si care, ulterior, au fost cercetate de procurori inspectori. Cel de-al doilea personaj cheie in acest dosar este procurorul Ioan Otel. Cu acesta, chestorul Bogdan a lucrat in mai multe dosare pe maritim si are o relatie foarte apropiata. Otel a fost numit seful PNA Constanta. Dupa acest prim pas, in care Mihai Bogdan si-a pus apropiatii in functii cheie la PNA, a urmat pasul doi. Era nevoie de probe si de argumente pentru crearea unui prejudiciu care sa dea consistenta dosarului, astfel se impunea aportul unor experti. Toti cei care si-au pus semnatura pe expertizele sau pe notele contabile din dosarul "Flota" au fost alesi de chestorul Mihai Bogdan.
Experti la comanda
Prima expertiza care a fost facuta la dosarul "Flota" poarta semnatura lui Nicolae Oprea, expert in litigii navale, fost angajat al IEFM Navrom Constanta, iar dupa '90 administrator la societatile Eurolink Service CO SRL si Eurotech SRL. Lucrarea sa stabileste concluzii personale despre contractul dintre CNM Petromin SA si compania armatorului norvegian Torvald Klaveness. La momentul in care Oprea finaliza expertiza acuzarii lui Traian Basescu, el insusi era cercetat de politistii constanteni. Dupa ce a finalizat expertiza a fost lasat sa paraseasca tara definitiv, in primavara lui 1999, cu toate ca era cercetat penal. Ulterior plecarii sale a primit neinceperea urmarii penale. Cercetarile au fost continuate de Traian Ilie, angajat al Ministerului Finantelor Publice, fiind cunoscut faptul ca Bogdan lucreaza majoritatea expertizelor din dosarele sale cu acesta. Nici el nu este strain de afacerile cu nave.
O alta lucrare a fost intocmita de tandemul Ion Filimon - Nina Carnaciu. Filimon este absolvent al Institutului de Marina "Mircea cel Batran", la sectia electromecanici, deci nu este expert in probleme de drept maritim ori de managementul navelor si nici nu are experienta in shipping. Este curios cum a fost nominalizat chiar el sa intocmeasca o expertiza atat de complexa pentru care nu are pregatire si pentru care MAI a platit aproximativ 10.000 de dolari. El se afla intr-adevar pe lista Biroului de expertize din cadrul Tribunalului Constanta alaturi de alti 110 experti care sunt incadrati generic la specialitatea "constructii si exploatare nave maritime". Este mai mult decat evident ca si anchetatorii l-au preferat pe Filimon care nu era in masura sa se pronunte in analiza relatiilor comerciale din dosarul Flota si care era usor de manipulat. De altfel, Filimon a plecat din tara cu o zi inainte de a expira termenul de contestare a lucrarii sale, imbarcandu-se la bordul unui petrolier sub pavilion Grecia pentru un voiaj de trei luni.
Pe aceasta lucrare mai semneaza si expertul contabil Nina Carnaciu, labila psihic si o tentativa de suicid la activ. De asemenea, este curios cum au putut expertii sa parcurga 80.000 de pagini in aproximativ doua luni, ca mai apoi sa traga si concluzii pertinente.
Anchetatori fara lege
Multi dintre cei implicati in dosarul "Flota" sunt revoltati de faptul ca nu li s-au pus la dispozitie probele acuzarii din dosar, desi procedura prevede asta. Din acest motiv, expertii apararii nu s-au putut confrunta cu cei ai acuzarii. De fapt, pentru a se putea da rechizitoriului directia actuala si pentru a ajunge Basescu inculpat in instanta, esentiala a fost contributia expertilor si a procurorilor care au condus ancheta, astfel incat inculpatii sa nu-si poata construi apararea. La dosar nu au fost acceptate expertizele apararii. Expertiza a incalcat in mod deliberat drepturile procesuale protejate de Constitutie si lege ale invinuitilor din acest dosar. Nu este vorba de simple omisiuni. Expertii sub obladuirea interesata a organelor de urmarire penala au incalcat normele de procedura. Expertii nu au convocat invinuitii la un termen fixat pentru a le putea prezenta expertiza conform Codurilor de procedura civila si penala. Ei au actionat discretionar si au incalcat Conventia Europeana a Drepturilor Omului conform careia acuzatul are dreptul sa dispuna de toate facilitatile necesare apararii sale. Cu toate acestea, expertii acuzarii nu au luat in considerare lucrarea expertilor apararii pe care i-au ignorat complet in ciuda solicitarilor de colaborare date in scris de acestia. Acum, dosarul cu opiniile unilaterale ale anchetatorilor care se regasesc in rechizitoriu se judeca la Inalta Curte de Casatie si Justitie si are termen chiar astazi. O parte a inculpatilor au facut plangeri penale pe numele expertilor anterior mentionati si urmeaza sa le faca si procurorilor. (D.E.I)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.