Desertul din Romania

"Cand incepe sa bata vantul, se ridica nisip de se intuneca cerul, nu se mai vede nimic". Este vorba despre o furtuna de nisip povestita de primarul orasului Dabuleni, localitate cunoscuta ca fiind inconjurata de dune de nisip - cam 80.000 de hectare in sudul Olteniei. Practic, aici se poate vorbi despre "desertul din Romania". Mai mult, este singura localitate din tara noastra care are un Muzeu al nisipului, declarat oficial ca atare. De la Craiova la Corabia, trecand prin Bechet, localitatile seamana intre ele. Desigur, comune de olteni ocupati cu muncile de primavara. Una singura iese in evidenta, pentru ca, ciudat, are un sediu de banca in centru. Ce vorbesti domnule, oltenii din Dabuleni ruleaza multi bani? Pai, cam ruleaza! Iar sumele obtinute provin din... nisipuri. "Numai la capitolul pepeni, putem spune ca alimentam toata tara. Pepeni dulci ca cei obtinuti pe nisipurile noastre nu mai gasiti. Un kilogram de samanta de pepene de aici, de pilda, costa 24 de milioane de lei, iar o samanta, ca am facut calculul, costa doua mii de lei. Ca sa nu mai vorbesc de celebrul vin de Dabuleni, obtinut din viile plantate in nisip. Sau piersicile..." explica primarul Nicolae Dragoi.



Localitatea are si un "Muzeu al nisipului"

In Romania exista 220.000 de hectare acoperite de dune de nisip. Din acestea 80.000 de hectare sunt in sudul judetului Dolj, la cativa kilometri de Dunare, acestea fiind celebrele nisipuri de Oltenia, zona cea mai arida din Romania. Inima acestui "desert" e localitatea Dabuleni, care are in administrare 3.500 de hectare cu nisip fin cum e pe plaja, la mare. Nisip alb, cat vezi cu ochii.
"in trecut zona era plina de dune pe care nu crestea decat putina iarba primavara, care se usuca in zilele fierbinti de vara. in rest erau paduri de salcami si vii plantate dupa o metoda unicat mondial, "in santuri". Asta inseamna santuri de cativa metri adancime, pana la stratul de lut, in care se planteaza vita. Se acopera, iar dupa cativa ani da rod. in afara de vita se mai planta secara. La inceputul anilor '70 statul roman a taiat padurile si a realizat reteaua de irigatii cu apa din Dunare pe o suprafata de 80.000 de hectare, tocmai pentru a pune in valoare aceste nisipuri. Reteaua a fost facuta de englezi. in acelasi timp s-au nivelat toate dunele, mai putin o suprafata de 12 hectare care a fost lasata "martor" a ceea ce a fost si a primit titulatura de "muzeu". Nu stiu daca mai exista un alt muzeu al nisipului in lume. Concomitent a fost infiintat si un institut de cercetari agricole pentru terenuri nisipoase si s-a trecut la plantarea de pomi fructiferi, cum sunt celebrii piersici de Dabuleni, vita de vie, pepeni, lucerna, sorg zaharat si cartofii extratimpurii".

Nisipul acumuleaza mult mai repede caldura

"Dupa 1990, s-a constatat ca taierea padurilor a dus la inasprirea dramatica a climei, seceta a inceput sa faca ravagii. De unde era o clima arida, lipsa padurilor a facut-o si mai arida. De aceea avem acum un program amplu de reimpaduriri", explica viceprimarul Marin Mihailica.
"Muzeul de nisip" este acoperit acum cu un covor de iarba pipernicita si tufe de salcam. Asta pentru ca e primavara, cand vor da caldurile iarba va disparea, va fi parjolita de arsita. Nisipul acumuleaza repede caldura, mult mai repede decat pamantul. Pe o duna mai inalta in mijlocul muzeului a fost lasat un plug imens, care a sapat candva adanc in aceste nisipuri, la vremea cand dunele au fost nivelate.
De pe culmile "muzeului" se vad in toate partile terenurile localnicilor primite inapoi dupa 1990. Fasii de araturi de pe care oltenii vor recolta pepeni, cartofi, sorg etc. Lucrurile nu au mers prost, chiar daca au probleme cand vine furtuna. "Trebuie sa dezgroape pepenii din nisipul purtat de vant. Nu e usor..." Cu toate acestea, "beduinii" olteni fac bani buni din agricultura. Bani pe care ii vor pune, desigur, in banca din centrul localitatii Dabuleni.

In Mehedinti au aparut sacalii

Pe doua dintre cele 32 de fonduri cinegetice gestionate de Asociatia Vanatorilor si Pescarilor (AJVPS) Mehedinti au aparut sacalii. Conform evaluarii efectuate de specialisti, in perimetrul fondurilor de vanatoare Starmina si Balta au fost inventariati 23 de sacali. "Aceasta specie de pradatori care decimeaza efectivele de vanat a migrat din Bulgaria, trecand inot Dunarea catre zona noastra. Am declansat deja o campanie de combatere a lor. Ataca in haite si se inmultesc cu repeziciune", a precizat directorul AJVPS Mehedinti, Cornel Popa, citat de Rompres.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe