Ernest Maftei - N-am avut noroc la femei

Pe o banca verde, in fata Muzeului Satului, langa negustorii de ii si obiecte de ceramica, badia sta rastignit la soare. E imbracat ca pentru nunta, incins in chimir. Asteapta sa-i vina ielele. I-am dat intalnire cu niste nimfe cu sutiene push-up, in pantaloni si bluze stramte. E plin de energie, mai ales daca e vorba de femei. Isi pune mana streasina la ochi, ca nu cumva soarele sa-si prabuseasca razele prea tare pe chipul sau brazdat de viata. Si ce viata! Peste 200 de filme, atatea piese de teatru, atatea iubiria€¦ Imi saruta mana, cu mustata lui legendara. ""Doma€™le, romancele sunt femei adevarate."" ""Pai, badie, nu se spune ca unguroaicele sunt cele mai tari?"" ""Pleaca, bre, de-aici, ca supraliciteaza."" Si ca sa demonteze mitul, imi spune povestea uneia dintre urmasele lui Atilla. Era prin a€™78, la Budapesta, ca sa faca un film. Cum la ora aceea fasta nu avea treaba, se plimba plictisit prin oras, cu sumanul pe spate. La un moment dat, aude: ""Suceava"". Se intoarce si vede o draguta foc. ""Nu stia romaneste, daa€™ vazuse si ea niste sumane prin Bucovina. M-am inteles cu ea in franceza."" Si amor a facut cu ea intr-o limba universala, care pe badia nu prea l-a impresionat. Chiar si asa s-a lasat tarat de draguta prin toate barurile din capitala. ""In prima seara am dus-o sa danseze si i-am scos tatele pe palme in bar. Pe urma am venit cu ea la hotel. Acolo s-a intins pe pat si, nici n-am atins-o, ca a si inceput sa geama. Incarca la socoteala, bre. Nu-i adevarat ca de 5 oria€¦"" S-a intors acasa numai cu o pereche de blugi si una de adidasi. Toti banii i-a cheltuit cu draguta. Si azi asa, maine asa, badia a devenit un Casanova rural, ca, vorba lui, dragostea e una, mediul se mai schimba.
Rusinata de anecdotele despuiate pe care badia le coase una langa alta, o intrebare, venita din spatele nostru, cade ca o lama rece de coasa: La varsta matale nu suntem mai aproape de Sefua€™ decat dea€¦ lucrurile astea? Pai Ala mi-a zis sa nu preacurvesc, deci daca e sa curvesc, sa nu prea"". E clar! Fara femei, viata e pustiu, vorba unui clasic in viata!

IELELE. Un trio de fete - una-i blonda, una-i bruna si una roscata - il incercuieste pe badia cu glasuri languroase si imbujorate de propunerile indraznete ale octagenarului. Au venit sa faca poze cu badia. Nea Maftei se opreste in drum si masoara oferta. ""Pe femeie o cunosti dupa glezna, bre."" Curioasa, incerc sa aflu putin din felul in care barbatul trecut printr-un secol a patruns in tainele pe care nici un invatat nu a reusit sa le desluseasca. ""Aia cu glezna ca lama e buna. Se vede pe strada cum calca. Ptiuuuuuu! Ca o caprioara. Dar nu-i bine sa o ai acasa mereu, ca sare din hudulie. Mai sunt alea cu gleznele normale, putin mai umflate ca astea de-s caprioare - alea sunt credincioase. Mai sunt care au cum ii chifla, rotunde, bre. Se vede si cum calca pe strada - merg ca rata, hata, hata! Cand faci amor cu una ca dumneaei stai cu izmele dupa gat, muncesti pe ea, iti curg sudorile, te doare si ea te intreaba daca mai ai mult."" Un raset tabacic umple aerul. Vrea sa-mi dea un exemplu si-si opreste privirea pe gleznele Evei. Eva, cea de la Canalul de Stiri de la Antena 1. Da, a venit sa ne dea o mana de ajutor la sedinta foto. ""Uite, e aia normala. Asta-i cinstita. Daca se indragosteste, acolo sta."" Surprinsa, Eva ii confirma parerile. Incurajat, badia urca incet, dar sigur, spre pulpa frumos arcuita a piciorului.
Badia: Cu ciorapii astia ori esti vaduva, ori esti curva (n.r. - sunt ciorapi de plasa).
Eva: Nu, asa se poarta acum.
Badia: Deci toate femeile vor sa fie curve acum. Hi-hi, hi!
Vocea rusinata de acum o jumatate de ora se intoarce din nou, mai mustratoare: ""Suntem in post"". Badia i-o taie scurt: ""Uite ce-ia€¦ nu-i pacat ce bagi in gura, ce scoti e pacat. Treaba cu mancarea asta de post e de pe vremea cand nu era decat carne. Aia din Orient se imbolnaveau si mureau daca mancau doar carne, si-atunci s-a introdus in religie postul - sa manance si buruieni"". Dupa ce-i mai trage un ras sanatos, badia se reintoarce la studiul de caz de dinainte de a fi intrerupt. Ochii ii urca blanzi spre fructele coapte ale ielelor. Vrea sa le incerce supletea, dar, altceva, inaintea lui, i-a furat placerea. ""Ce porti sutien? Lasa-le sa joace in muschii lor. Pai ce-o sa faci la batranete?"" Bineinteles, potrivit bancului, nepotii ii vor cere permisiunea de a se juca putin cu.. ele, iar ea, bunica, le va spune da, maica, numai sa nu iesiti din curte!
COLINDE NESTIUTE. Femeile l-au vanat mereu. Ce putea sa faca omul? Sa le refuze?! O femeie care te place si tu faci pe nebunul, e cea mai mare jignire. Dar a si stiut sa renunte atunci cand a fost nevoie, fie pentru ca asa a hotarat moartea, fie ca asa a hotarat el. ""4 am ingropat, 5 am maritat."" Una dintre ele insa i-a cam lasat rani ce se vad si acum. A lasat-o sa se marite cu unul, de Craciun.
De-atunci, Craciunul a devenit sange in inima, iar inima a devenit poezie. Si de fiecare data, fiecare poveste s-a transformat in versuri. De fiecare data, fiecare femeie a devenit un minuscul capitol al unui volum de ""Autografe"". Imi recita poezia care a inchis pentru eternitate dragostea ce a devenit a altuia. ""In fiecare seara de Craciun/ La geamul tau va poposi o stea/ Pe care numai tu o vei vedea/ Atunci sa stii ca-i sufletul meu bun/ Venit sa-ti cante-n seara de Craciun/ Colinde nestiute pana acum./ Si cum tu langa altul vei zambi/ Inconjurata vesel de copii/ Afara€™ de tine nimeni nu va sti/ Cand de pe geamul tau cu flori de ger/ In ale ingeri murmur leru-i ler/ O lacrima se va sui spre cer.""
Pe sotia lui a iubit-o sincer, iar ea l-a venerat ca pe un Dumnezeu cu aripi de om. El nu ar fi parasit-o pentru nimic in lume, dar a parasit-o viata mult prea devreme. Sotia a stiut de femeia care i-a rapit lui Maftei Craciunul, asa ca s-a dus la Cernica sa se faca slujbe sa cada de sub vraja ielei. Dar el a vizitat-o pe frumoasa necunoscuta si s-a pierdut cu firea. I-a marturisit apoi sotiei ca nu a rezolvat nimic, iar nevasta l-a trimis inapoi la ibovnica sa termine ce a inceput, ca nu cumva sa mearga pe strada cu obrazul cazut de rusine. Asa a mers casa, pentru ca ea nu era geloasa, adica nu-i era frica. In final, sotia a razbit peste toate amintirile. Ea a primit cel mai frumos cadou de la barbatul langa care a trait pana la capat: ""Priveste cum zburda iubirea in fulgi de ninsori/ Priveste ce trista pofteste cand se pierde cu firea/ Priveste la firul de iarba cum creste/ Priveste cum te leagana in talpa/ Prin livezile in flori./ Ascult-o cum canta in corzi de viori/Ascult-o cum geme cand curge prin sani/ Ascult-o cum plange cand ploua cu roua pe flori"".

LEGIUNEA. Ce e viata la 85 de ani? Constiinta ca totul se misca identic, ca oamenii iubesc, militeaza, sufera. Badia stie cel mai bine ce inseamna suferinta pentru o idee, ca doar a fost rasad legionar si a luat ani grei de puscarie. A trecut si peste cele 13 dosare in care a fost judecat, dar amintirile sunt proaspete. Crede inca in sloganul legionar ""decat sa invingi printr-o lasitate, mai bine sa mori pentru onoare"" si uraste principiul comunist ""scopul scuza mijloacele"". Da, comunismul a distrus romanii. Pai ce, inainte, daca inchideai usa intr-un sat, jigneai toata comuna de care apartinea catunul respectiv. Ca sa-mi exemplifice prostia inoculata de comunisti, imi spune o anecdota. O intalnire cu un colonel de Securitate. ""Imi zice: Esti bandit. Nu, doma€™le, zic, dumneata vorbesti aiurea; din fire am fost socialist, iar acum, daca as fi fost UTC-ist eram eu in locul lui Ceausescu si-ti rupeam galoanele, ca doar nu puteam sa las oameni tampiti sa fie colonei. Ma faci tampit? Esti, doma€™le!""Poate intelege un om care nu-l suporta din motive personale, dar nu pe acela care-l detesta pentru ca este roman. Spune ca e important sa crezi in valori, sa crezi in tine, in poporul care ti-a dat o identitate, pentru ca daca distrugi toata aceasta axa valorica, te intrebi apoi ""ce credinta dai oamenilor in loc""? Probabil ca aceia care-i vor urma vor gasi si raspunsul.
Dupa ce si-a incheiat cele 13 dosare, s-a adaptat regimului. A vrut sa devina din invatator dramaturg, asa ca a dat la teatru. S-a facut insa actor, pentru ca-i cadeau ca o manusa rolurile din popor, la mare voga in perioada proletcultista. Nu s-a lasat insa de scris, asa ca a pus mana pe stilou si a facut doua piese. ""Razesii lui Bogdan"" a fost premiata. Au vrut sa-l faca si membru in Uniunea Scriitorilor, dar badia zice ca nu i-au placut laudele niciodata. Cu toate acestea, una dintre cronicile favorabile primite pentru rolul din ""Desfasurarea"", dupa Fanus Neagu, l-au transformat dintr-un dusman al sistemului intr-un om normal. ""S-a scris in Pravda o cronica, prin a€™53: Ernest Maftei in filmul «Desfasurarea» a demonstrat ca si comunismul poate sa existe"".
AGHIASMA SI VORBE DEOCHIATE. Cade pe ganduri si rastoarna trecutul in fata mea. E un trecut chinuit, dar si frumos. Politica l-a tintuit in loc, femeile l-au inaltat, iar actoria l-a salvat ca fiinta.
In tinerete, aflat pe la filmari, umbla cu aghiasma dupa el. Cum auzea o prostie, cum lua o gura de aghiasma, sa plece duhurile rele. Ce vremuri! A jucat in 256 de filme, dintre care in 50 roluri principale. ""De fiecare film am avut aventuri cu cate 2-3 femei."" Discutia se intoarce in punctul din care a pornit: femeile, ielele nebunele. Ce le-a mai iubit!
La 85 de ani viata trece mai apasat si-n asteptare. Badia nu vorbeste nici o clipa despre moarte. Nu are timp de ea. E ca si cand nu ar exista pentru el. Admite insa ca inaintarea in varsta il condamna la nevoia de a fi cu cineva si pe cel mai mare dintre mizantropi. El are iar o draguta, pentru ca doar femeia si iubirea il tin tanar. Imi mai recita cateva poezii, apoi, firesc, discutia se duce catre treburile si necazurile pe care le are cu vecinul de la tara, care i-a furat din pamant. La fel de firesc, discutia se termina. Badia se ridica de pe banca verde si pleaca pasind agale, purtandu-si anii cu povestea lor spre o halba cu bere. La ora 13:00 se duce la o Televiziune sa recite din Autografe.
Ielele au plecat deja de mult, badia s-a tot dus la treburile lui, iar mie imi suna inca in urechi ultimele sale ganduri imprastiate pe banca pe care l-am gasit rastignit sub lumina soarelui de primavara: ""Cand noi nu vom mai fi de mult/ Si sterse urmele vor fi/Pe unde am trecut noi doi/ Cei ce vor trece dupa noi/ Vor tresari./ Vor crede ca li s-a parut./ Caut ceva ce vine de demult/ Din vesnicie/ Si sterse urmele de-or fi/ Pe unde am trecut noi doi/ Cei ce vor trece dupa noi/ Se vor iubi"".

In prima seara am dus-o sa danseze si i-am scos tatele pe palme. (...) S-a intins pe pat si, nici n-am atins-o, ca a si inceput sa geama.

Imi zice: Esti bandit. Nu, doma€™le, zic, dumneata vorbesti aiurea; din fire am fost socialist, iar daca as fi fost UTC-ist eram eu in locul lui Ceausescu
si-ti rupeam galoanele.

Cand noi nu vom mai fi de mult/ Si sterse urmele vor fi/Pe unde am trecut noi doi/ Cei ce vor trece dupa noi/ Vor tresari./Vor crede ca li s-a parut./ Caut ceva ce vine de demult.

In fiecare seara de Craciun/ La geamul tau va poposi o stea/ Pe care numai tu o vei vedea/ Atunci sa stii ca-i sufletul meu bun/ Venit sa-ti cante-n seara de Craciun.

CANALUL DE STIRI CAUTA O NOUA AERISIRE

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe