Cum petrec partidele parlamentare

Doar sase partide au avut fericirea de a prinde Parlamentul la ultimele alegeri: PNL, PD, PSD, PUR, UDMR, PRM (cu apedincele BND). Daca socotim ca UDMR nu este, de fapt, un partid, mai raman cinci. Unele sunt la guvernare, altele in opozitie, asa cum se cuvine intr-o democratie. Dupa 12 decembrie, formatiunile parlamentare au avut tot timpul, pana la Sfantul Ion, sa-si sarbatoreasca victoria. Pentru ca nu e putin lucru sa ai reprezentare parlamentara. Unele au ales, insa, sa planga iesirea de la guvernare sau scorul care li se pare prea mic. Altele, sa se imbete cu sampania guvernarii. Dincolo de deceptii sau impliniri, partidele aveau datoria fata de electoratul lor sa-si tureze motoarele la maxim, cel mai tarziu la 1 februarie, data inceperii sesiunii parlamentare. Redactorii ZIUA, acreditati pe langa cele cinci partide, le-au luat temperatura la inceputul lunii martie. Iata ce au constatat. (R.C.P.)
PNL are cei mai multi ministri in Guvernul format dupa alegeri, iar primul ministru este un liberal. Fluturand aceasta performanta in fata Congresului PNL, convocat dupa alegeri, Calin Popescu Tariceanu (foto) a devenit al doilea premier-presedinte de partid din istoria post-decembrista. Primul a fost Adrian Nastase. Tot la Congresul din februarie, liberalii au ales sa se dedice trup, suflet si - mai ales - functie, guvernarii. Iar dupa acel moment, partidul s-a mutat din Bulevardul Aviatorilor in Palatul Victoria, Casa Poporului (pardon, Palatul Parlamentului), prefecturi, servicii descentralizate, regii. Activitatea de partid a fost trecuta in planul al doilea, ceea ce la partenerii de coalitie - PD, UDMR, PUR - nu s-a intamplat. Numai liberalii, procedand precum afaceristii naivi, si-au investit toate actiunile intr-un singur loc: la Guvern. Sa vedem ce consecinte poate avea, pentru partidul Bratienilor, decizia exprimarii exclusiv "prin fapte", la guvernare.
In primul rand, "faptele", oricare ar fi ele, nu poarta eticheta PNL. Daca sunt bune, acestea intra in capitalul guvernarii Coalitiei, sau, cel mult, ajuta la imagine Alianta DA. Insa cand pasul facut starneste controverse, criticile se lipesc de fruntea "Cabinetului Tariceanu" precum marca pe scrisoare. Si, prin extensie, de liberali. Trebuie mentionate aici nemultumirile oamenilor de afaceri fata de de noua politica fiscala, "liberala", dar si protestele sindicalistilor impotriva modificarilor care ameninta Codul Muncii.
Nu se mai stie care este, in prezent, optiunea de vot pentru PNL, intrucat sondajele de opinie efectuate in primele doua luni ale anului au inscris in chestionare doar Alianta. Stim doar ca, in urma cu un an, raportul de forte in interiorul DA era in favoarea liberalilor. Astazi, in timpul guvernarii, lucrurile parca s-au schimbat. Competitia pentru desemnarea candidatului la Primaria Capitalei a fost castigata de Adriean Videanu (PD), omul liberalilor - Ludovic Orban, fiind cotat pe locul doi. Cel putin asta au reflectat sondajele recunoscute de conducerea Aliantei. Au existat si alte cercetari de opinie, mai numeroase, care il dadeau pe liberalul Orban pe primul loc, insa PNL a cedat in final. N-a avut parte de candidat la Presedintie, nu are nici acum propus la Primarie. Democratii au "emanat" un sef de stat care va dicta de la Cotroceni in urmatorii cinci ani. Liberalii au dat, in schimb, un prim ministru fragil, dar mandru.
In Aviatorilor, dupa cum spuneam, bate vantul. Singurul ramas ferm pe pozitii este portarul care (va amintiti?) a avut curajul sa-l infrunte pe Nastase, printr-o scrisoare deschisa, chiar in plin despotism pesedist. Din cand in cand, la sediul PNL se aduna, la ceas de seara, liberalii cu girofar care transeaza, cu usile inchise, ce a mai ramas neimpartit din halca puterii. Surprinzator, o data au chemat si presa. Atunci, Calin Popescu Tariceanu a iesit pe scari (modelul american, deh) pentru a transmite un comunicat maret pentru tara: "Inca un pas important al primirii Romaniei in Uniunea Europeana a fost facut". Nimic despre partid, desi scopul adunarii era sedinta Biroul Permanet Central. De altfel, dupa ce au ajuns la guvernare, liberalii au renuntat la conferintele de presa saptamanale sustinute la sediul partidului. Probabil pentru ca nu mai au nimic de comunicat.
Ce se poate intampla in urmatoarele luni? In cazul unei fuziuni cu PD, PNL va disparea ca partid. Democratii nu vor accepta sa treaca sub steagul "Partidului National Liberal" si nici PNL nu va mai avea cu ce sa-i convinga. O noua denumire va consfinti "alternativa". Iar liberalii isi vor putea pastra brand-ul in viitoarea constructie doar daca dovedesc ca sunt vii. Deocamdata, in aceeasi sala in care Stoica, Patriciu, Quintus ori Stolojan provocau dezbateri sanatoase, Tariceanu invata echipa cum sa spuna DA guvernarii.
PD, in cautarea unui presedinte
Timp de patru ani, 2001-2004, Partidul Democrat a fost dupa "chipul si asemanarea" presedintelui sau, Traian Basescu. Acesta a reusit sa-i imprime partidului, ritmul sau politic - imprevizibil, activ, abil. Basescu a parut a fi politicianul care s-a luptat cu un sistem, dar care avea si un partid in spate, ce-i drept condus autoritar, pentru ca deseori presedintele batea cu pumnul in masa pentru a-si impune punctul de vedere. In afara de asumarea rolului de partid de opozitie, mai mare decat forta sa reala, Basescu a reusit sa isi indeplineasca un proiect: promovarea tinerilor. Liderii de la centru si cei din teritoriu au inceput sa intinereasca. Chiar daca Basescu n-a avut mana buna cand a pariat pe Cozmin Gusa. Nici cantitatea de activiste promovate in partid de Basescu nu a fost neglijabila. Anca, Roberta, Lavinia, Mioara... Echipele de conducere s-au reformat. PD era pe replica, avea reactii si proiecte, dezvaluia ingineriile financiare ale guvernarii PSD. Emil Boc (foto) tinea steagul democrat in Parlament si striga impotriva abuzurilor din Justitie. Dintre toate partidele parlamentare, PD avea cea mai buna relatie cu presa.
PD a obtinut in 2000 la alegerile parlamentare putin peste 7%, iar candidatul sau la Presedintie, Petre Roman 2,99%.
Ametit de guvernare
In urma alegerilor din 2004, PD a intrat la guvernare, iar presedintele sau a devenit sef al statului. Asa a ramas PD fara Traian Basescu, adica fara cap si ametit de guvernare. Emil Boc, ales primar al Clujului, a devenit presedinte interimar. Tot mai indisponibil, greu de gasit si cu un limbaj tot mai "lemnos". Boc nu mai reuseste sa dea declaratii interesante, nici sa impuna subiecte, nici sa asigure transparenta sedintelor de partid. Remarcabila pare sa fi fost alegerea sa pentru Prefectura Bucurestilor: Silvian Ionescu, primul democrat care l-a enervat pe Traian Basescu. Cu functia. Boc are insa nesansa de a se eroda la guvernarea partidului, intre Cluj si Bucuresti cerandu-i-se marea, sarea, luna si soarele de pe cer.
Saptamani in sir au fost irosite pe impartirea posturilor de secretar de stat si a altor "prajituri". PD nu mai striga, nici macar nu mai explica ce face la guvernare, cum a gasit tara si ce vrea de la cetateni. In Parlament vocea nu i se mai aude. PD nu stie daca sa fuzioneze cu liberalii sau nu, daca sa ramana in Internationala Socialista sau nu, daca sa devina partid popular sau sa ramana, la concurenta, social-democrat. Dupa ce ca nu isi mai vede capul de guvernare, mai vin si alegerile la Primarie peste PD. Daca presedintele-primar a devenit sef de stat, acum vice-premierul vrea sa devina primar si nu e clar cine va deveni vice-premier.
Rezervele, la incalzire
Umbra lui Basescu a ramas pregnanta la partid. In spatele multor decizii ale PD identificandu-se fostul lider. Dar influenta sa asupra PD paleste, incet, dar sigur. Adriean Videanu admitea ca PD nu are un lider pe masura predecesorului, adica a lui Basescu. El spunea ca doar o echipa l-ar putea inlocui la carma PD pe acesta. Echipa ar fi Boc, Videanu, Blaga, Preda si reabilitatul Berceanu, care vine puternic din urma. Urma guvernarii 1996-2000. Berceanu a avut un rol cheie in impartirea posturilor de prefect care au revenit PD, el aranjandu-si astfel sustinerea unor organizatii. Vizeaza postul de vice-premier la care Videanu urmeaza sa renunte, dar are privirea indreptata si catre fotoliul de presedinte de partid. Asa cum toti vicepresedintii, alaturi de liderul interimar au facut "corp comun" cand s-a pus problema indepartarii din partid a lui Cozmin Gusa, tot asa se va intampla si acum, la algerile pentru Primaria Capitalei. Dar, dupa scrutin, apele se vor alege inaintea competitiei din luna mai pentru presedintia partidului. Jocurile depind foarte mult de rezultatul la Primarie, daca Adriean Videanu va castiga, el ar putea fi un candidat redutabil la sefia PD, mai ales ca nu va mai fi ocupat cu guvernarea. Daca Videanu va pierde, sansele lui se vor diminua considerabil. Emil Boc nu trebuie scos din ecuatie, chiar daca prestatia sa ca presedinte interimar nu a fost pe masura asteptarilor. Congresul va fi momentul in care PD va trebui sa-si exprime si optiunea doctrinara. Si, mai ales, sa se pronunte daca va fuziona cu PNL.
Dar, cineva acolo sus pare ca il iubeste pe Videanu si ii pregateste aceeasi soarta: intai primar, apoi presedinte. Poate de partid, deocamdata.

---

Despre autor: