Vin vremuri grele pentru producatorii romani

Exportatorii romani, indiferent de forta lor financiara, au probleme financiare in aceasta perioada, generate de evolutia cursului de schimb. Lucrurile sunt cu atat mai complicate pentru producatorii autohtoni in conditiile in care in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, se strange surubul pentru toata lumea: agenti economici si populatie. Declaratiile autoritatilor cu privire la evolutia economiei romanesti in anii urmatori arata clar o inasprire a conditiilor economice in care isi vor desfasura activitatea firmele romanesti. Cresterea costurilor de productie si a concurentei pe masura ce cererea se diversifica, mai ales sub aspect calitativ, constrangerile economice, presiunile economice externe pe care economia romaneasca trebuie sa le suporte sunt doar cateva din efectele integrarii in piata europeana.
In momentul integrarii Romaniei in UE vor ramane doar firmele care se pot adapta la noile conditii economice. La o analiza simpla, economia de piata presupune o concurenta ce conduce la o selectie a firmelor viabile, piata supunandu-se doar regulilor cererii si ofertei. Numai ca in ultima perioada, evolutia economiei mondiale nu mai poate fi conceputa fara interventia consistenta a statului la nivel macroeconomic si mai nou, se manifesta tendinta de sustinere a anumitor sectoare sau activitati economice. Toti marii poli economici ai lumii isi protejeaza firmele prin subventii, prime de export, curs valutar, credite sau alte mecanisme.
Ceea ce surprinde in aceste zile la autoritati este o anume nota de cinism atunci cand se vorbeste de firmele care vor supravietui sau cele care vor disparea. Este evident ca firmele romanesti trebuie sustinute, iar activitatile deficitare, cum sunt cele de turism, export de bunuri si servicii si altele, trebuie stimulate cu sprijinul statului. Economia romaneasa are nevoie de investitii. Deocamdata, Romania a beneficiat in cea mai mare masura de investitii la nivelul unor ramuri strategice care s-au finalizat prin preluarea companiilor romanesti de stat din telecomunicatii, domeniul energetic sau sectorul constructiilor de masini. Investitiile green field productive promise de guvernanti in ultimii ani se mai lasa inca asteptate. Efectele acestui fenomen sunt acumulate de balanta comerciala a Romaniei care se agraveaza de la an la an. Cum capitalurile autohtone nu sunt suficiente, toate sperantele se indreapta spre investitiile straine care sunt concentrate pentru moment, in fonduri speculative care pot perturba pietele care le absorb-piata monetara, piata de capital si cea imobiliara (ca tinte actuale).
Piata romaneasca este privita in continuare, ca un debuseu pentru produsele firmelor straine. Romania este o piata de desfacere atractiva in Europa de est, dar nivelul de trai scazut - cu un salariu minim pe economie de 85 euro, instabilitatea legislativa, inclusiv in domeniul fiscal constituie piedici pentru un aflux de investitii productive.
Aprecierea monedei nationale pana la 11%, de la inceputul anului, a produs un adevarat cutremur in randul exportatorilor romani, care in lipsa unei sustineri adecvate, au preluat toate efectele negative ale afluxului de fonduri speculative cu care se confrunta Romania de anul trecut. Volatilitatea ridicata a cursului de schimb si aprecierea leului au produs pagube acestora de 1 miliard de euro, dupa aprecierile exportatorilor sau de 300 de milioane de euro, dupa spusele reprezentantilor BNR. Ca urmare a presiunilor exercitate asupra BNR, cursul de schimb s-a calmat in jurul nivelului de 36.000 lei/euro, prin cumpararile zilnice de valuta efectuate de BNR. Avand in vedere ca oportunitatile speculative din Romania nu s-au epuizat, - din contra, sunt la inceput - stabilizarea cursului de schimb promisa de BNR, in urmatoarele doua luni, ramane sub semnul intrebarii, mai ales ca permisiunea data firmelor de a cumpara liber valuta nu poate atenua excesul de valuta de pe piata.
Incepand cu 1 aprilie, producatorii trebuie sa faca fata unui nou soc al preturilor energetice. Daca cresterea accizelor pe vicii cum este - alcoolul sau tutunul produce efecte doar la nivelul consumatorului final, cresterea accizelor la carburanti si majorarea preturilor la utilitati induce efecte pe toate palierele economiei nationale. Asa-zisa relaxare fiscala nu poate sa acopere efectele scumpirilor de primavara.
Efectele reducerii imozitului pe profitul agentilor economici se vor face simtite pe termen mediu si lung. Pana atunci, producatorii trebuie sa-si adapteze activitatea economica la noile conditii. Chiar daca reducerea impozitului de profit a determinat o redistribuire a presiunii fiscale, atat asupra firmelor, cat si asupra persoanelor fizice prin cresterea altor tipuri de impozite, aceasta masura reprezinta pentru cei care vor supravietui socurilor aderarii un atu pe termen lung in fata concurentei firmelor straine.
Pe langa presiunea exercitata de socurile energetice, firmele vor fi nevoite sa faca si investitii substantiale in calitatea produselor si protectia mediului pentru a putea sa ramana pe piata Uniunii Europene.

---

Despre autor: