Sarbatorile si obiceiurile de la inceputul lunii martie sunt legate, multe dintre ele, de Dochia sau Baba Dochia, personaj mitic care apare des in folclorul romanesc. Legendele Dochiei au fost legate de ceea ce se intampla intr-o viata de om, i

Sarbatorile si obiceiurile de la inceputul lunii martie sunt legate, multe dintre ele, de Dochia sau Baba Dochia, personaj mitic care apare des in folclorul romanesc.
Legendele Dochiei au fost legate de ceea ce se intampla intr-o viata de om, in lumea satului. Soacra si nora, aceste doua personaje antagonice, au inspirat si una dintre legendele despre Baba Dochia.
""Aceste tensiuni dintre soacra si nora sunt ingenios folosite pentru a reda opozitia dintre Anul Vechi, care moare, si Anul Nou, care se naste, dintre iarna si vara, dintre frig si caldura"", ne spune domnul profesor doctor Ion Ghinoiu. Iata cum decurge totul. Baba Dochia, personificare a Anului Vechi, vrea sa-si urce oile la pasunea de pe munte in plina iarna. La sfarsitul lunii februarie si inceputul lunii martie. Ca sa se convinga ca a sosit momentul, isi trimite nora, care in unele legende este chiar sotia lui Dragobete, in padure sa-i aduca fragi copti. Ajutata de Dumnezeu, travestit in mos, nora gaseste fragii si ii aduce soacrei intr-o ulcica. Vazand fragii copti - simbol al verii - , Dochia incepe pregatirea turmei de oi pentru a o urca la munte. Baba nu ia in seama sfaturile celorlalti ciobani, care ii atrag atentia ca nu este momentul sa urce la munte, nu se teme nici de razbunarea Zeului Marte, caruia ii atribuie cuvinte jignitoare. Isi pune totusi pe ea 9 cojoace, sau 12 in alte variante, si incepe urcusul. Uneori o insoteste fiul sau. Cum incepe urcusul, incepe o ploaie mocaneasca, aceasta neincetand 9 zile si 9 nopti. Din cauza apei, cojoacele devin tot mai grele si Baba Dochia le dezbraca pe rand, cate unul pe zi, pana ramane doar in ie. Dupa alte legende, nu din cauza ploii s-ar fi dezbracat, ci din cauza unei calduri toride. Alte legende spun ca, pe drumul spre stana, Baba Dochia a tors din furca tinuta in brau firul martisorului. In ziua a 9-a sau a 12-a, reductie simbolica a lungimii anului de 12 luni, Dochia moare inghetata, impreuna cu turma ei, din cauza unui ger naprasnic. Marte, suparat ca i s-a nesocotit puterea, imprumuta cateva zile friguroase de la fratele sau mai mic, Februarie, pentru a o rapune pe Dochia.
Moartea Babei Dochia la 9 martie, echinoctiul de primavara pe stil vechi, este urmata imediat de nasterea pruncului Dochia. Peste trei luni, la solstitiul de vara, lanurile de grau sunt in parg, aceasta devine Zeita Fecioara, numita Sanziana sau Dragaica, peste alte trei luni, la echinoctiul de toamna, devine Zeita Muma, si, in sfarsit, spre solstitiul de iarna, este iar Zeita Baba.

Obiceiul de a bea 44 de pahare de vin in ziua de 9 martie este o reminiscenta a sarbatorilor bahice ale antichitatii. Oamenii credeau ca vinul baut de Macinici se transforma de-a lungul anului in sange si putere de munca. umarul paharelor cu vin corespunde cu numarul Sfintilor Mucenici din Sevastia.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.