telirely

Date personale:

Sex: feminin

Descriere personala:

Notificarile lui telirely:

telirely si _KARPOV au devenit prieteni (20 Ianuarie, 11:00)
telirely si 9am207534 au devenit prieteni (2 Ianuarie, 16:59)

» vezi toate notificarile

Poze

telirely nu are nici o poza!

Prietenii lui telirely (toti prietenii)

_KARPOV

9am207534

Vedete favorite

necompletat

Gadget favorit

necompletat

Personaje politice favorite

necompletat

Echipa de fotbal favorita

necompletat

Marca auto favorita

necompletat

Comentarii pe forum

telirely a scris pe forum de 21 de ori de la 22/07/2010, avand o rata medie de 0.03 posturi pe zi.

Data	Topic	Comentariu
6 Aug 2011, 13:48	Legea 221/2009-Acordarea despagubirilor morale si materiale tuturor ce au suferit abuzuri in timpul regimului comunist	KARPOV ...bine ai revenit printre noi. Am o intrebare pentru tine. Mama mea si cu mine am deschis proces la Tribunalul Bucuresti pentru tatal si respectiv bunicul meu care a facut 2 ani si 7 luni detentie la Jilava, Gherla si Galati , unde a si decedat , a luat la Tribunalul Bucuresti 5000 euro pe ord. 62 dar la Curtea de Apel au respins cauza. Am facut recurs si avem citatie de la Inalta Curte de casatie pe 14.06.2012. Nu am cerut de la inceput si constatarea caracterului politic al bunicului meu. Este necesar sa deschid pentru constatare careacter politic un nou proces la Tribunalul Bucuresti? Multumesc mult anticipat!!! :sml-happy0144:
Citeste tot subiectul
12 Apr 2011, 15:16	Legea 221/2009-Acordarea despagubirilor morale si materiale tuturor ce au suferit abuzuri in timpul regimului comunist	Senat: 300 euro/zi de detenţie - despăgubire pentru condamnaţii regimului comunist şi descendenţi Comisia juridică a Senatului a dat miercuri cu majoritate de voturi raport favorabil unei propuneri legislative a PNL prin care statul român despăgubeşte condamndaţii regimului comunist cu 300 euro/zi de detenţie. Iniţiativa formulată de un grup de deputaţi PNL stabileşte că orice persoană care a suferit condamnări cu caracter poltic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic este îndreptăţită la compensaţii băneşti din partea statului român. Statul este obligat să acorde persoanelor condamnate politic în regimul comunist sau, după caz, moştenitorilor (soţi sau descendenţi până la gradul al doilea inclusiv) compensaţii băneşti pentru prejudiciile morale, constând într-o sumă egală cu echivalentul a 300 de euro pentru fiecare zi de condamnare, respectiv echivalentul a 200 euro pentru fiecare zi de măsură administrativă. Proiectul PNL stabileşte un plafon maxim al acestor compensaţii, care nu pot depăşi 400.000 euro Legea urmează să fie dezbătută şi votată de plenul Senatului, care este prima Cameră sesizată. :sml-happy0158: :sml-happy0158: :sml-happy0158: :sml-happy0141: :sml-happy0141: :sml-happy0141: :sml-happy0141: :sml-happy0141: :sml-happy0141: :sml-happy0141: :sml-happy0141:
Citeste tot subiectul
26 Mar 2011, 20:46	Legea 221/2009-Acordarea despagubirilor morale si materiale tuturor ce au suferit abuzuri in timpul regimului comunist	Numar dosar: 8381/101/2009 Data: 05.07.2010 Materie juridica: Civil Obiect: Despagubiri Legea nr.221/2009 Stadiu procesual: Recurs Parti 1. ROIESCU MARIA Intimat, Reclamant 2. STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE PRIN DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE MEHEDINTI Recurent, Pârât Termene de judecata Nr. Data Solutie Detalii 1. 15.03.2011 Decizia nr.2371: Respinge exceptia nulitatii deciziei civile nr. 174/31.05.2010 a Curtii de Apel Craiova – Sectia I civila si pentru cauze cu minori si de familie si sentintei civile nr. 106/9.03.2010 a Tribunalului Mehedinti – Sectia civila. Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice Mehedinti împotriva deciziei civile nr. 174/31.05.2010 a Curtii de Apel Craiova – Sectia I civila si pentru cauze cu minori si de familie, pe care o modifica în sensul ca admite apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice Mehedinti împotriva sentintei civile nr. 106/9.03.2010 a Tribunalului Mehedinti – Sectia civila. Schimba în parte sentinta civila nr. 106/9.03.2010 a Tribunalului Mehedinti – Sectia civila în sensul ca obliga pârâtul la contravaloarea în lei a sumei de 300.000 euro la data platii, cu titlu de daune morale. Mentine celelalte dispozitii ale sentintei. Irevocabila. fara casare 2. 08.03.2011 Amâna pronuntarea la 15 martie 2011. :sml-happy0144:
Citeste tot subiectul
22 Mar 2011, 08:02	Legea 221/2009-Acordarea despagubirilor morale si materiale tuturor ce au suferit abuzuri in timpul regimului comunist	1 Tribunalul Argeș Secţia Civilă Domnule Preşedinte, Subsemnata Belescu Ileana, domiciliată în sat Nucșoara nr. 10, com. Nucșoara, jud. Argeș, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul de Avocat „Marius Vasile”, cu sediul în București, sector 3, Bd. Corneliu Coposu nr. 7, bloc 104, sc. 2, et. 5, ap. 47, în calitate de reclamantă, în contradictoriu cu pârâtul Statul român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, cu sediul în Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, sector 5, cod poştal 050741, formulez prezenta CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ solicitându-vă ca, prin hotărârea ce veţi pronunţa, să dispuneți: 1. Să obligaţi pârâtul Statul român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, la plata sumei de 4.000.000 euro (în echivalentul în lei la cursul B.N.R. de la data plăţii), reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de mine personal și de defuncta mama mea RIZEA ELISABETA, ca urmare a condamnării cu caracter politic (pe nedrept) pronunţate împotriva acesteia, precum și prin privarea ei de libertate in mod nelegal pe o perioadă de 7, respectiv 25 de ani, prin sentințele penale nr. 119/04.06.1959 și 372/1951 ale Tribunalului Militar Bucuresti, Regiunea a II-a Militară. 2 2. Să dispuneţi înlăturarea din cazierul judiciar al defunctei RIZEA ELISABETA a menţiunilor privind condamnările cu caracter politic pronunţate faţă de acesta prin hotărârile judecătorești mai sus mentionate. 3. Să obligaţi pârâtul Statul român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, la plata cheltuielilor de judecată. Motivele acțiunii : Scurt istoric Dupa instaurarea regimului comunist in Romania (odata cu proclamarea Republicii Populare Romane la 30 decembrie 1947) s-au format sporadic, in special in zonele montane izolate ale tarii , grupuri de rezistenta armata care au dus lupte inversunate impotriva trupelor de Securitate pana in anul 1958. Principalul focar de rezistenta armata anticomunistă l-a reprezentat grupul armat infiintat in luna martie 1949 in comuna Nucșoara din judetul Arges, de fratii Toma si Petre Arnăuțoiu si colonelul Gheorghe Arsenescu, grup autointitulat „Gruparea de rezistenta nationala din muntii Făgăraș” sau “Partizanii Libertății”, dar cunoscută opiniei publice sub numele de „Haiducii Muscelului” sau „Grupul de rezistenta de la Nucșoara”. Organele Securităţii Statului ale epocii au calificat această mişcare drept „organizaţie teroristo-fascistă”, denumind-o în actele oficiale „Banda Arsenescu – Arnăuţoiu” sau „Bandele din munți”. Acest grup de rezistenta armată anticomunistă, care a activat in perioada 1949-1958, era format din ofiteri deblocati ai Armatei Regale Române, preoți, învățători, studenți ,intelectuali si numerosi țărani , proveniti cu totii din zona Muscelului (comuna Nucșoara si satele dimprejur ),strâns uniți intre ei prin legaturi de rudenie, prin locul comun de baștină si prin voința de a lupta împotriva ocupatiei sovietice si regimului comunist instaurat in România. Acești partizani anticomuniști detineau un armament compus din carabine, revolvere si pusti mitraliera de fabricatie germana si sovietica, ramase din timpul razboiului, 3 confruntandu-se adeseori cu o acuta criza de munitie, pe care uneori o procurau de la lucratorii Securitatii Statului uciși in confruntarile armate cu partizanii. Printre membrii marcanți ai acestei grupari se mai numărau Gheorghe și Elisabeta Rizea, preoții Drăgoi Ion, Andreescu Nicolae si Constantinescu Ioan, invatatorii Moldoveanu Alexandru, Popescu Gheorghe si Nitu Nicolae, Titu, Maria si Constantin Jubleanu, Benone Milea, Săndoiu Ion, etc. Membrii grupului de rezistenta armata de la Nucșoara au luat armele in maini si in luna mai 1949 s-au refugiat in muntii din zona (Fagaras,Iezer-Papusa,Leaota), purtand crâncene lupte de gherilă împotriva trupelor de securitate pana in luna mai 1958, cand grupul a fost capturat ca urmare a tradarii unui localnic. Lupta cu arma in mana a acestor oameni a fost insufletita de speranta unei iluzorii interventii militare in Romania a puterilor occidentale și declanșării unei insurectii armate la nivel național, care sa elibereze Romania de trupele sovietice si de regimul comunist instaurat prin forta de acestea, acest regim fiind asimilat de membrii gruparii de rezistenta de la Nucsoara cu pierderea independentei nationale, libertatii si proprietatii individuale, interzicerea credintei si traditiilor stramosesti. Pana la capturarea grupului de rezistenta de catre trupele de Securitate in anul 1958, multi dintre membrii acestui grup (printre care si femei) si-au pierdut viata in schimburile de focuri cu fortele de Securitate, in unele cazuri fiind continuata lupta pana la ultimul cartus ; unii membrii ai rezistentei au preferat ca, dupa ce au terminat munitia, sa se sinucida, decât sa cadă vii in mainile trupelor de Securitate . Aceste forte de represiune, la randul lor, au mobilizat in muntii Fagarasului, in perioada 1949 -1958, efective importante de soldati pentru cautarea si anihilarea grupului de la Nucsoara , acestia recurgand de multe ori la executia pe loc a membrilor gruparii ce fusesera capturati sporadic. Pe durata existentei sale , grupul de rezistenta armata anticomunista de la Nucsoara a desfasurat numeroase atacuri armate impotriva reprezentantilor regimului comunist instaurat de Armata Roșie, beneficiind in permanenta de sprijinul material si moral al populatiei din zona Muscelului, care l-a aprovizionat constant cu alimente, haine, arme si munitii, adăpost, informatii despre dispunerea si miscarea trupelor de securitate, etc. Dupa capturarea lor de catre trupele de securitate in 1958, membrii grupului de rezistenta armata anticomunista de la Nucsoara au fost judecati de catre Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare, care a condamnat la moarte 17 persoane , care au fost executate la penitenciarul Jilava in noaptea de 18 spre 19 iulie 1959 . După execuţie, corpurile 4 condamnatilor au fost aruncate într-o groapă comună si acoperite cu var, locul lor de veci nefiind identificat nici în prezent. Alte aproape 100 de persoane au primit condamnari cuprinse intre 3 ani inchisoare si inchisoare pe viata ,degradare civica si confiscarea averii , in unele cazuri fiind condamnati cate 5-6 membri ai aceeleasi familii, de la adolescenti de 18 ani pana la persoane in varsta. Practic au ramas putine familii in comuna Nucsoara si in satele dimprejur, care sa nu fi avut un membru condamnat in dosarul „Nucsoara”, o atare condamnare implicand intotdeauna confiscarea totala a averii ,si implicit, lipsirea totala de mijloace de subzistenta a condamnatului politic si a familiei sale, precum si completa marginalizare sociala a acestora, prin interzicerea accesului la procesul de invatamant, la ocuparea unor locuri de munca corespunzatoare pregatirii lor profesionale ,fiind nevoiti sa se angajeze in profesii prost platite, aflate la periferia societatii, inapte sa asigure supravietuirea persoanei condamnate sau a familiei acesteia. Potrivit studiilor istorice efectuate după 1990, Grupul de rezistenta armată anticomunistă de la Nucșoara, jud. Argeș, a reprezentat una dintre cele mai perseverente si longevive miscari nationale de luptă anticomunistă din Europa de est, in conditiile in care dupa reprimarea Revolutiei ungare din 1956, devenise evident ca puterile occidentale au abandonat complet Romania si celelalte tari est-europene in sfera de influenta a Uniunii Sovietice și că era total iluzorie eventualitatea unei interventii militare occidentale în țara noastră. *********** În fapt Reclamanta Belescu Ileana sunt unica fiică (descendentă de gradul I) a defunctei RIZEA ELISABETA, decedată la data 04.10.2003. Defuncta RIZEA ELISABETA a fost căsătorită cu numitul Rizea Gheorghe, din această căsătorie rezultând un singur copil, respectiv subsemnata reclamantă. Numita RIZEA ELISABETA s-a născut la 28.06.1912 în comuna Domnești, jud.Muscel (actualmente Argeş), stabilindu-se după căsătorie în com. Nucșoara din același județ. 5 Ulterior instaurării regimului comunist în România în România (odată cu înfiinţarea Republicii Populare Române, la 30 decembrie 1947), numita RIZEA ELISABETA a participat, în luna martie 1949, împreună cu soțul său Rizea Gheorghe, colonelul Gheorghe Arsenescu, fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu, şi alte persoane din zona Muscelului, la constituirea şi organizarea principalului grup de rezistenţă armată anticomunistă din România, autointitulat „Gruparea de Rezistenţă Naţională din Munţii Făgăraş” sau “Partizanii Libertății”, dar cunoscut și sub numele de „Haiducii Muscelului” sau „Gruparea de la Nucşoara”. Susnumita a depus în primăvara anului 1949, cu mâna pe cruce şi pistol, jurământul de credinţă faţă de această grupare de rezistenţă armată anticomunistă, în casa sa din comuna Nucşoara, după care a luat parte nemijlocit la sprijinirea logistică a Grupului de partizani anticomuniști, prin procurarea și aprovizionarea acestora cu hrană, muniție, haine, unelte, bani și ,în special,cu informații prețioase cu privire la activitatea și dispozitivul trupelor de Securitate , dislocate in zonă pentru anihilarea partizanilor. De asemenea, aceasta asigura legatura informativă intre partizanii fugiți în munți și membrii Grupării care acționau conspirativ in satele din Munții Muscelului. Graţie activității sale persuasive, RIZEA ELISABETA a determinat un număr mare de țărani să se alăture grupului de rezistenţă armată anticomunistă, aceşti noi membri depunând în faţa preotului Drăgoi Ion jurământul de credinţă, cu mâna pe cruce şi pistol. Ca urmare a trădării unui localnic, în luna iunie 1949, RIZEA ELISABETA a fost arestată de organele de Securitate, fiind încarcerată în Penitenciarul de maximă siguranță de la Pitești, unde a fost torturată in mod bestial, în încercarea de a o determina să divulge numele și ascunzătorile partizanilor. Pentru aceasta activitate a sa de rezistenta impotriva regimului totalitar comunist, defuncta Rizea Elisabeta a fost condamnata in doua randuri, pentru savarsirea unor infractiuni cu caracter politic, dupa cum urmeaza: A) prin sentinta penala nr. 372/1951 a Tribunalului Militar Bucuresti, Regiunea a II-a Militară, numita Rizea Elisabeta a fost condamnata la 7 ani inchisoare pentru infractiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevazuta de art.207 din Codul penal din 1936, fiind arestata la data de 18.06.1949. B) prin sentinta penala nr.119/04.06.1959 a Tribunalului Militar Bucuresti, Regiunea a II-a Militara, Colegiul de fond, numita Rizea Elisabeta a fost condamnata la pedeapsa de 25 de ani de muncă silnică si confiscarea totală a averii pentru 6 săvârșirea infractiunilor prevazute de art.284 alin. ultim și art.207 alin.1 din Codul penal din 1936, fiind arestata la data de 22.06.1958 și eliberata la 23.08.1964. Activitatea de rezistenţă armată anticomunistă desfăşurată de RIZEA ELISABETA în perioada 1949 – 1958 in cadrul grupului de la Nucșoara a fost, de altfel, pe larg prezentată în filmele documentare „Memorialul durerii” , realizat de Lucia Hossu Longin pentru TVR începând cu anul 1992, precum și “Partizanii libertății”, realizat de TVR în anul 2009. După 1989, viața și activitatea de rezistență anticomunistă a mamei mele Rizea Elisabeta au fost intens mediatizate, în sute de articole de presă și emisiuni T.V., aceasta fiind prezentată atât in țară, cât și in străinătate, ca un adevărat simbol național al luptei românilor împotriva totalitarismului comunist. Apariția, lupta și anihilarea grupului legendar de partizani anticomuniști de la Nucșoara ( și implicit a numitei RIZEA ELISABETA au făcut subiectul și a două filme artistice, dedicate acestei Mișcări, respectiv filmul “Undeva in est ”, în regia lui Remus Mărginean (1991), precum și “ Portretul luptătorului la tinerețe” , regizat de Constantin Popescu în 2010 ( acest film fiind selectat pentru Festivalul de Film de la Berlin). Numele și activitatea lui RIZEA ELISABETA, desfășurată împotriva regimului comunist și a ocupației sovietice a țării, sunt menționate, de asemenea, in toate manualele de Istoria României, in diverse cărți : - în manualul de „Istoria României” ( a se vedea M. Barbulescu,D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, P. Teodor - Edit. Corint, Bucuresti, 2008, p. 417). - Gh. Onișoru, ”Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din România”, Ed. Kullusys, Bucuresti, 2003 - Elisabeta Rizea, Cornel Drăgoi, „Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara”, Edit. Humanitas, București, 2010 Ca o recunoastere internatională a semnificației istorice a contribuției mamei mele Rizea Elisabeta la lupta împotriva totalitarismului comunist, decesul acesteia a fost anunțat în anul 2003 in articole omagiale în mari cotidiene internaționale, printre care enumăr The New York Times și The Times. Prin condamnarile cu caracter politic suferite, RIZEA ELISABETA a fost privată în mod samavolnic de libertate timp de 13 ani, fiindu-i totodată confiscată întreaga avere. 7 Pe durata detenției, aceasta a fost supusă sistematic torturii şi tratamentelor inumane, pentru a încerca astfel determinarea ei la o eventuală trădare a partizanilor anticomuniști argeșeni. Toate acestea au lezat ireversibil onoarea, demnitatea, integritatea şi sănătatea și libertatea individuală ale defunctei RIZEA ELISABETA, acesteia fiindu-i cauzat un prejudiciu moral imens, care justifică acordarea către mine a unor despăgubiri morale, în condiţiile prevăzute de art.504-506 C.p.p. De altfel, în urma arestării și condamnării mamei mele Rizea Elisabeta, eu, reclamanta, aflată la acea vreme in întreținerea acesteia și a tatălui meu ( care a fost și el închis politic timp de 15 ani, intre 1950-1965) am fost lipsită de sprijinul material şi moral al acestora, iar confiscarea totală a averii părintești a atras privarea mea de locuință,teren agricol, unelte gospodaresti și cele mai elementare mijloace de subzistenţă, fiind pusă sub semnul întrebării chiar supravieţuirea mea. Precizăm ca după arestarea mamei mele RIZEA ELISABETA, și confiscarea totală a averii acesteia, eu am fost practic alungată in stradă, permițându-mi-se de către organele de Securitate sa păstrez doar hainele pe care le aveam pe mine, fără să mi se permită să iau vreun obiect din casă, astfel încât ani de zile am trăit doar din mila vecinilor și a puținelor rude rămase nearestate. De asemenea, datorită condamnărilor politice suferite de mama mea RIZEA ELISABETA, ne-a fost lezată ireversibil reputaţia în comunitatea din care făceam parte, ne-au fost ştirbite demnitatea şi onoarea, fiind de altfel marginalizaţi social timp de 40 de ani, până în 1989, cu consecinţa directă a privării mele de dreptul la educaţie şi la un loc de muncă corespunzător pregătirii mele profesionale, intrucat am fost exclusă din sistemul de învățămant si nu mi s-a permis un timp indelungat decât ocuparea unor locuri de munca necalificate si prost plătite, aflate la periferia societatii, datorită „dosarului de cadre necorespunzator” și „originii nesănătoase”. ************** Considerații privind temeiul de drept al cererii de acordare de despăgubiri morale Până la pronuntarea deciziei nr.1358/21.10.2010 a Curtii Constitutionale a Romaniei, prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.5 alin.1) lit.a) teza I din Legea nr.221/2009, persoanele interesate puteau solicita obligarea statului roman la plata de 8 despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare folosind ca temei juridic textul legal mai sus invocat din Legea nr.221/2009. În prezent însă, datorită faptului ca prevederile art.5 alin.1) lit.a) teza I din Legea nr.221/2009 si-au incetat efectele juridice la data de 01.01.2011, singura modalitate de reparare a daunelor morale cauzate prin condamnarea unei persoane pe nedrept sau prin privarea sau restrangerea de libertate in mod nelegal, a ramas cea prevazuta de art.504-506 Cod procedura penala, care trebuie insa aplicate coroborat cu dispozitiile art.11 alin. 2) si art.20 alin. 2) din Constitutia Romaniei și prevederile art.14, art.6 si art.5 alin. 5) din Convenția Europeana a Drepturilor Omului. Capitolul IV al Titlului IV din Codul de procedura penala este intitulat “Repararea pagubei materiale sau daunei morale in cazul condamnarii pe nedrept sau privarii sau restrangerii de libertate in mod nelegal”. Prevederile art.1 alin.1) - 2) din Legea nr.221/2009 stabilesc ca condamnarile pentru mai multe infractiuni (printre care si cele pentru care a fost condamnata numita Rizea Elisabeta), au de drept caracter politic, iar potrivit art.2 din legea mentionata, toate efectele hotararilor judecatoresti de condamnare cu caracter politic prevazute de art.1 din lege sunt inlaturate de drept. Practic, prevederile art.2 din Legea nr.221/2009 lipsesc de orice efect juridic condamnarile cu caracter politic suferite de numita Rizea Elisabeta, acestea fiind scoase in afara legii ( devin nelegale in acceptiune art.5 alin. 1) si 5) din CEDO) cu consecinta imediata si directa a faptului ca aceste condamnari devin aplicate “pe nedrept”, iar detentia numitei Rizea Elisabeta reprezinta o “privare de libertate in mod nelegal” in acceptiunea denumirii marginale a Capitolului IV din Codul de procedura penala, mai sus mentionat. Din redactarea textului art.504 alin.1)-3)Cod procedura penala reiese ca persoana condamnata pe nedrept are dreptul la repararea de catre stat a prejudiciului suferit, doar daca in urma rejudecarii cauzei s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare, iar persoana care a fost privata de libertate in mod nelegal are dreptul la repararea pagubei doar daca modul nelegal al privarii de libertate a fost stabilit prin ordonanta procurorului de incetare sau scoatere de sub urmarire penala sau de revocare a masurii privative de libertate, sau dupa caz, prin hotarare a instantei de achitare sau incetare a procesului penal, respectiv de revocare a masurii privative de libertate. Or, in speta, caracterul nelegal al condamnarilor și detentiei numitei Rizea Elisabeta este stabilit “ope legis”, prin dispozitiile art.1 alin.(1)-(2) si art.2 din Legea nr.221/2009, 9 care prevad ca acestea au un caracter politic si toate efectele acestora sunt nule (inlaturate de drept). Nu este posibila o rejudecare a celor doua cauze in care a fost condamnata numita Rizea Elisabeta, intrucat dupa inlaturarea din Codul de procedura penala a recursului in anulare, singurele căi extraordinare de atac aplicabile au ramas contestatia in anulare și revizuirea, insa acestea nu pot fi exercitate intrucât caracterul politic al condamnarii (sau condamnarea pe nedrept) nu sunt prevazute de Codul de procedura penala ca motive de revizuire sau contestatie in anulare. Astfel, modul actual de redactare a textului art. 504 alin.1)-3) Cod procedura penala realizează o discriminare intre persoanele care au fost condamnate sau private de libertate pe nedrept (in mod nelegal), in sensul ca acorda dreptul la repararea pagubei doar acelora cu privire la care exista o ordonanta a Parchetului sau o hotarare judecatoreasca care constata caracterul nelegal sau nedrept al condamnarii sau detentiei, in vreme ce celeilalte categorii de persoane (carora li s-a recunoscut de drept, “ope legis”, caracterul nelegal al condamnarii sau detentiei cu caracter politic, prin dispozitiile art.1-2 din Legea nr.221/2009) nu i se recunoaste (acorda) un drept similar la despagubiri din partea statului. Altfel spus, textul art. 504 alin.1)-3) Cod procedura penala realizeaza o distinctie nepermisa (discriminare) intre categoria condamnatilor si detinutilor de drept comun si cea a condamnatilor si detinutilor politici, in sensul ca acorda drept la despagubiri doar celor de drept comun nu si celor politici, in situatiile in care condamnarea sau detentia ambelor categorii de persoane a avut un caracter nelegal sau nedrept. Trebuie mentionat ca, de altfel, condamnatii si detinutii cu caracter politic nici nu au nevoie de o ordonanta a procurorului sau de o hotarare care sa le constate caracterul nedrept sau nelegal al detentiei sau condamnarii, intrucat acest caracter este statuat in cazul lor, expres prin art.1-2 din Legea nr.221/2009. Sunt discriminați astfel, paradoxal, prin neacordarea dreptului la despagubiri, condamnatii (detinutii) cu privire la care chiar legea (in speta nr.221/2009), stabileste ca au fost condamnati pe nedrept sau nelegal, in timp ce acest drept este recunoscut celeilalte categorii de condamnati (detinuti), pentru care caracterul nelegal sau nedrept al condamnarii nu a fost declarat de lege, ci prin ordonanta a procurorului sau hotarare judecatoreasca. Aceasta situatie conduce fara echivoc la concluzia ca cele doua categorii de persoane sus arătate, desi se află in situatii identice sau comparabile, se bucura de tratament legal 10 preferential unele de altele, adica se realizeaza o discriminare a condamnaților și deținuților prevăzuți de art. 1-2 din legea nr. 221/2009 . Insa, potrivit art.20 alin.2 din Constitutia Romaniei, daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte si legile interne, prioritate au reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. Art.11 alin.2 din Constitutia Romaniei prevede ca tratatele ratificate de Parlament, ptrivit legii, fac parte din dreptul intern. Este si cazul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, ratificate de Romania prin Legea nr.30/1994, din acel moment aceasta devenind parte integranta a sistemului de roman de drept si dobandind in cadrul acestuia, aplicabilitate directa, avand forta juridica constitutionala si supralegislativa1. In caz de neconcordanta intre dispozitiile Conventiei si legile interne, in sistemul prevazut de dispozitiile art.20 din Constitutie, aceasta poate fi invocata direct in fata instantelor de judecata, sanctiunea aplicabila fiind inaplicabilitatea normelor interne contrare Conventiei, în raporturile juridice concrete si cu privire la situatia conflictuala supusa examinarii instantei de judecata.2 De asemenea, prevederile Conventiei, impreuna cu jurisprudenta CEDO, alcatuiesc un “bloc de convenționalitate” care este direct aplicabil in sistemul de drept român. La rândul sau, jurisprudenta CEDO are si ea forta constitutionala si supralegislativa, astfel incat instantele de judecata romane vor fi obligate sa le aplice, indiferent daca solutiile jurisprudentiale ale Curtii Europene a Drepturilor Omului au fost pronuntate in cauze referitoare la Romania sau la alte state parti ale Conventiei. Față de aceste precizări, înțelegem să sa invocăm în speță aplicarea directă a prevederilor art.14, art.6 si art.5 alin.5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, si totodata invocăm inaplicabilitatea in cauza a acelor prevederi din textul art. 504 alin. 1-3 C.p.p., prin care se limitează dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite in cazul condamnării sau detenției nelegale sau pe nedrept (doar in favoarea persoanelor cu privire la care exista o ordonanta a Parchetului sau o hotarare judecatoreasca care constata caracterul nelegal sau nedrept al condamnarii sau detentie), ca fiind contrare prevederilor susmentionate ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului si jurisprudentei CEDO in aplicarea prevederilor mentionate ale Conventiei. 1 A se vedea C.Birsan – “Conventia Europeana a Drepturilor Omului” Vol. I “ Drepturi si Libertati”, Ed. C.H Beck, Bucuresti,2005, p.100 2 C.Birsan, op.cit., p.102 11 a). Art. 14 din Conventie (interzicerea discriminării) prevede că “exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie”, enumerarea din acest articol neavand un caracter limitativ, ci unul pur exemplificativ. Toate persoanele sunt egale in fata legii si au dreptul fara discriminari la o egala protectie din partea legii. Legea trebuie sa interzica toate discriminarile si sa garanteze tuturor persoanelor o protectie egala si eficace contra tuturor discriminarilor. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in jurisprudenta sa ca o diferenta de tratament intre persoane plasate in situatii analoage sau compatibile este discriminatorie daca ea nu se bazeaza pe o justificare obiectiva si rezonabila de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit ( a se vedea CEDO, cauza Frette c. Franta, hotararea din 26 februarie 2002; cauza Pretty c. Regatului Unit, hotararea din 29 aprilie 2002, cauzele Marckx c. Belgiei, respectiv Fredin c. Suediei). De asemenea, in cauza Stubbings c. Marea Britanie (hotararea din 24 septembrie 1996) s-a decis ca “ exista discriminare in sensul articolului 14 al Conventiei atunci cand persoanele aflate in situatii identice sau compatibile se bucura de tratament preferential unele fata de altele”. b) Art.5 alin.5 din Conventie stipuleaza ca“ orice persoană care este victima unei arestări sau a unei deţineri în condiţii contrare dispoziţiilor acestui articol are dreptul la reparaţii.” Cele 2 hotarari judecatoresti de condamnare ale defunctei Rizea Elisabeta constituie condamnari cu caracter politic ( in sensul art.1 din Legea nr.221/2009), iar art.2 din Legea respectiva prevede ca “ toate efectele hotararilor judecatoresti de condamnare cu caracter politic prevazute la art.1 sunt inlaturate de drept”. Practic, prevederile art.2 din Legea nr.221/2009 lipsesc de efecte juridice condamnarile suferite de defuncta Rizea Elisabeta, astfel incat detinerea si condamnarea sa sunt scoase in afara legii (devin nelegale in acceptiunea art.5 alin.1 si 5 din Conventie). Acest drept la reparatii trebuie exercitat insa in mod nediscriminatoriu, cu respectarea art.14 din Conventie, in aceleasi conditii precum ceilalti detinuti cu privire la 12 care exista o ordonanta a Parchetului sau o hotarare judecatoreasca care constata caracterul nelegal sau nedrept al condamnarii sau detenției. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat cu valoare de principiu ca suma acordata cu titlu de reparatii pentru detentie nelegala trebuie sa aiba un cuantum suficient de mare, astfel ca dreptul acesta sa apara concret si efectiv, si nu teoretic si iluzoriu. (cazul KW c. Suisse, hotararea din 3 decembrie 1997). c) Art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede ca orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil. Dreptul la indemnizare pentru detentia nelegala suferita, al carui cuantum potrivit normelor nationale este stabilit de jurisdictiile civile reprezinta “ drepturi si obligatii cu caracter civil in sensul art.6 alin.1 din Conventie3. 2. Art.8 din Legea nr.221/2009 a modificat prev. art.9 lit.c din Legea nr.290/2004, privind cazierul judiciar, astfel încât caracterul politic al condamnării a fost adăugat cauzelor de înlăturare a menţiunilor din cazierul judiciar al persoanelor. Prin urmare, solicit înlăturarea din cazierul judiciar al defunctei RIZEA ELISABETA a menţiunilor privind condamnările cu caracter politic, pronunţate faţă de aceasta prin hotărârile judecatorești anterior menționate. **** În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 504-506 C.p.p., art.14, art.6 si art.5 alin.5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art.1, 2 și 8 din Legea nr.221/2009, privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 și art. 9 din Legea nr.290/2004 privind cazierul judiciar. Probe: Solicităm încuviinţarea probei cu martori, înscrisuri şi a oricăror alte probe a căror administrare s-ar dovedi necesară. 3 A se vedea C.Birsan, op.cit., p.406 13 Depunem prezenta cerere de chemare în judecată în două exemplare, unul pentru instanţă şi altul pentru pârâtul Statul român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Semnătura: BELESCU ILEANA prin avocat Marius Vasile __________________________ 14 DOMNULUI PREŞEDINTE AL TRIBUNALULUI ARGEȘ DOMNULUI PREŞEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREŞTI 15 :sml-happy0144:
Citeste tot subiectul
20 Ian 2011, 14:24	Legea 221/2009-Acordarea despagubirilor morale si materiale tuturor ce au suferit abuzuri in timpul regimului comunist	Multumesc mult pentru raspuns !!! ....si te tin la curent cu evenimentele de la apel....!!! :sml-happy0144:
Citeste tot subiectul

Username/ E-mail:
Password:

am uitat parola nu am cont
Sau conecteaza-te cu contul tau de Facebook
Login cu Facebook

Username:
Parola: