Info
x
Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 09:12
De la: 9am243736, la data 2011-01-26 14:27:38De la: revenitu, la data 2011-01-26 14:11:59Ca semnezi un contract de munca civil, care... are "drepturi" , are "obligatii" , cu siguranta ai stiut ce ai semnat . Desi inclin sa cred ca nu toti cititi TOT , inainte de a semna ... |
|
9am178165 4580 mesaje Membru din: 14/12/2009 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 09:31
De la: 9am243736, la data 2011-01-27 09:12:52De la: 9am243736, la data 2011-01-26 14:27:38De la: revenitu, la data 2011-01-26 14:11:59Ca semnezi un contract de munca civil, care... are "drepturi" , are "obligatii" , cu siguranta ai stiut ce ai semnat . Desi inclin sa cred ca nu toti cititi TOT , inainte de a semna ... Si??? Oriunde in lume se procedeaza la fel!!!! Ce, ti-ai propus sa distrugi Armata?? Vrei sa dai o lovitura sistemului nostru militar?? Daca vad militarii activi ce batjocura ii asteapta la batranete, nu numai ca nu intra in armata dar o lasa balta si cei care deja au ales aceasta cariera. De ce blamezi fiecare categorie profesionala pe rand?? Esti invidios cumva?? Doctorii nu-s buni ca asa si pe dincolo, lasa ca fac mii de euro afara unde li se recunosc meritele nu aici unde fitecine isi da cu presupusul; profesorii au ajuns niste cersetori, cei care mai profeseaza adica cei peste 50 de ani; functionarii au plecat si ei cu familiile afara, politistii vor fi si ei disponibilizati, sa nu patesti sa-i dea careva in cap maica-ti pentru ai fura plasa cu mancare, mai lipseste sa plece si magistratii ca sunt si ei loviti destul, si in final EXACT ARMATA MAI RAMANEA!!!! Francks v-a instruit sa va bateti joc de Armata Romana??? |
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 09:39
De la: 9am178165, la data 2011-01-27 09:31:04De la: 9am243736, la data 2011-01-27 09:12:52De la: 9am243736, la data 2011-01-26 14:27:38De la: revenitu, la data 2011-01-26 14:11:59Ca semnezi un contract de munca civil, care... are "drepturi" , are "obligatii" , cu siguranta ai stiut ce ai semnat . Desi inclin sa cred ca nu toti cititi TOT , inainte de a semna ... dispari dracului oriunde in lume ca esti jalnica... nici daca mancai lauri nu erai asa dementa... esti un avorton in gandire si in orice societate civilizata nu te plimbai libera pe strazi si internet... fa-ti un bine si pune-ti un streang de gat ca nu-ti simte nimeni lipsa! garantat 110%!  sunt multe persoane cu care nu sunt de acord pe forum, este si normal acest lucru, dar tot mai gasesti cate ceva bun in comentariile lor, mai inveti cate ceva de la ei, dar la tine nimic nu se leaga, esti de o dementa rar intalnita, imi este mila de cei care sunt nevoiti sa traiasca in preajma ta... |
|
9am178165 4580 mesaje Membru din: 14/12/2009 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 09:46
De la: 9am243736, la data 2011-01-27 09:39:32De la: 9am178165, la data 2011-01-27 09:31:04De la: 9am243736, la data 2011-01-27 09:12:52De la: 9am243736, la data 2011-01-26 14:27:38De la: revenitu, la data 2011-01-26 14:11:59Ca semnezi un contract de munca civil, care... are "drepturi" , are "obligatii" , cu siguranta ai stiut ce ai semnat . Desi inclin sa cred ca nu toti cititi TOT , inainte de a semna ... Mda  ......................, ce sa zic, CALITATEA SUSTINATORILOR LUI traian basescu TREBUIE SA IASA IN EVIDENTA INTOTDEAUNA!!!! Prin ce??? Judecati si voi domniile voastre, prietenii mei!!!!
|
|
9am178165 4580 mesaje Membru din: 14/12/2009 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 09:48
De la: 9am178165, la data 2011-01-27 09:31:04De la: 9am243736, la data 2011-01-27 09:12:52De la: 9am243736, la data 2011-01-26 14:27:38De la: revenitu, la data 2011-01-26 14:11:59Ca semnezi un contract de munca civil, care... are "drepturi" , are "obligatii" , cu siguranta ai stiut ce ai semnat . Desi inclin sa cred ca nu toti cititi TOT , inainte de a semna ... |
|
9am178165 4580 mesaje Membru din: 14/12/2009 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 09:50
De la: 9am178165, la data 2011-01-24 15:06:21De la: 9am178165, la data 2011-01-14 09:43:40De la: dalina, la data 2011-01-12 21:17:50De la: 9am178165, la data 2011-01-11 19:54:20De la: 9am178165, la data 2011-01-10 19:03:10De la: 9am178165, la data 2011-01-04 12:03:18De la: 9am178165, la data 2011-01-03 20:52:12De la: 9am178165, la data 2010-12-29 18:11:12De la: 9am178165, la data 2010-12-26 16:44:58De la: 9am178165, la data 2010-12-22 21:08:14De la: 9am178165, la data 2010-12-19 21:07:14De la: 9am178165, la data 2010-12-17 11:23:01De la: 9am178165, la data 2010-12-14 19:55:531. NAVIGATORUL SI TURNATORUL |
|
111dinu 1317 mesaje Membru din: 26/07/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 09:57
De la: 9am243736, la data 2011-01-27 08:57:50De la: 9am244971, la data 2011-01-26 18:55:52CE SE OMITE DIN TOATA ECUATIA ASTA E FAPTUL CA EFECTIV NU MAI E NEVOIE DE ARMATA !!!!!!!!!!!!!!!! IN ZILELE NOASTRE CU ARMAMENTUL SUPER INTELIGENT DE CARE SE DISPUNE CINE MAI FACE MOBILIZARE SI PLEACA PE FRONT ? AR TREBUI PASTRATE DOAR NISTE UNITATI SPECIALE COMPUSE DIN OAMENI CU ADEVARAT SPECIALISTI,PT. ORSICE .............NEVOIE,ORICUM NIMENI NU ARE NICI O .......SANSA IN CAZ DE UN CONFLICT ADEVARAT..... Este cam greu sã fie gãsit cineva care sã spunã ce se întâmplã în armatã. Profesioniºtii din sistemul militar îºi vãd de planul de pregãtire militarã, au regulile lor stricte ºi nu ies în public, iar cei numiþi în fruntea armatei habar nu au ce conduc. Nu este corect sã ne dãm cu presupusul de pe margine în nici un domeniu de activitate pe care nu îl cunoaºtem în profunzime. Nicii pensionarii rezerviºti nu vorbesc despre sistemul militar ci acuzã statul cã nu respectã legea ºi constituþia. În România, legile ºi hotãrârile instanþelor se aplicã în funcþie de gradul de învrãjbire socialã. Nu este corect sã se facã diverse comparaþii, ca de exemplu între oþelari ºi militari, fiindcã sunt categorii sociale cu meserii strict diferite. Nu ºtiu cuantumul pensiei unui fost oþelar. Probabil cã ar trebui sã fie mai mare decât al unui ofiþer. Problema nu este nici la militari nici la civili. Este la guvern ºi la coaliþia parlamentarã care sprijinã guvernul. Din datele prezentate de MApN rezultã cã 80% dinte pensiile recalculate cresc, fapt ce mãreºte diferenþa existentã deja dintre cuantumul pensiei oþelarului ºi cuantumul pensiei militarului. Ce nemulþumeºte celelalte categorii sociale? Cã militarii au prezentat decizii prin care li s-au diminuat pensiile cu 50-60%? V-a explicat ministerul cã acestea sunt provizorii, ºi cã, dupã recalculare vor creºte. Ce spun militarii? Cã principiul neretroactivitãþii legii trebuie respectat. Dacã o singurã datã încãlcarea acestui principiu va fi acceptatã, orice abuz se poate face în România. Raporteaza abuz de limbaj
Nici clãtita cu brânzã nu se diferenþiazã de celelalte clãtite politice.
Gãoaza este un desert prezidenþial.
"Daltonistul de urechi" aude în "blondã" ºi negru. Cine se scoalã "prea" de dimineaþã, rãmâne cu "noaptea în cap".
|
|
9am178165 4580 mesaje Membru din: 14/12/2009 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 09:58
Hai raspundeti-mi postacilor, cine vreti sa mai apere Romania daca stapanul vostru basescu reuseste sa o nenoroceasca??? Cine?? Muncitorii din "turnatorii"???
Devine Romania asa un teren neimprejmuit unde isi vor face nevoile indivizi dubiosi de-alde Francks??? Voi rationati odata postacilor, CE II FACETI TARII ASTEIA??? V-ati propus sa o aruncati in haos?? Fiti linistiti, daca se straduie stapanul vostru basescu, in 6 luni reuseste sa o distruge definitiv!!!! Vom arata copiilor inregistrari nostalgice cu o tara "mandra ca o floare", pentru ca in realitate va fi ruina, moarte si dezastru!!!!!!!!! Si pentru toate acestea multumiti-i stapanului vostru basescu care in colaborare cu Mr. Francks, au reusit sa faca praf si pulbere, O TARA!!!!!!!!!!! Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
|
alessia 163 mesaje Membru din: 27/10/2009 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 10:01
De la: 9am243736, la data 2011-01-27 09:12:52De la: 9am243736, la data 2011-01-26 14:27:38De la: revenitu, la data 2011-01-26 14:11:59Ca semnezi un contract de munca civil, care... are "drepturi" , are "obligatii" , cu siguranta ai stiut ce ai semnat . Desi inclin sa cred ca nu toti cititi TOT , inainte de a semna ... Basescu este spinul in calea dezvoltarii economice a Romaniei.Metoda lui de invrajbire a claselor sociale ,ascunde incapacitatea de care da dovada cu privire la mecanismul economic dupa care se conduce o tara ca Romania.
ROMANIA ARE NEVOIE DE SCHIMBARE ,BASESCU A CUFUNDAT ROMANIA IN DEZASTRU ECONOMIC
M-am edificat ! Șmecheria este clara,in 2007,in 2009 au fost prezenti la vot doar 5-6 milioane de votanti dar cu STS ul voturile au fost trecute la ambele parti si la urma au mai fost fabricate citeva sa faca diferenta pentru Basescu.Impunerea CCR ca pentru validarea Referendumului din 29 iulie 20012 sa fie 1/2 din electorat la vot,iar PDL ul sa boicoteze Referendumul interzicind prezenta la vot,se bazeaza tocmai pe faptul ca românii nu se prezinta la vot din comoditate,nepasare,analfabetism politic,indoctrinare,prostie etc si nu se poate atinge pragul de 9125000.
DAR CE LEGITIMITATE ARE UN PRESEDINTE CARE FUGE DE POPOR SI BOICOTEAZA REFERENDUMUL ??????
|
|
9am178165 4580 mesaje Membru din: 14/12/2009 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 10:04
De la: 111dinu, la data 2011-01-27 09:57:25De la: 9am243736, la data 2011-01-27 08:57:50De la: 9am244971, la data 2011-01-26 18:55:52CE SE OMITE DIN TOATA ECUATIA ASTA E FAPTUL CA EFECTIV NU MAI E NEVOIE DE ARMATA !!!!!!!!!!!!!!!! IN ZILELE NOASTRE CU ARMAMENTUL SUPER INTELIGENT DE CARE SE DISPUNE CINE MAI FACE MOBILIZARE SI PLEACA PE FRONT ? AR TREBUI PASTRATE DOAR NISTE UNITATI SPECIALE COMPUSE DIN OAMENI CU ADEVARAT SPECIALISTI,PT. ORSICE .............NEVOIE,ORICUM NIMENI NU ARE NICI O .......SANSA IN CAZ DE UN CONFLICT ADEVARAT..... Trebuiau lasate in pace pensiile militarilor, NU TREBUIAU SA CREASCA, NU TREBUIAU SA SCADA!!! L-a mancat rau pe basescu sa mai chinuie inca o categorie profesionala!!! Cum ii uraste omul acesta pe romani, nimeni nu ii poate uri!!!! Daca tot voia sa munceasca ceva, mai bine se ocupa de autostrazi ca pana si bulgarii s-au mobilizat!! Doar pe noi vrea sa ne mentina stapanul portocaliu in lumea a treia, dupa Tunisia si Angola!!! Nu stiu, daca cineva m-ar considera "coate-goale", apoi m-as stradui sa inteleg unde gresesc si sa evoluez, se pare insa ca lui basescu ii place ca avem o tara "nashpa", ii place ca toti sefii de stat il considera un subdezvoltat, etc. Nu stiu ce sa mai cred, oricum un lucru e clar: cu basescu NE VOM RUINA TOTAL SI DEFINITIV!!!!! CUM A SCUFUNDAT NAVE, NE VA SCUFUNDA SI PE NOI, IREMEDIABIL!!!!!!!!!!! Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 10:12
De la: 111dinu, la data 2011-01-27 09:57:25De la: 9am243736, la data 2011-01-27 08:57:50De la: 9am244971, la data 2011-01-26 18:55:52CE SE OMITE DIN TOATA ECUATIA ASTA E FAPTUL CA EFECTIV NU MAI E NEVOIE DE ARMATA !!!!!!!!!!!!!!!! IN ZILELE NOASTRE CU ARMAMENTUL SUPER INTELIGENT DE CARE SE DISPUNE CINE MAI FACE MOBILIZARE SI PLEACA PE FRONT ? AR TREBUI PASTRATE DOAR NISTE UNITATI SPECIALE COMPUSE DIN OAMENI CU ADEVARAT SPECIALISTI,PT. ORSICE .............NEVOIE,ORICUM NIMENI NU ARE NICI O .......SANSA IN CAZ DE UN CONFLICT ADEVARAT..... ai dreptate cu cresterea pensiilor la peste 80% dintre militari, am vazut si eu aseara la tembelizor, nu au insistat pe subiect sa spuna si modul de calcul, este chiar dubios acest fapt, mai ales ca au facut precizarea ca vor creste si la cei cu vechime incompleta, insemna ca nu se vor calcula in acelasi mod cum se calculeaza la civili sau cine stie, poate veniturile din armata nu se spun corect, ce vedem la tembelizor ca au salarii mici, etc, sunt numai minciuni... in orice caz, daca se face recalcularea si se calculeaza dupa legea unica si vor creste, totul este ok, este meritul lor, ideea de baza asta fiind, sa fie calculate dupa aceleasi reguli... militarii sa-si vada de meseria lor si sa nu-si dea cu parerae intr-un domeniu pe care nu-l cunosc, cum este cel juridic, daca s-ar tine cont de principiul retroactivitatii, ar trebui ca cei carora le scad pensiile sa fie pusi sa dea banii inapoi, ori nu se intampla acest lucru, legea spune clar ca incepand ca data x pensiile se vor calcula dupa principiul y, asa cum s-a aplicat si in cazul majorarilor, asa cum se aplica in cazul tuturor legilor, nu conteaza cand ai savarsit fapta, esti judecat si incadrat dupa legea in vigoare... Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 10:14
De la: 9am178165, la data 2011-01-27 09:58:49Hai raspundeti-mi postacilor, cine vreti sa mai apere Romania daca stapanul vostru basescu reuseste sa o nenoroceasca??? Cine?? Muncitorii din "turnatorii"??? de oameni ca tine tara poate fi aparata doar de medici, in rest tara asta este "cotropita" sistematic de 20 ani fara sa ridice nimeni un deget, numai prostii nu au vazut asta... Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 10:15
De la: salvatorul, la data 2011-01-27 10:01:37De la: 9am243736, la data 2011-01-27 09:12:52De la: 9am243736, la data 2011-01-26 14:27:38De la: revenitu, la data 2011-01-26 14:11:59Ca semnezi un contract de munca civil, care... are "drepturi" , are "obligatii" , cu siguranta ai stiut ce ai semnat . Desi inclin sa cred ca nu toti cititi TOT , inainte de a semna ... ai pus punctul pe "i", basescu nu gaseste mecanismul economic... nu stii cine l-a ascuns? 
|
|
111dinu 1317 mesaje Membru din: 26/07/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 10:38
De la: 9am243736, la data 2011-01-27 10:12:49De la: 111dinu, la data 2011-01-27 09:57:25De la: 9am243736, la data 2011-01-27 08:57:50De la: 9am244971, la data 2011-01-26 18:55:52CE SE OMITE DIN TOATA ECUATIA ASTA E FAPTUL CA EFECTIV NU MAI E NEVOIE DE ARMATA !!!!!!!!!!!!!!!! IN ZILELE NOASTRE CU ARMAMENTUL SUPER INTELIGENT DE CARE SE DISPUNE CINE MAI FACE MOBILIZARE SI PLEACA PE FRONT ? AR TREBUI PASTRATE DOAR NISTE UNITATI SPECIALE COMPUSE DIN OAMENI CU ADEVARAT SPECIALISTI,PT. ORSICE .............NEVOIE,ORICUM NIMENI NU ARE NICI O .......SANSA IN CAZ DE UN CONFLICT ADEVARAT..... Militarii nu "ºi-au dat cu pãrerea despre domeniul juridic" ci au prezentat hotãrâri ale instanþelor judecãtoreºti interne ºi internaþionale. Problema a devenit mult mai complicatã. Legea 119/2010 privind recalcularea pensiilor militare are la bazã Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii, or, aceastã din urmã lege a fost abrogatã prin Legea 263/2010, intratã în vigoare la data de 01 ianuarie 2011. Practic Legea 119 nu mai are obiectul muncii. Totuºi îþi dau dreptate, este bine sã ne abþinem pânã când instanþele îºi vor spune cuvântul. Raporteaza abuz de limbaj
Nici clãtita cu brânzã nu se diferenþiazã de celelalte clãtite politice.
Gãoaza este un desert prezidenþial.
"Daltonistul de urechi" aude în "blondã" ºi negru. Cine se scoalã "prea" de dimineaþã, rãmâne cu "noaptea în cap".
|
|
Fosta membra 9am.ro 2310 mesaje Membru din: 6/06/2009 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 10:44
Cate razboaie a castigat Armata Romana si cand ?
Contra cui ? Raporteaza abuz de limbaj
Un om inteligent poate spune de multe ori o prostie, dar un prost nu poate spune niciodata ceva inteligent.
|
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 10:53
De la: Silviu, la data 2011-01-27 10:44:08Cate razboaie a castigat Armata Romana si cand ? ai pus gresit problema din punctul asta de vedere la noi in romania, aici doar putem face comparatii cu cat castiga un militar in ocicdent sau america dar nu putem sa ne legam de faptul ca acolo armata aduce contributii importante la bugetul de stat, nici nu intru in amanunte, cine este destupat la minte intelege, cine nu, trage inainte cu salariile din occident... 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
111dinu 1317 mesaje Membru din: 26/07/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 11:01
De la: 9am243736, la data 2011-01-27 10:53:44De la: Silviu, la data 2011-01-27 10:44:08Cate razboaie a castigat Armata Romana si cand ? Deºi sunt "mânat" de dorinþa de a fi împotriva ta, nu pot. Ai dreptate! Cred cã suntem singura þarã care nu beneficiazã de vreun avantaj de pe urma participãrii în teatrele de operaþii militare internaþionale. Raporteaza abuz de limbaj
Nici clãtita cu brânzã nu se diferenþiazã de celelalte clãtite politice.
Gãoaza este un desert prezidenþial.
"Daltonistul de urechi" aude în "blondã" ºi negru. Cine se scoalã "prea" de dimineaþã, rãmâne cu "noaptea în cap".
|
|
9am178165 4580 mesaje Membru din: 14/12/2009 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 11:12
De la: 111dinu, la data 2011-01-27 11:01:25De la: 9am243736, la data 2011-01-27 10:53:44De la: Silviu, la data 2011-01-27 10:44:08Cate razboaie a castigat Armata Romana si cand ? Si cine e de vina, militarii?? De vina sunt CSAT-ul, basescu si guvernul, pentru ca nu au negociatori care sa reuseasca sa obtina avantaje pentru noi!!!! Povestea cu scutul antiracheta a fost la fel, gratuita de parca ne-am permite, fara nici un avantaj pentru Romania. N-aveti impresia ca am devenit niste loser-i perfecti???? Si repet, cine e de vina de data asta??? Armata? Pensionarii? Mamele? Medicii? Profesorii? Functionarii? Politistii? Jandarmii? Oare nu sunt de vina cei carora trebuia sa le pese de aceasta tara, SI NU LE PASA??? ADICA BASESCU&COMP.???????? Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am178165 4580 mesaje Membru din: 14/12/2009 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 11:13
De la: 9am243736, la data 2011-01-27 10:14:41De la: 9am178165, la data 2011-01-27 09:58:49Hai raspundeti-mi postacilor, cine vreti sa mai apere Romania daca stapanul vostru basescu reuseste sa o nenoroceasca??? Cine?? Muncitorii din "turnatorii"??? Da, si ce faci in sensul asta, in afara de a apara "stapanirea" habarnista???? Raporteaza abuz de limbaj |
|
111dinu 1317 mesaje Membru din: 26/07/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 11:16
De la: 9am178165, la data 2011-01-27 11:12:26De la: 111dinu, la data 2011-01-27 11:01:25De la: 9am243736, la data 2011-01-27 10:53:44De la: Silviu, la data 2011-01-27 10:44:08Cate razboaie a castigat Armata Romana si cand ?  Raporteaza abuz de limbaj
Nici clãtita cu brânzã nu se diferenþiazã de celelalte clãtite politice.
Gãoaza este un desert prezidenþial.
"Daltonistul de urechi" aude în "blondã" ºi negru. Cine se scoalã "prea" de dimineaþã, rãmâne cu "noaptea în cap".
|
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 11:23
De la: 111dinu, la data 2011-01-27 11:01:25De la: 9am243736, la data 2011-01-27 10:53:44De la: Silviu, la data 2011-01-27 10:44:08Cate razboaie a castigat Armata Romana si cand ? nu trebuie sa fii impotriva mea, nici eu si cred ca nici tu, nu putem schimba situatia actuala cu pensiile, doar ne spunem niste puncte de vedere, eu am apreciat unele idei de ale tale, cu altele nu sunt de acord, nici nu am insistat, mergand pe ideea ca poate esti direct interesat si sansele mele de a te convinge de unele lucruri fiind nule... am fost de acord cu participarea in irak, iti amintesti ce se spunea la inceput: vom participa LA RECONSTRUCTIA IRAKULUI, VOM PRIMI CELE 2-3 MILIARDE DE DOLARI DATORATE... NIMIC DIN TOATE ASTEA, dar americanii isi permit cel mai ieftin carburant... de aici le pleaca si motorul economiei, noi am vandut si ce resurse mai aveam... sa ne mai gandim si la industria de armament? oare cat produce in pib-urile marilor capitalisti? noi ne faultam singuri acum 10-15 ani, vuiau ziarele ca romania nu respecta embargoul, nu... de parca nu asa se fac toate afacerile... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 2310 mesaje Membru din: 6/06/2009 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 11:40
Ce alt popor ne ameninta securitatea ?
De cine ne apara Armata ? Cu ce ne-am ales de pe urma acordarii dreptului de survol NATO in timpul razboiului din Iugoslavia, drapt pe care Ungaria nu l-a acordat NATO ? Ce avem de castigat de pe urma prezentei militarilor romani in Irak sau Afganistan ? Ce are de castigat Romania ? Cat o costa toate astea ? Cat ne costa toate astea ? Cand a fost sa nu fim primiti in NATO ne-am jelit si ni s-a inoculat ideea ca daca o sa intram, o sa curga lapte si miere ... A curs ? Doar ne-a sporit nota de plata cu armonizarea armanentului .... si ne-am pus rau cu rusii ... CAnd nu ne-au primit in UE la olalta cu ceilalti jegosi din est, ne-am jelit, ni s-a spus ca o sa ne fie mai bine, dar, ca sa intram, trebuie sa le vindem lor bancile, petrolul, gazele ... tot ce ne aducea profit si pe urma mai vedem. Pe urma ne-au primit. Ca ar fi trebuit sa plateasca pentru a-si duce profiturile acasa la ei, daca nu ne primeau ... Ni s-a spus ca ne va fi mai bine daca intram ... Ne-a fost ? A venit criza ! Ei au stiu ce sa faca cu ea si au cam depasit-o. Noi nu stim si, tot pe loc, tot pe loc pe loc, pe loc, pe loc ... un pas inainte, doi inapoi ! Ni sa spus ca trebuie sa vina investitorii straini, ca numai asa se va schimba mentalitatea ... Au venit si ne-au luat si ... mentalitatea. Tot Inainte ! Inainte, era mai bine .... Raporteaza abuz de limbaj
Un om inteligent poate spune de multe ori o prostie, dar un prost nu poate spune niciodata ceva inteligent.
|
|
9am178165 4580 mesaje Membru din: 14/12/2009 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 12:13
De la: Silviu, la data 2011-01-27 11:40:30Ce alt popor ne ameninta securitatea ? Pai normal!!! Hai sa desfiintam totul poate reusim sa ne facem si mai si, de rasul curcilor!!!!!!!!!!!!!!!!! Hai sa desfiintam si aviatia, ce??? La ce ne trebuie aviatie??? Armata nu ne mai trebuie, de parca ne-am pregati de teoria distrugerii reciproc asigurate, ca SUA si URSS au fost proaste cand au inteles de pe vremea crizei rachetelor din Cuba ca daca ele, marile puteri apasa pe butoane, Terra va ramane o amintire, nu stiu pentru cine!!!!!! Nu va trece prin cap, ca in caz de revenire a republicanilor la Casa Alba, vor incepe din nou razboaie locale pentru ca stiti si voi ca republicanii au in spate industria producatoare de armament (iar armamentul trebuie vandut, pentru a aduce profit!!). Obama si democratii sai au in spate companiile farmaceutice, de asigurari si financiare ( si s-a vazut deja: boli noi si ciudate cu vaccinuri cat si poate de dubioase, si mai ales criza financiara, foarte utila in vederea distrugerii unor tari!!). Sa nu mai vorbim ca si CFR-ul a intrat in putrefactie, drumuri civilizate nu vrem, stapanul vostru a spus-o clar. De la turism sa va luati adio, industrie nu vom avea niciodata pentru ca nimeni nu va investi bani care se vor scurge in buzunarele "foarte lungi si gaurite" ale Garzii Financiare. Prin urmare, desfiintam totul nu-i asa servitori de nadejdie a stapanirii portocalii?? Jefuim tot si plecam de aici???????????????? Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 12:44
De la: 9am178165, la data 2011-01-27 11:13:49De la: 9am243736, la data 2011-01-27 10:14:41De la: 9am178165, la data 2011-01-27 09:58:49Hai raspundeti-mi postacilor, cine vreti sa mai apere Romania daca stapanul vostru basescu reuseste sa o nenoroceasca??? Cine?? Muncitorii din "turnatorii"??? pai las medicii sa-si faca datoria... Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am244971 102 mesaje Membru din: 19/01/2011 |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 14:24
De la: 9am243736, la data 2011-01-27 08:57:50De la: 9am244971, la data 2011-01-26 18:55:52CE SE OMITE DIN TOATA ECUATIA ASTA E FAPTUL CA EFECTIV NU MAI E NEVOIE DE ARMATA !!!!!!!!!!!!!!!! IN ZILELE NOASTRE CU ARMAMENTUL SUPER INTELIGENT DE CARE SE DISPUNE CINE MAI FACE MOBILIZARE SI PLEACA PE FRONT ? AR TREBUI PASTRATE DOAR NISTE UNITATI SPECIALE COMPUSE DIN OAMENI CU ADEVARAT SPECIALISTI,PT. ORSICE .............NEVOIE,ORICUM NIMENI NU ARE NICI O .......SANSA IN CAZ DE UN CONFLICT ADEVARAT..... Nu m am exprimat eu clar ! Nu are coloana vertebrala ........ daca face parte din Armata . Daca e in afara institutiei, e doar un om care isi spune parerea . Dar daca e de acolo, din interior, face parte dintr o stirpe lunga de pupincuristi , care au impanat armata cu ei si neamurile lor ,mananca salarii grase o viata si apoi pensii si mai grase ......... daaaaaaaaaar, fiindca asa au trait o viata, nu uita sa pupe dosul cui este la putere,comunist, fascist sau pedelist ca deh ...... mai trebuie angajat un fiu , un ginere, un nepot . Ce sa facem, ne descurcam si noi, ca ..... e grea viata in romania ! 
Raporteaza abuz de limbaj
Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats. - Henry Louis Mencken (1880-1956)
|
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 15:01
Comunistii Romani Prospera in toate partidele zise democrate
Trecutul comunist al Romaniei trebue cunoscut. Nepotii lui Roller pe forum:Cum a fost comunismul romanesc Cine isi inchipue ca fostul comunism a disparut se inseala amarnic.Acest lucru se poate vedea daca privim cu oarecare aztentie chiar pe forumul nostru. Fosti activisti de partid,cel putin pe acest forum,au devenit repede liberali,acuza de comunism pe oricine critica pe tariceanu,in realitate ei fiind brigada de arriere garde a fostului regim comunist,chiar daca sunt fii traiti in puful nomenclaturii comuniste. Isteria artificiala care e Dosariada a dus la rescrierea neobolsevica a trecutului in interesul prezentului. Nepotii lui Mihail Roller se opintesc sa infatiseze cei peste 50 de ani de comunism ca un tot otova, lesne de abordat in clisee amintind de catavencianul, Ieri intunericul, azi lumina. In realitate, comunismul romanesc a fost o epoca definitoriu complexa si contradictorie, cu suisuri si coborasuri, cu perioade de inghet alternand cu perioade de dezghet. O epoca marcata de procese stand sub semnul bataliei zadarnice de a adaptare la realitatile romanesti a unei utopii. Printre aceste procese, la loc de frunte, se situeaza cel vizand eliberarea de sub stapanirea ruseasca. Seducatoare ca idealitate, ca aspiratie de biblioteca, societatea socialista s-a dovedit catastrofala la impactul cu viata propriu-zisa. Realitatea complexa si contradictorie a fost obligata sa se inghesuie in tocurile stramte, rigide, ale unei teorii abstracte. Pentru Romania, esecul comunismului si-a avut cauza nu numai in impunerea unei doctrine abstracte, ci si in importarea unui model strain societatii noastre. In Rusia, doctrina comunista s-a nascut dintr-o realitate specifica. Berdiaev a demonstrat magistral, in Sensul si sursele comunismului rus, existenta unor radacini ale revolutiei bolsevice in traditia intelectuala ruseasca. In Romania, comunistii n-au avut nici macar acest avantaj. Ei au trebuit sa aduca in realitatea noastra modelul construit pentru conditiile din Imperiul tarist. Astfel discrepanta dintre doctrina si realitate a crescut enorm. Siluirea vietii a fost mult mai mare decit in Rusia. In acelasi timp, comunismul a fost pentru toate tarile estice nu numai o doctrina impusa arbitrar vietii si un model fara nici o legatura cu realitatile nationale, dar si o teribila forma de asuprire ruseasca. Inca din 1956, cand hrusciovismul a dat aripi nationalismului din Est, s-a vazut ca, de fapt, sub pretextul instalarii comunismului, rusii au cucerit tara dupa tara. Comunismul n-a insemnat altceva decat o extindere a imperialismului rusesc in intreaga Europa; imperialism care a luat locul, astfel, gratie victoriei in cel de-al doilea razboi mondial, imperialismului german, reprezentat de hitlerism. Prin fisura produsa de Raportul lui Hrusciov la Congresul XX al PCUS, popoarele din Est au descoperit ca fusesera obiectul unei exploatari economice de tip medieval. Atat prin tratate economice inrobitoare, cat si prin infiltrarea in toate mecanismele vietii social-politice, sovieticii au dus, sub masca ideologiei marxist-leniniste, o politica de reconstituire a imperialismului rus. Pentru Romania, aceasta ocupatie ruseasca a produs traume mult mai mari decat in alte tari. Prin victoria democratiei populare, romanii s-au trezit sub stapanirea unuia dintre marii lor inamici de secole. Spre deosebire de alte tari, Romania avea o lunga traditie de lupta impotriva expansiunii rusesti. Aceasta situatie aparte, in raport cu Uniunea Sovietica, explica firava influenta a Partidului Comunist in viata politica interbelica. Ea explica, totodata, si ostilitatea marii majoritati a populatiei fata de comunisti: vedea in acestia, fara nici o ezitare, instrumentele cotropitorului strain. Cu atat mai mult cu cat multi dintre liderii de inceput ai comunismului romanesc fusesera adusi de tancurile sovietice direct de pe culoarele Kominternului. Aceasta adevarata semnificatie a instaurarii comunismului in tarile estice a facut ca istoria postbelica a Europei socialiste sa aiba drept dimensiune lupta de eliberare de sub tutela Moscovei. Oricat de inrobiti ar fi fost doctrinei marxist-leniniste, liderii comunisti nu puteau sa nu-si dea seama ca sistemul pe care voiau sa-l impuna realitatii ar fi fost mult mai acceptabil daca ar fi capatat o independenta fata de Uniunea Sovietica. Acestei tendinte vizibile in intreaga evolutie a comunismului postbelic, Kremlinul i-a raspuns de fiecare data cu maxima brutalitate. Astazi nepotii lui Roller s-au inscris in PNL,PSD,PC,PRM si de pe pozitii,cred ei onorabile,ataca sufletul politic al poporului roman. Cazul particular al zombielor de pe forumi este o nimic toata pe langa cei din prima linie a reactiunii politice,de la Tariceanu la Nastase,de la Olteanu la gospodina Norica. |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 15:02
Ingineria sociala comunista,si explicatia actualei derutei ideologice
Intreaga epoca comunista, indiferent de aria sa geografica, a reprezentat un permanent experiment social, o permanenta tentativa de inginerie sociala, dar nu numai in psihiatrie. Prin acest proces s-au fortat limitele psihologice si biologice ale omului, s-a incercat permanenta sa modelare in conformitate cu niste principii ideologice anticristice specifice comunismului: ura de clasa, ateismul, crearea omului nou, exersarea urii permanernte. Poate ca nimic nu apare mai pregnant pentru ingineria sociala comunista decât asa-zisul experiment de la Pitesti, un experiment-etalon, care in grade si intensitati deosebite se va aplica la scara intregii societati. Acesta a devenit in fapt un adevarat câmp concentrational si, de ce nu, a devenit un adevarat univers al teroarei ce se aplica la nivelul intregului lagar socialist. Fenomenul de inginerie sociala aplicat in mod brutal in inchisoarea de la Pitesti a fost extins in grade diferite la nivelul intregii tari, apelându-se la metode coercitive permanente, generatoare de frica - insecuritate in proportie de masa, lipsa de loialitate a celor apropiati, a oricarui sprijin sau posibilitate de apel - prin actiuni dirijate “stiintific": frica de restructurare, de delatiune, permanenta fuga dupa alimente sau alte bunuri minime care asigura existenta, lipsa de sanse in competitie daca nu esti conformist etc. Chiar daca fenomenul Pitesti argumenteaza fragilitatea conditiei umane in contact cu raul (caci toti cei supusi reeducarii la Pitesti au cedat pâna la urma), ambitia de a avea adeziunea totala la valorile ateist-comuniste a vizat in fond identificarea cu agresorul, transformarea victimei in calau (cel putin delator sau oportunist). O astfel de actiune pe o atât de mare durata de timp a dus la modificari profunde ale personalitatii omului. Generalizarea saraciei, infometarea cronica ne apar astazi ca actiuni deliberate ale sistemului comunist, ca metode pentru aservire a persoanei umane, silita astfel ca si in conditia carcerala sa fie preocupata numai de existenta fizica. Totalitarismul, prin dependenta economica, educationala, controlul rezidentei si chiar al nasterilor (cu imaginea idilica a “statului parinte”), avea ca unic scop nu numai monopartidismul, dar si controlul vietii spirituale in scopul infantilizarii individului si prin aceasta a manevrarii sale. Oare un asemenea mecanism nu putea sa explice multiplele cedari in fata opresorului? La Pitesti, ca si in marea societate, nu se urmarea doar o adeziune formala, superficiala si oportunista fata de comunism, ci se urmarea o adevarata mutatie psihica, o schimbare a personalitatii, adica tocmai ceea ce in mod curent se numeste inginerie sociala, o actiune de “spalare a creierului”, o actiune criminala specifica regimurilor de dictatura existente in istoria omenirii. Aceasta actiune diabolica urmarea in fapt o transformare a fortelor adverse in sustinatori convinsi ai comunismului, de fapt o adevarata “mutatie” biologica. Din pacate, in comunism acest fenomen avea caracter de masa, iar la Pitesti toti cei supusi “reeducarii” au cedat pâna la a deveni ei insisi tortionari. Din punct de vedere moral, rezultatele reeducarii comuniste echivaleaza cu o degradare totala, iar deformarile caracteriale s-au mentinut si au aparut chiar in afara manevrelor de represiune si, de ce nu, chiar si in viata familiala sau personala. Acest lucru, subliniaza D. Bacu, dovedeste ca modificarile de caracter suferite in cadrul sistemului comunist totalitar au fost extrem de profunde si, din acest motiv, foarte durabile. Nebunia colectiva aparuta ca rezultat al ingineriei sociale comuniste a fost intretinuta in anii comunismului in mod sistematic de catre adevarati maestri in arta dezumanizarii, iar victimele,au fost din toate sectoarele societatii. ”Spaima indescriptibila”, cum o numeste M. Popescu, cultul social al fricii si insecuritatii au determinat adesea ca victimele sa se identifice, de exemplu, cu politia politica si cu tortionarii regimului. Ca si in cazul experimentului Pitesti, subalimentatia cronica a populatiei, stresul permanent erau fondul pe care se petreceau acele manevre ideologice care trebuiau sa duca la crearea “omului nou”. Victima si calaul erau la Pitesti tot timpul impreuna. In societate impreuna cu noi erau mereu activistul de partid, informatorul, metodele de ascultare si delatiunea, acestea putând aparea de oriunde si in orice moment. Atât la Pitesti, cât si in marea societate socialista individul putea fi oricând livrat fizic tortionarilor sai - , individul fiind in toate cazurile lipsit de sprijin interior prin bulversarea valorilor morale si religioase, starea sa sufleteasca trebuind sa fie intr-o permanenta panica. Iata de ce in inchisoare, ca si in marea societate credinta in Dumnezeu era una dintre tintele preferate ale distrugerii morale . Daca individul avea o credinta religioasa sau un anumit crez politic, acest lucru nu numai ca nu era acceptat de catre societatea comunista,si adesea putea deveni subiect de diagnostic clinic. Coeziunea umana, prietenia, increderea in figuri protective, cum ar fi trebuit sa fie de exemplu preotul, trebuiau sa fie sistematic distruse. Nimic nu trebuia sa te sprijine in fata sistemului comunist. Pentru scopurile partidului, prietenul trebuia denigrat, lovit, psihiatrul trebuia sa-si denunte sau chiar sa-si tortureze pacientul, prin profesia sa sa ajute organele de represiune. Individul trebuia sa aiba astfel sentimentul “livrarii absolute”, fenomen caracteristic doar conditiei infantile sau la animale (Zamfirescu). Poate nimic nu a fost mai ucigator in regimul comunist decât distrugerea increderii si suportului interuman, adica exact inversul moralei crestine. Individul nu trebuia sa poata avea incredere in prieteni, in medic, nici chiar in preot. El nu se putea confesa, nu se putea asocia cu nimeni, trebuia sa apara singur in fata puterii, singura lui reactie urmând sa fie doar supunerea. Toate aceste actiuni atesta din plin afirmatia ca sub comunism am asistat in permanenta la o actiune de inginerie sociala, un atac brutal si agresiv de transformare a omului intr-o creatie anticristica supusa legilor materialismului si care trebuia sa populeze acest “imperiu al raului” pe care comunismul il pregatea pentru intreaga omenire. Am scris acestea pentru a explica in mare masura deruta ideologica si politica,chiar a unor forumisti,de pe acest forum.Acest lucru ne dovedeste cat de mare a fost impactul comunismului,chiar la oameni care oficial se considera anticomunisti,antisecuristi.Portretul robot al acestor oameni se caracterizeaza prin ateism agresiv(vezi forumul de ieri),mediocritate culturala,fanatism,afirmare ca vorba goala ca ar fi anticomunisti,antisecuristi,dispusi la afiliere cu oricare alt tip de extremism. Iata ce a facut comunismul din romani! |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 15:03
O conversatie cu Boris Groys despre Conditia postcomunista
Utopia inseamna investire in artificial Boris Groys (n. 1947 in Berlinul de Est) a urmat studii de filosofie si matematica la Universitatea din Leningrad (1965–1971), dupa care a lucrat ca asistent de cercetare la institute din Leningrad, iar apoi la Institutul de Lingvistica structurala si aplicata din Moscova, pina in 1981, cind emigreaza in Germania. Profesor invitat la University of Pennsylvania (1988) si la University of Southern California, Los Angeles (1991). Doctoratul in filosofie la Universitatea din Münster (1992). Din 1994 este profesor de teoria artei, filosofie si teorie a mediilor la Hochschule für Gestaltung din Karlsruhe, Germania. Membru al Asociatiei Internationale a Criticilor de Arta, autor de expozitii si eseuri cinematografice. IDEA ¬ Pentru inceput, am dori sa va intrebam ce fel de motivatii personale stau in spatele formularii proiectului. Ma gindesc, fireste, la faptul ca proveniti si dumneavoastra din spatiul estic si, desigur, trebuie sa existe niste motive personale tinind de biografia dumneavoastra, in special cea intelectuala, care v-au condus la ideea unui asemenea proiect. Boris Groys - Intr-adevar, asa a fost. Am plecat in Vest in ’81, deci pe vremea socialismului in Uniunea Sovietica, si trebuie sa spun ca la vremea aceea nu exista absolut niciun interes in Occident pentru ce se petrecea in blocul estic, deoarece oamenii aveau senzatia ca stiau deja. La dreapta, toata lumea stia ca era vorba de o dictatura teribila si de incalcarea drepturilor omului. La stinga, toata lumea stia ca era fagaduinta unei lumi utopice care submina sistemul capitalist. Asa incit toata lumea stia totul foarte bine… ¬ Chiar si la momentul acela, fiindca deja era totusi tirziu in istorie? - Da, absolut. Chiar si atunci, deoarece investirea in socialismul real, ca sa zic asa, din partea Occidentului era imensa, iar aceasta investitie nu putea fi retrasa, era cu totul imposibil. Pina la un punct – si poate voi vorbi despre aceasta acum sau voi reveni asupra subiectului mai tirziu –, sint de acord cu aceasta pozitie. Ei bine, ajungind in Occident, am avut senzatia unui total dezinteres, asa ca nu m-am amestecat in discutie, era ceva indiferent. Dar dupa caderea Uniunii Sovietice, dupa darimarea Zidului de la Berlin, interesul a crescut si oamenii se intrebau ce se petrece si de ce. Aceste tipuri de intrebari sint puse in interiorul unei anumite culturi, precum cea occidentala, sub umbrela discursului general al regimului care domina sistemul cultural. Iar acest regim este, desigur, o cautare de Altul. Putem spune ca actuala cultura occidentala cauta diferenta, cauta alteritatea. ¬ Este aceasta o trasatura marcanta a mentalitatii occidentale…? - E una dominanta… ¬ … sau e doar o aparenta de suprafata? - Nu, nu cred. Nu cred ca era o aparenta de suprafata, cred ca e vorba de un fel de corespondenta de epoca cu anumite discursuri intelectuale, cum ar fi deconstructia. Iar aceasta este reflectia noastra asupra etapei contemporane a economiei de piata [bazate pe] mass-media. Acest tip de economie se bazeaza pe diversificarea produselor. Asa ca nu poti aduce un produs pe piata decit subliniindu-i diferenta, originalitatea si alteritatea. Daca nu e un altfel de produs, unul diferit, atunci nu are sens. Filosofia franceza bunaoara, cea reprezentata de catre Derrida si altii, mediteaza asupra acestui tip de schimbare de atitudine: de la identitatea reglementata de stat la diferenta dictata de piata. Franta a trecut de la un stat unitar birocratic, bazat pe un asemenea fel de identitate inca de la Ludovic al XIV-lea, la statul pe care Charles de Gaulle l-a introdus pe pietele internationale. Si de aceea, de pilda, aceasta filosofie are o pozitie atit de buna pe piata. Este asa pentru ca exista o filosofie de piata sau o filosofie a pietei. E o reflectie asupra pietei si inca una ce se preteaza la marketing. Fluxul de semnificanti ca flux de moneda… Marea de semnificanti este de fapt asemenea unui capital financiar deoarece, daca privim la ceea ce inseamna textualitate si asa mai departe, nu gasesti textualitatea in carti, in carti ai texte. Textualitatea este ceva ce curge printr-un canal. Cu alte cuvinte, e capitalism ideologic-financiar. Pe de o parte, avem acest fel de discurs politico- filosofic dominant si, de cealalta, adevarate fluxuri de diferente, de capitalism de piata, fluxuri de capital pe piata, de capital pentru marketing. In cautarea lui Altul, in cautarea Diferentei. Astfel incit daca vrei sa vinzi ceva pentru bani sau daca vrei sa vinzi ceva pentru capital simbolic – in cazul intelectualilor e vorba de discursul recunoasterii –, trebuie sa arati foarte limpede in ce consta diferenta produsului tau si de ce este altceva, de ce esti tu altfel. Pentru ca daca nu esti altfel, nu esti interesant. Esti doar inca o data acelasi lucru, usor de uitat. La caderea Zidului Berlinului, „ororile“ [profesate de discursul] intelectualilor vestici au ajuns in Rusia si Europa de Est, iar la vremea aceea eram adesea intrebat care e atitudinea mea fata de fenomen. Si pentru ca eram unul dintre putinii intelectuali [rusi] cu recunoastere academica prin 1991, era interesant cum majoritatea covirsitoare a prietenilor si colegilor mei [occidentali] mi-au spus imediat ca li se pare total neinteresanta cultura rusa – si estica, in general –, deoarece nu era diferita sau altfel. De fapt, aceasta atitudine este una de durata; cind am participat la pregatirea ultimei Documenta si am colaborat cu Okwui Envezor si grupul intelectual din jurul lui, ei mi-au spus pe data ca nu erau deloc interesati de Rusia sau de Europa de Est, fiindca nu sint cu nimic diferite. Atunci intrebarea mea ar fi: este chiar adevarat, putem oare spune ca Europa de Est nu e cu nimic diferita de cea de Vest? Sa fie vorba doar de inapoiere? Argumentul lor este ca n-ar fi vorba de diferenta, ci de inapoiere. Deci trebuie sa asteptam pina cind Europa de Est atinge standardele Occidentului? Dar e o asteptare lunga, mult prea lunga, bunaoara pentru durata vietii mele. Nu vreau sa astept atit de mult. Cred ca sint prea batrin, iar viata mea are o limita in timp, asa ca mi se pare mai interesant sa va intrebati cum va puteti vinde acum, si nu intr-un viitor indepartat. Cred ca singurul raspuns posibil la aceasta intrebare e incercarea de a formula diferenta dintre experienta comunista/postcomunista si formele, discursurile, atitudinile culturale din arta pe care le-a generat aceasta experienta, pe de o parte, si experienta occidentala de cealalta. Iar unele din textele mele scrise anume pentru acest proiect sint interogative si ramin deschise fiindca nu dispun de raspunsuri gata facute si bine articulate. Am citeva raspunsuri, dar nu raspunsuri integrale la aceste intrebari, ceea ce ar fi si imposibil dupa parerea mea. Acest tip de abordare e o interogatie deschisa care isi urmeaza calea, asa incit am incercat sa investighez problema alteritatii comuniste si postcomuniste, daca ma pot exprima asa. ¬ Inca o intrebare preliminara: in lectura noastra, aceasta reflectie este una dubla sau una cu doua dimensiuni: cea social-politica si cea estetica. Sint acestea un intreg, fac corp comun, sau sint oarecum separate…, doua reflectii articulate ierarhic, sa zicem? Iar daca sint departajabile, care dintre ele este cea regenta in proiectul dumneavoastra? - Chestiunea primordiala, asa cum am spus, este in ce fel putem situa subiectivitatea comunista si postcomunista in contextul cultural general, daca o astfel de subiectivitate exista, iar daca da, in ce fel functioneaza. Desigur, nu e vorba despre probleme economice, sociale sau altele in Europa de Est ori Rusia. Acestea nu ma intereseaza, deoarece nu sint tema mea. Si, mai ales, nu fac parte din acest proiect. In cadrul acestui proiect incerc sa investighez pozitionarea productiei culturale din Europa si Rusia postcomuniste in contextul productiilor culturale internationale. Ceea ce ma intereseaza e ce se intimpla cu produsele culturale, cum ar fi textele, filmele, arta, cum functioneaza ele, cum se situeaza si daca putem reflecta la ele, cum ziceam mai inainte, in termeni de alteritate. Motivul pentru care folosesc acest termen si pentru care am initiat acest proiect e faptul ca situatia din Europa de Est si din Rusia se reflecta acum in discursul occidental in termeni de discurs postcolonial. Pentru mine a fost interesant sa descopar acest lucru si a constituit de indata un punct de plecare si, cu tot ineditul acestei situatii, n-as spune ca nu exista limbaj pentru a o descrie. Este limbajul studiilor postcoloniale si m-a interesat acest fapt deoarece, la urma urmei, nici Rusia si nici tarile est-europene nu au fost niciodata colonii ale Occidentului. Atunci, de ce? De ce se aplica azi discursul postcolonial si acestor tari? ¬ Poate unii cred ca metropola era Uniunea Sovietica?... - Nu, nu, si Uniunea Sovietica e tratata tot asa. Acum, desigur, Uniunea Sovietica a disparut, acesta e un punct extrem de important. Uniunea Sovietica s-a dezmembrat ca stat, iar noile state nationale, precum Rusia, Ucraina si altele care au aparut pe aceste arii geografice, sint niste constructii mai degraba artificiale si care, pina la un punct, imi reamintesc, ce-i drept, de statele africane sau arabe ce sint rezultatul unui anumit tip de politica administrativa a Imperiului britanic. Aceste state emergente sint rezultatul politicii administrative si birocratice a Imperiului sovietic si, de fapt, nu au traditie, nu au substanta, sint creatii complet artificiale. Dar asta inseamna mai degraba ca trebuie sa facem fata unui fenomen politic si social complet nou. Asa incit nu putem vorbi rational despre ascendenta sau mostenire. Ca sa revin insa la problema, fiindca e una centrala, cred ca in Est, la fel ca si in Vest, exista un anume consens asupra faptului ca perioada comunista ar fi fost una de obnubilare si opresiune a culturii nationale – pentru rusi, dar si pentru ucraineni, români si maghiari… A fost un fel de falie, o perioada nonistorica, antiistorica, ce s-ar fi caracterizat exclusiv prin opresiune si prin suprimarea a ceva. Asa incit, daca acum scadem acest timp, daca inlaturam deceniile de comunism, ceea ce obtinem ca rest e inapoiere. Pe scurt, s-ar zice ca va trebui sa ne descurcam cu situatia care, astazi, coincide cu discursul pe care-l tine chiar Estul despre sine. Conform acestuia, ar trebui sa o luam de la capat de unde am fost intrerupti de comunism… Ceea ce inseamna… ¬ Da, da, stim asta … Ne confruntam si aici in România cu acest discurs. El este foarte raspindit, nu in ultimul rind fiindca elitele culturale, intelectualii mediatici il practica copios, de pe o pozitie neotraditionalista, in chestiunile culturale, si neoconservatoare, politic vorbind; multi par sa viseze la un liberalism muzeal, de secol XIX. Dar, de fapt, e un discurs perfect postmodern, chiar daca unii dintre ei sint extrem de alergici la termenul insusi... - Da, el are curs peste tot. ¬ „Epoca de aur“ ar fi fost cea interbelica in România, deci trecutul antecomunist. Dar continuati, va rog. - Si atunci ce sint studiile postcoloniale? Ele sint un discurs despre inscrierea identitatilor culturale non- sau premoderne in capitalismul media postindustrial de azi. Atunci nu le suprimi, ci le inscrii. Avem o identitate mali, araba, chineza..., toata lumea danseaza, crede in ceva sau construieste biserici. Cum le putem aduce pe toate acestea in cadrul functional al diferentei culturale pluraliste a comercialului? Iar daca, referitor la Europa de est in general, spunem despre comunism ca a fost doar o opresiune negativa a identitatilor culturale, asa cum se spune indeobste, atunci consecinta logica este aceea ca trebuie sa ne confruntam cu aceste produse culturale artificiale ramase de pe urma disparitiei lui. In realitate insa e vorba tot de o traditie, numai ca vazuta acum dintr-o alta perspectiva, ambalata intr-un gen de design national de serie si vindut apoi pe pietele postcoloniale internationale. Asa incit daca privim conditia postcomunista ca o prelungire imediata a conditiei precomuniste minus perioada comunista, atunci uitam pe data tot ce a insemnat modernizare, universalizare si revendicare modernista pe aceste teritorii, deoarece am fi nevoiti sa revenim la primul meu argument. Iar acesta era ca pozitia de stinga, socialismul de stat nu ar trebui privit doar ca o deviere de la ideea comunista, ca simpla marime negativa a acestui derapaj, ci tot in legatura cu ea. Am fost partasul acestei atitudini – poate intr-o perspectiva diferita – si cred ca, oricit de dur ar suna, singurul fenomen realmente universal si occidentalizant in aceasta zona est-europeana a fost comunismul, tot restul a fost inapoiere… ceva nationalist, regional, postcolonial, precolonial, premodern si asa mai departe. In clipa in care stergi comunismul din istoria reala a acestei zone, reduci de fapt o tara ex-comunista la, sa spunem, o tara africana sau oricare alta, de oriunde; nicio problema, dar asta inseamna sa nesocotesti ca nu mai e vorba de aceeasi experienta, iar eu caracterizez acest fapt, ca sa inchei argumentul, drept stergere a stergerii. Daca intelegem deci comunismul ca o stergere a traditiei nationale in numele unor idei universaliste, atunci s-ar putea crede ca aceasta stergere a stergerii este un minus cu minus ce da plus si o reintoarcere la origini, dar, in loc de asa ceva, ajungem de fapt la aceeasi situatie pe care am analizat-o in Gesammtkunstwerk Stalin [Stalin – opera de arta totala]. E echivalentul unei politici neostaliniste. Daca sintem atenti la ceea ce spun realmente promotorii acestui discurs, avangarda, comunismul radical al secolului XX n-au facut decit sa prejudicieze mostenirea culturala a traditiei nationale. Era tema principala a polemicii stalinismului impotriva avangardei: avangarda e un fenomen pur negativ, constind exclusiv in distrugerea mostenirii nationale, in timp ce noi [i.e. comunismul de stat, birocratizat – n. red.] vrem sa vedem aceasta mostenire nationala sub noua conditie – stiti refrenul – a progresului si modernizarii socialiste. Iar astazi regasim exact aceeasi retorica. Atunci ce a fost comunismul? Unii spun ca a fost pura distrugere a mostenirii nationale, iar acum vrem sa recuperam tocmai aceasta mostenire nationala si s-o resituam in contextul modernizarii capitaliste. Exista o paralela incredibila intre discursul stalinist de suprafata si discursul capitalist sau neocapitalist actual, la inceputul secolului XXI. Si mai e si fenomenul Putin, de exemplu. El e un tip care poate combina ambele discursuri fara probleme, deoarece ele sint din capul locului omoloage. Ca sa revin la punctul de plecare, intrebarea este cum sa caracterizam conditia postcomunista luind comunismul in serios. ¬ Ati atins deja chestiuni esentiale ale acestei dezbateri, adica problema modernizarii, si mai cred ca proiectul leaga el insusi aceste probleme ale modernizarii cu aceea a emanciparii. Acestea fiind spuse, v-as intreba cum ne puteti explica, in cadrul proiectului, cele doua tipuri de opozitii si/sau perechi de notiuni: pe de o parte, modern-postmodern sau modernism-postmodernism (deoarece nu e chiar acelasi lucru, sufixul „ism“ ar trimite mai mult la aria estetica, artistica), iar pe de alta parte, comunism-postcomunism? Daca vedeti vreo articulare intre aceste doua cupluri de notiuni… - Da, absolut… ¬ Fiindca, si exista citeva indicii ale contextului din care se naste intrebarea, este evident ca si dintr-un punct de vedere formal, titlul, fie si numai titlul „Conditia postcomunista“… - Conditia postmoderna… Da, e Lyotard… desigur, am pornit de la Lyotard… ¬ Si in legatura cu emanciparea, de fapt, pozitia lui Lyotard este ca aceasta conditie postmoderna coexista cu evacuarea oricarei posibilitati de emancipare. Sfirsitul naratiunilor de emancipare... si emancipatoare… - Stiti, discursul emancipator este un discurs al eliberarii. Intrebarea e: discurs al eliberarii de ce? Si cred ca sint mai inclinat sa ramin intr-o foarte veche traditie europeana de gindire a emanciparii si eliberarii ca o eliberare de natura in cele din urma. Totul incepe la Platon. Stiu ca suna si a Adorno, in felul lui; Lyotard, la rindul lui, schimba aici perspectiva si incearca sa gindeasca eliberarea ca pe o eliberare a naturii de cultura intr-o oarecare masura. Iar eu cred ca o alta problema a lui, daca e sa privim studiile sale despre avangarda si sublim, este faptul ca vede natura in om ca primejduita de arta, iar avangarda e oarecum o manifestare a acestui pericol ce planeaza asupra naturii umane venind dinspre arta. Personal, nu cred asa ceva! Ador arta! Si nu-mi place natura! Nu cred in aceasta eliberare de natura; eliberare inseamna sa fii artist, sa fii artificial. Eliberarea inseamna arta si artificialitate. Iar acest orizont, postmodernismul, imi pare mult mai eliberator decit modernismul clasic… deoarece conditia postmoderna este urmatorul nostru grad de libertate fata de natura si fata de discursul naturii, precum si fata de orice este considerat natura, inclusiv codul genetic si animalele. Acum, eu cred ca, in acesti termeni, comunismul a fost o contributie mareata la intelegerea artificialitatii conditiei umane sub aspect social, politic si economic. Discursul capitalist clasic este un discurs democratic… deoarece, in fine, este un discurs al drepturilor naturale, al naturii umane. Marxismul incepe cu interogarea acestui tip de naturalism, iar daca urmariti prima sa perioada de dezvoltare si de asemenea gindirea politica si sociala franceza, la un R. Barthes bunaoara, acestea urmaresc aceeasi linie. Apoi, vedem cum sub influenta lui Heidegger apare un fel de reactie, o reintoarcere la apararea naturii. Fapt e ca, oricum, reflectia poststructuralista a insemnat o reactie la intoarcerea conservatoare a filosofiei franceze catre apologia naturii. Natura nu mai este acum un fel de lege naturala asa cum era pentru filosofie, ci natura ca flux, ca dorinta naturala, dar totusi natura.1 Nu-mi place! Nu-mi place natura, imi place arta! Si de aceea cred ca fenomenul privatizarii este interesant. Cred ca acesta constituie nucleul conditiei si gindirii postcomuniste. Fiindca ce e privatizarea? In gindirea politica si culturala clasica, proprietatea privata este o parte a naturii fiintei umane, este un drept natural al omului de a avea lucruri si de asemenea o pornire naturala sau o nevoie pentru lucruri. Ce este atunci privatizarea? Este productia artificiala de natura umana din partea statului. Statul postcomunist este acelasi care a produs [si] socialismul, socialismul ca o constructie artificiala, gindita la inceput ca antinaturala si complet artificiala. Eu doresc sa editez cele mai timpurii texte ale ginditorilor rusi radicali din anii 1920, cum ar fi partidul imortalistilor, biocosmistii si asa mai departe. Ideea lor era absoluta artificialitate a tuturor aspectelor existentei umane. Acesta a fost telul, telul privat al comunismului rus. Iar ceea ce fac azi statele pe care le-am construit ca masini de produs conditie umana artificiala nu e altceva decit sa dea natura pe arta. Ele functioneaza acum in noul regim al productiei capitaliste, dar, de fapt, totul se aseamana. Capitalismul de azi – intr-o masura deloc mai mica decit comunismul – este un fenomen absolut artificial. Aceasta privatizare nu va putea conduce niciodata la o proprietate privata in sens traditional, hobbesian sau rousseauist. Iar asta inseamna ca postcomunismul este o conditie de artificialitate a capitalismului, deci transformarea capitalismului de la un regim naturalizat la unul de producere artificiala a artefactului social; si mi se pare ca aceasta diferenta este, daca nu omoloaga, atunci analoaga cu postmodernul artistic, spre deosebire de creatia artistica naturala asa cum este inteleasa in/de modernism. Subiectivitatea se manifesta in arta moderna, in vreme ce postmodernismul este o constructie complet artificiala care functioneaza independent de subiectivitate. Aceasta este paralela: sporirea artificialitatii. Puteti s-o luati utopic ori foarte distopic. Puteti spune ca e eliberare sau puteti spune ca e sclavie, dar eu cred ca asta e deja doar evaluare, nu tine de partea caracterizarii fenomenologice neutre a ceea ce desemneaza prefixul „post“ ca atare, si eu unul ma feresc de asa ceva. ¬ Spuneati ca preferati sa considerati problema emanciparii libera de latura naturala. Dar atunci ce se intimpla cu latura sa sociala sau cu emanciparea ca eliberare a oamenilor inauntrul procesului social? Grosso modo, in sensul traditional marxist al problemei, al notiunii de emancipare, stiti, oamenii care ar trebui sa-si poata fauri istoria impreuna si prin ei insisi, acest proces, ca sens tare al emanciparii – ce mai ramine din asta? - Stiti ca emanciparea si sclavia depind, cum spuneam, de o idee de evaluare, deoarece se considera ca sclavia este un rau, in timp ce emanciparea e un bine, asta daca nu sintem Nietzsche, desigur. Aceasta este abordarea ideologica. Nu e vorba de descriere, ci de evaluare. Am putea vedea in Uniunea Sovietica un paradis al clasei muncitoare, si pina la un punct asa a si fost, sau am putea vedea in Uniunea Sovietica un fel de iad totalitar à la Orwell. Si este de asemenea adevarat. Astfel incit ambele descrieri sint adevarate si de aceea ele sint chiar identice – prin faptul ca sint evaluari. Daca pentru cineva e iad, pentru altcineva e rai, iar problema e aceea de a transa, ceea ce e dificil. Pe mine ma intereseaza mult mai mult descrierea neutra, fara nicio opinie pozitiva sau negativa, dar daca imi veti spune ca abordati problema eliberarii, a libertatii si a suveranitatii, asa cum a fost ea fundamentata de Hegel si, de fapt, de Marx, atunci nu exista decit un singur exemplu de suveranitate: Napoleon, iar asta inseamna ca suveranitatea este capacitatea – puterea – de a-ti impune propria viata asupra societatii si de a-ti impune propria lege. Daca esti supus vreunei legi, adica nu esti liber, nu esti liber in sens filosofic. Esti liber in sens politic, demagogic, dar nu in sens filosofic. Libertatea filosofica, libertatea in sens filosofic este aceea pe care au avut-o Napoleon, Stalin, Hitler. E libertatea de a-ti impune propria lege asupra societatii. Acum, daca gindim utopia in termeni marxisti, atunci utopia societatii comuniste a viitorului este o societate in care toata lumea e un Napoleon, Stalin sau Hitler. Deci statul e abolit, legea este abolita, toata lumea isi face propria lege, iar societatea e organizata in asa fel incit [nimic] nu conduce la suferinta celuilalt. Putem vedea aici o idee regulativa, fara indoiala, dar putem la fel de clar vedea ca aceasta idee regulativa nu e ceva ce ar putea fi un proiect real pentru constructia unei societati ori a unui stat. Deci, intr-un sens filosofic, nu putem vorbi de subiect al libertatii si despre libertate in conditiile statului ori ale legii, oricare ar fi aceasta, chiar daca e cea mai buna lege si oricare ar fi statul, chiar si cel mai utopic. Asa ca libertatea ca suveranitate debordeaza totul, in orice privinta. Iar aceasta e ideea totalitara a libertatii; statul totalitar este un stat al libertatii si este un stat al celei mai probabile libertati. Carl Schmitt avea perfecta dreptate cind spunea ca libertatea absoluta, ca libertate politica, este libertatea de a aboli legea prin violenta pura, prin starea de exceptie. Exista lege absoluta, exista si libertate absoluta, dar aceasta libertate absoluta este posibila doar intr-un stat totalitar si e posibila doar pentru Führer sau pentru liderul statului totalitar, in conditiile modernitatii. Insa acest fel de libertate pentru toti, democratizarea totalitarismului, nu este democratia. Este doar... da, doar democratizarea totalitarismului. Iata o frumoasa idee paradoxala, dar in rest e vorba de altceva [decit de libertate/suveranitate]. Stiti… acesta ar fi idealul. Insa orice altceva e poate mai bun sau poate mai rau. ¬ Pentru intrebarea urmatoare voi incepe prin a va cita: „Astfel, pentru Est, piata a insemnat utopia. Prin urmare, intelectualii si artistii estici si-au pus nadejdea in piata de tip occidental – desi, si chiar daca acesta a fost in mod special cazul, discursul si opera lor artistica impartaseau cu omologii lor occidentali aceleasi impulsuri emancipatorii. Formulind lucrurile…“, si pe aceasta parte am dori sa insistam si sa discutam: „Formulind lucrurile pentru a le sublinia ciudatenia, intelectualii si artistii radicali din Vest au asumat marxismul, in vreme ce aceia estici deveneau reaganiti cu acte in regula. Si toate astea in cadrul acelorasi proiecte de emancipare“. Intr-un fel ati atins deja acest aspect, dar am dori sa va punem o intrebare precisa in legatura cu citatul. Daca stinga a asumat marxismul, iar intelighentia estica a jurat pe Reagan & Co., atunci – si e totodata deja si un eventual raspuns – oare nu decurge o problema serioasa de pe urma caderii comunismului asa cum a existat el, o mare „paguba colaterala“? Adica, una peste alta, caderea comunismului real n-a fost cumva o infringere istorica mai degraba pentru stinga occidentala traditionala – pentru ceea ce ea se presupune ca apara –, decit una a regimurilor poststaliniste din Est? E limpede, sper, ca nu vorbesc in termeni de „credibilitate“, care e o notiune de piata, de altfel, si nici despre justetea utopiei, ci despre raportul real de forte. - Mda, ca intotdeauna, e si da, si nu. Deoarece, vedeti dumneavoastra, stinga occidentala a urmarit dezvoltarea sistemului socialist al lui Stalin, iar noi cunoastem vechea deziluzie traditionala a stingii occidentale, asa ca n-ar trebui sa credem ca ea a fost nepregatita pentru cele ce s-au intimplat. Stinga occidentala era cit se poate de pregatita prin deceniile de deziluzii si de criza a investirii sperantelor ei in socialism, vezi Derrida si altii. Si atunci dorinta, dorintele utopice sint reinvestite in capitalul financiar si in fluxul de capital… E interesant sa aruncam o privire asupra cartii Empire [Imperium] a lui Negri si Hardt, care e inca foarte influenta in Vest. Potrivit autorilor, multiplicitatea este de fapt un fel de capitalism utopic, in care toata lumea este legata de toata lumea prin intermediul retelelor, iar noi stim ce este o retea. Astfel, e vorba de un fel de capitalism informational sau de un capitalism media, iar eu cred ca acesta este un fenomen foarte interesant pentru ca, daca priviti la perioada anterioara, capitalismul ca atare nu a colonizat niciodata aceste energii utopice, nu a acaparat dorinta utopica, asa incit gindirea [politica] occidentala traditionala, gindirea liberala occidentala a fost mereu fixata pe ideea unui stat liberal democratic, in raport cu care liberalii americani si englezi gindeau capitalismul ca pe o forma de coruptie. A face politica independenta de bani – de fapt in asta consta tot liberalismul. Priviti campaniile prezidentiale si politica britanica ori franceza a ultimului secol – totul se invirte in jurul coruperii democratiei prin capitalism, capitalismul insusi fiind privit doar in termeni negativi chiar si in Vest. Asadar, cind statele est-europene au intrat in colaps, toata lumea a crezut ca ele doresc democratie si drepturile omului, dar, de fapt, ele doreau capitalism si consum. Si eu cred ca acesta e lucrul interesant care survine odata cu conditia postcomunista pentru Vest, deoarece intrebarea dumneavoastra se referea la Vest: se scurge influxul energiilor utopice din Est inspre capitalismul occidental? Deoarece mai exista energii utopice incredibile in Est, mobilizate de comunism, dar niciodata folosite, iar acum acestea se scurg inspre consumul de tip occidental, inspre capitalism. Si e interesant cum, tot mai mult, capitalismul devine realmente un teren deschis unor interpretari pozitive ori negative. Nu aceasta a fost situatia, istoriceste, inainte de ’89. Avem acum miscari globale, care sint variatiuni liberale ale capitalismului, si avem si miscari antiglobale. Totusi, miscarile antiglobale nu sint impotriva capitalismului. Ele sint procapitaliste tocmai pentru ca sint globale. Ele sint in acelasi timp globale si antiglobale, ceea ce inseamna ca submineaza suveranitatea statului, inclusiv pe a statului democratic. Daca pornesti o miscare antiglobala globalizata, de fapt te alaturi fortelor care submineaza si distrug democratia, fiindca substanta democratiei ramine deocamdata statul democratic, asa-numitul stat-natiune. In schimb, lansezi un ONG care nu are legitimitate democratica, nu e inscris in sistemul electoral, al campaniilor si asa mai departe… Reduci influenta parlamentului, a partidelor politice si organizatia incepe sa opereze intre state, si nu in interiorul acestora. Incepi deci sa operezi pe acelasi teritoriu ca McDonald’s si Prada, adica pe terenul fluxurilor financiare internationale si al companiilor multinationale. Avem deci ONG-urile, pe de o parte, si companiile internationale pe de alta; Al Qaeda functioneaza in fond exact ca si McDonald’s, dupa acelasi principiu al deschiderii de filiale in intreaga lume, filiale unite printr-o retea financiara. Asistam, asadar, la o completa schimbare, la o reteritorializare in multe discursuri despre noul teren al pietelor capitaliste globale interstatale, deoarece, avind putere financiara si institutionala, acestea sint de fapt ca si partea de hardware pentru un software: ideologia. Si cred ca schimbarea este atit de imensa, incit stinga e nevoita sa isi reevalueze cu totul pozitia potrivit noilor linii ale frontului. Vedeti imediat ce se intimpla, de exemplu, cu gindirea franceza: il avem pe Derrida contestind l’exception française, l’exception culturelle in numele pietelor media internationale, subscriind practic la ceea ce numim capitalism american, capitalism global, iar pe de alta parte, ginditori ca Badiou, Rancière, Balibar, Debray, mai mult sau mai putin radicali, se indreapta catre statul francez, cerind statului francez sa salveze ideea democratica de stinga, s-o apere de acest capitalism global. E vorba deci de o scindare interesanta intre o stinga ce regaseste nationalul si revine catre stat si o stinga care incearca sa redefineasca pietele internationale in termeni de utopie internationala, in termeni de nou universalism al diferentei. Si e o evolutie interesanta. Cred ca aceasta evolutie trece mult dincolo de pozitiile traditionale ale Razboiului Rece, dar in acelasi timp cred ca ea a fost declansata de caderea Zidului de la Berlin. Pentru ca inainte de asta, aceasta evolutie putea fi intrezarita, poate, dar era blocata ca realitate. Or, acum a fost deblocata. ¬ Poate ca e asa, de aceea nedumereste atit. O lejera variatie a intrebarii anterioare, conform raporturilor in chiasm din citatul insusi, dar de data aceasta am dori un raspuns direct, parerea dumneavoastra directa… Putem considera rezultatul caderii reale a comunismului ca un fel de victorie a pietei? Orice ar insemna asta: capitalism sau piata ca atare, deoarece nu cred ca piata in sine este acelasi lucru cu capitalismul si neaparat ceva rau. Capitalismul, mai ales in forma sa contemporana, globalizata, nu mai este – sau inca nu este? (daca dorim sa pastram un oarecare potential utopic pentru aceasta revenire totala a pietei) – asa-numita piata „libera“ ca atare, chiar daca propaganda neoliberala vrea sa ne faca sa credem ca sint unul si acelasi lucru. Daca putem diviza in linii mari aceste doua… - Ceea ce spuneti inseamna ca ar exista un capitalism bun… ¬ Nu, nu, nu, dar mi se pare ca, fie si categorial, „piata“ si „capitalism“ nu se suprapun perfect, ca sa nu mai pomenim de faptul ca, istoric, piata – schimbul in genere – e mult mai veche decit capitalismul. In fond, exact acest hiat, in care putem vedea persistenta unei marci indelebile a istoricitatii (intr-un sens profund si veritabil: sursa abisala, neprogramabila a posibilitatii ca ceva – ceva radical altfel – sa se intimple, sa advina), poate fi exploatat de pe pozitiile unei gindiri critice si/sau utopic-critice... Dar, oricum, daca putem caracteriza rezultatul caderii comunismului ca o victorie a pietei, atunci cum ar trebui sa interpretam aceasta victorie: ca o implinire a utopiei sau ca o victorie a antiutopiei ori distopiei in sensul absolut al cuvintului, care este evacuarea oricarei dimensiuni utopice posibile? - Cred ca rezultatul caderii comunismului este, desigur, o victorie a pietei, dar, asa cum am incercat sa arat, el se regaseste si in interiorul extremei artificialitati a pietei. Artificialitate extrema sau nonnaturalete a pietei. Piata este vazuta acum drept ceva foarte tehnic, ceva produs de media contemporana, de retelele contemporane, de una, de cealalta, si toate acestea sint foarte tehnice, foarte artificiale. Cred ca noi ne gasim acum in ceva ce e mult mai mult decit atit. Ne aflam acum in aceasta artificialitate a pietei, dar nu era asa inainte vreme, iar ori de cite ori vorbim de artificialitate putem vorbi despre utopie, deoarece utopia inseamna investire in artificial. Utopia este… ¬ Nu in ceva de ordinul viitorului? - Ei bine, in sensul de proiect. Orice arta este un proiect-de-arta, deci un fel de viitor artificial. Nu un viitor in general, ci un viitor artificial. Vasazica, investire inseamna proiect. In clipa in care piata isi arata artificialitatea poti spune: „Nu vreau aceasta piata, ci pe cealalta“. Iar cind spui: „Nu vreau aceasta piata, ci pe cealalta“, incepi sa fii utopic, la bine sau la rau… ¬ Atunci critica pietei nu inseamna in mod automat o prostie... - Nu. In niciun caz. Critica pietei nu este o prostie, intii de toate fiindca se vinde bine. E o buna strategie de piata. Iar o buna strategie de piata e intotdeauna un lucru inteligent. Iata primul raspuns. ¬ Atunci implicatia ar fi ca banii, obtinerea lor pe piata, sint egali cu inteligenta (socialmente, desigur)? - Vedeti dumneavoastra, critica pietei inseamna ca trebuie s-o luam in seama; critica nu inseamna respingere, critica inseamna analiza. Deci trebuie sa privim bine si sa ne intrebam, bunaoara, daca piata exista? E si asta o intrebare interesanta. Mi se pare ca oamenii cred ca piata exista. Dar daca operezi de exemplu pe piata de arta, asa cum fac eu uneori, se intimpla sa auzi colectionari spunind: „Øtiti, nu vreau sa cumpar acest artist pentru ca e prea comercial“. Sa ai succes pe piata nu face bine la vinzare. Iar acest paradox nu afecteaza doar arta, ci si activitatea literara. Filosoful bun e cel ale carui tiraje nu sint epuizate tocmai fiindca el are un pret foarte ridicat... Am auzit cu totii despre asta la [Robert] Smithson, care e deosebit de valoros tocmai pentru ca nu se vinde bine. Aceasta structura paradoxala, pe care o caracterizez drept „complexul Van Gogh“ – vinde foarte bine fiindca n-a vindut niciodata nimic [la vremea lui] –, arata deja eterogenitatea pietei si faptul ca nu putem vorbi de piata la singular si de strategie de piata la modul simplu. Piata contemporana este foarte complicata, un spatiu, asa cum spuneam, foarte artificial, utopic. Ma intreb doar daca piata, fiind o constructie atit de artificiala, poate sustine aceasta structura paradoxala. Am crezut intotdeauna si inca mai cred ca, pe termen lung, caderea comunismului inseamna caderea pietei in sens clasic, deoarece pietele vor fi rasturnate de utopii. Pietele au fost pentru multa vreme artificial izolate de acest influx de dorinta utopica. Iar dorinta utopica a distrus totul si, pentru toti cei care am citit Bataille, dorinta se refera si la extinderea pietelor si cred ca, pe termen lung, economia de piata si dominatia pietei vor ajunge sa constituie numai o perioada – la scara istorica, fireste –, iar noi ne aflam, cred, la inceputul sfirsitului acestei perioade, deoarece nu s-a mai intimplat ca o anumita structura sa functioneze si rational, si irational in acelasi timp. Paradoxul pe care tocmai l-am mentionat arata ca piata este rationala si irationala in acelasi timp. ¬ O intrebare despre proiectul dumneavoastra cu „conditia postcomunista“. Cum ati organizat acest proiect si ce scontati sa obtineti, care sint rezultatele asteptate, in termeni intelectuali? Dar nu numai in sensul academic al cuvintului. Ce fel de consecinte ati luat in calcul pentru acest proiect, fiindca, desigur, citim si ne place foarte mult ideea ca „nu e vorba de a deschide o fereastra prin care Europa Occidentala sa priveasca la Europa de Est“ – ca la o colectie de ciudatenii, bunaoara –, „ci mai degraba de o poarta deschisa prin care intelectualii si artistii din Europa de Est sa poata avea acces la noi si sa se exprime printr-un discurs franc si necenzurat“. Acesta ar fi si motivul pentru care ne-am gindit sa va punem intrebarea despre rezultate, numai ca intr-un sens mai larg decit cel contabilizabil in rapoarte academice, institutionale etc. - Cred ca am sa va dau un raspuns amestecat. Intii de toate, sint un intelectual prea utopic si de piata, chiar nu cred in capacitatile iscusintelor ori in efecte programate. Cred ca traim cu totii intr-o situatie in care nu putem controla rezultatul a ceea ce facem. Nu avem aceasta libertate. Sint foarte constient de totala conditie de nonlibertate, de incapacitatea de a calcula urmarile actelor mele. Asa incit cred ca e doar un gest deschis. Care vor fi rezultatele efective? N-am idee! Cit despre rezultatele in termeni de productie, pe aceasta o pot descrie! O vom infatisa in intregime la sfirsitul acestui an, in decembrie, sub forma de proiecte; unele dintre acestea vor fi expuse deja in luna mai intr-o expozitie cu titlul Privatizari, prezentind diferite contributii din diferite tari est-europene si Rusia. In iunie, vom organiza un colocviu la Berlin; invitam citeva persoane sa contribuie la tema, colegi pe care i-am rugat sa scrie texte si de asemenea citiva specialisti occidentali sau nume ca Z?iz?ek, poate si Negri, Chantal Mouffe si alti citiva care vin cu o perspectiva occidentala. In fine, Suhrkamp Verlag va publica trei volume, dintre care doua cu materiale istorice si unul cu materiale actuale. Primul volum va fi dedicat aspiratiilor utopice biopolitice din Rusia secolului XX, materiale ce nu au mai fost publicate in Vest, cum ar fi planurile de redesteptare a mortilor la draga societate comunista, deoarece parea injust sa fie inclusi doar cei vii si mortii nu. Apoi, incluzind alte planete si asa mai departe… Dar si alte proiecte, cum ar fi cel al lui Bogdanov, crearea unui sistem de transfuzie sangvina internationala si unirea intregii umanitati intr-un singur corp. Asemenea lucruri. Pentru a arata ca dincolo de Foucault, de ideea foucaldiana de biopolitica, exista multe feluri de biopolitica. A doua problematica va consta in reluarea, intr-un al doilea volum, a unor texte timpurii ale avangardei comuniste care nu au mai fost publicate in Vest, cel putin nu in Germania, si care reflecta chestiunea a ce inseamna atingerea punctului zero si altele asemenea. Apoi, un al treilea volum, in care reunim acum materiale despre situatia actuala – ideea este de a arata care a fost investirea in utopie la inceput si ce a iesit din ea pe urma. Ii rugam efectiv pe colegii nostri sa reflecteze la receptarea pe care o au ei asupra acestui nivel ridicat de investire utopica la inceput si la ceea ce s-a petrecut cu ea azi. A disparut, s-a transformat? Vor exista deci contributii ale colegilor nostri, dar solicitam si pe altii, ma adresez chiar si dumneavoastra pentru a face sugestii; am putea chiar include unele eseuri ori texte literare care ilustreaza in termeni foarte limpezi sau transanti ce s-a intimplat cu postcomunismul, deci, daca aveti idee de texte relevante in aceasta directie, pe acest subiect… Pentru a da un singur exemplu, exista un fascist foarte conservator in Rusia, Rahanov. El a scris un roman in care eroul are niste viziuni; iar una dintre ele e despre un paradis KGB unde fiecare asasin KGB se transforma intr-un animal si fiecare victima intr-un copac frumos. Acesta e paradisul KGB in care eroul isi gaseste locul adevarat. Cred ca aceasta viziune merita publicata. Deci ceva care ofera indicii asupra anumitor aspecte ale disponibilitatii pentru o reinvestire utopica intr-un mod foarte drastic ori dramatic… ¬ Ceea ce sugereaza imediat o alta intrebare, nu ca nu am fi atins deja chestiunea… Dar cum vedeti, in mod precis, relatia utopie-arta sau arta-utopie? - Da, fundamental e acelasi lucru. Deoarece orice activitate artistica e o productie de artificialitate si orice grad de artificialitate vizeaza modelarea viitorului, asa incit orice opera de arta este un proiect de arta si orice proiect de arta tine de crearea viitorului artificial, iar viitorul artificial este utopic. Deci revine la acelasi lucru… ¬ Cum va simtiti azi? Mai degraba un occidental sau va considerati tot un om al Estului? - Daca e sa ne uitam la biografia mea, trebuie sa recunosc ca a fost o anumita perioada a vietii mele, mai mult sau mai putin vreo zece ani, in care, in afara de citeva volume de literatura pretentioasa pe care a trebuit sa le citesc la universitate, nu am citit nici macar o carte ruseasca. Uneori am citit in engleza… Dar dupa imigrare a inceput sa ma intereseze Rusia. E greu de spus. Cred ca omul e tentat sa ia o pozitie pe dos… Privim intotdeauna la posibilitati din clipa in care ele s-au inchis; e complicat, sintem foarte occidentali in Est, dar devenim foarte estici in Vest. ¬ Boris Groys, multumim foarte mult! - Placerea a fost de partea mea. _________________ |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 15:04
Noul Partid Comunist Roman
Program (proiect) I. Principii Generale Noul Partid Comunist Român este un partid al oamenilor muncii, de orientare marxistã. Adoptã ca principii de baza: libertatea, egalitatea socialã ºi solidaritatea celor ce muncesc. κi construieºte întreaga activitate, pe permanenta criticã a fenomenelor sociale cu care se confruntã societatea româneascã, în special, si umanã, în general, avînd la bazã teoria materialismul dialectic si istoric. Scopul imediat al Noul Partid Comunist Roman este edificarea unei societãþi democratice, libere si prospere în România, premizã fundamentalã a trecerii spre o societate de tip socialist, bazatã pe proprietatea socialistã asupra mijloacelor de producþie, tip de societate ce prin modul de repartiþie a veniturilor, asigurã celor ce muncesc un nivel al veniturilor mai ridicat decît sistemul capitalist (neo-liberal ), raportat la acelaºi nivel al producþiei materiale, premisã pentru asigurarea unui nivel de trai optim cetãþenilor români avînd ca finalitate fericirea acestora. Scopul final al Noului Partid Comunist Român este construirea unei societaþi cu mod de viaþã comunist, bazatã pe o înaltã conºtiinþã a oamenilor, libertate individualã si egalitate socialã. Noul Partid Comunist Român se pronunþã împotriva capitalismului ºi a nedreptãþilor provocate de acesta, ca:- exploatarea omului de cãtre om; - concentrarea bogãþiei în mîinile unui grup restrîns de oameni ºi state; - sãrãcia în care sînt împinºi marea majoritate a celor ce muncesc, cu braþele ºi mintea, în timp ce roadele muncii lor sporesc averea bogaþilor; - elitismul politic ºi economic, care conduce la ignorarea nevoilor majoritãþii poporului; - rãzboaiele permanente ºi încãlcarea suveranitãþii altor state naþionale; - distribuþia profund inegalã a bogatiei materiale pe plan intern cît ºi internaþional ; - distrugerea mediului înconjurãtor, etc. Noul Partid Comunist Român se opune oricãror forme de manifestare totalitarã, exclusivistã sau de discriminare: etnicã, politicã, socialã, culturalã sau de orice altã naturã. Se pronunþã pentru o societate democraticã în care drepturile si libertãþile cetãþeneºti sînt respectate ºi garantate, iar poporul este suveran. Admite cã absenþa unui asemenea cadru democratic a stat la baza multor eºecuri în promovarea socialismului si comunismului în trecut. Noul Partid Comunist Român prin întreaga sa activitate urmãreºte numai obiective politice în conformitate cu prevederile normelor legale, a Statutul ºi Programul sãu Astfel: -militeazã pentru edificarea în România a unei societãþi socialiste multilateral dezvoltate, premisã de bazã în realizarea condiþiilor pentru asigurarea unui nivel de trai optim tuturor cetãþenilor romîni, în concordanþã cu nivelul de dezvoltare a producþiei materiale, printr-o justã repartiþie a veniturilor. La baza repartiþiei veniturilor din muncã v-a sta principiul, ,, fiecãruia dupa valoarea muncii ºi activitãþii prestate,, iar pentru cei asistaþi ,,fiecãruia dupã minime necesitãþi ºi în raport cu veniturile societãþii româneºti,, . În perioada de tranziþie cãtre socialism, se va promova principiul ,,maximizãrii veniturilor din muncã ºi minimalizãrii celor din proprietate (capital); - contribuie la libera exprimare a voinþei politice a oamenilor muncii , a tuturor cetãþenilor români, militeazã pentru respectarea principiilor democraþiei într-o societate cu adevãrat democraticã. Prin,,societate democraticã,, PCR înþelege: acea societate în care relaþiile sociale se desfãºoarã în conformitate cu voinþa poporului, exprimatã în mod liber, obiectiv ºi în cunoºtinþã de cauzã prin referendum; - promoveazã valorile ºi interesele naþionale, principiile socialiste ºi comuniste de muncã si viaþã, adaptate la realitãþile actuale ale societãþii, raportate la experienþa politicã acumulatã de miºcarea muncitoreascã, socialistã ºi comunistã, internã ºi internaþionalã, în eforturile ei de promovare, apãrare ºi transpunere în practicã a socialismului. de creere a unei societãþi a egalitãþii , dreptãþii, libertãþii ºi justiþiei sociale, societatea Socialistã, premisã de bazã pentru asigurarea condiþiilor de trecere spre modul de viata socialã de tip comunist; - militeazã pentru ca, problemele majore ale societãþii româneºti care creazã , sau sînt pe cale de a crea, controverse majore între forþele politice, clase sau categorii sociale, ºi care la rîndul lor pot afecta stabilitatea socialã, sã fie supuse deciziei poporului prin referendum , indiferent de natura acestora; - militeazã pentru întãrirea ºi dezvoltarea avuþiei comune a poporului, aflatã sub autoritatea Statului român ºi administratã de instituþii specializate ale acestuia, în condiþii de autogestiune, într-o economie concurenþialã, avuþie ce constituie Baza pe termen lung a propãºirii economice ºi a independenþei naþionale; - acþioneazã pentru refacerea conºtiinþei de clasã a tuturor oamenilor muncii, pentru refacerea unitãþii politice ºi organizatorice a miºcãrii muncitoreºti, socialiste ºi comuniste din România; - militeazã pentru înfãptuirea echitãþii ºi justiþiei sociale în societatea româneascã, precum ºi pentru emanciparea economicã, socialã, spiritualã ºi politicã a tuturor oamenilor muncii; - se pronunþã pentru construirea, reconstruirea, restructurarea ºi modernizarea, în principal prin forþe proprii, a economiei româneºti, pentru a fi funcþionalã ºi eficientã, în care proprietatea privatã de stat sã fie preponderentã, fapt ce v-a constitui garanþia cã beneficiile activitãþii economice vor reveni în majoritate poporului roman. - promoveazã solidaritatea umanã, spiritul comunitar de întrajutorare, respectul persoanei ºi al familiei, premisã de bazã a creºterii coeziunii sociale ºi refacerii relaþiilor normale între cetãþeni, dintre cetãþeni ºi autoritatea de stat; - susþine dezvoltarea învãþãmântului, ºtiinþei, cercetãrii, culturii ºi sportului, sub directa autoritate a statului, ca gestionar al intereselor generale ale societãþii, condiþie fundamentalã a progresului general al þãrii, al culturii si spiritualitãþii româneºti ; - promoveazã programe ºi acþiuni de educare, formare ºi afirmare, în toate domeniile,a tineretului, în mod gratuit ºi nediscriminatoriu; - militeazã pentru garantarea dreptului la ocrotirea sãnãtãþii în mod gratuit tuturor cetãþenilor români fãrã nici o discriminare; - militeazã pentru protejarea ºi refacerea mediului înconjurãtor prin programe pe termen lung elaborate în mod ºtiinþific. Susþine principiul potrivit cãruia tot fondul natural al þãrii constituie o problemã de interes general fundamental ºi ca atare trebuie sã aparþinã poporului în întregul sãu ºi sã se afle sub autoritatea deplinã a statului; - militeazã pentru promovarea ºi apãrarea drepturilor ºi libertãþilor omului, reglementate de norme de drept internaþional, acceptate de societatea româneascã. Respectã dreptul la identitate culturalã ºi religioasã a cetãþenilor români aparþinând naþionalitãþilor conlocuitoare. Se împotriveºte extremismului de orice fel, a manifestãrilor de rasism, ºovinism, antiromânism, separatism etnic sau teritorial; . Noul Partid Comunist Român recunoaºte ºi respectã Biserica pentru rolul sãu istoric în existenþa poporului român, ca factor fundamental al continuitãþii, unitãþii, educaþiei morale ºi spirituale a acestuia. De asemenea, recunoaºte cã scrierile religioase constituie un reper important al vieþii oamenilor prin informaþiile existenþiale pentru, si despre, om pe Pãmânt, dar ºi ca izvor de bazã pentru normele eticii ºi moralei sociale, norme ce nu sînt în contradicþie cu normele eticii ºi moralei comuniste . Admite faptul cã originea omului pe Pamînt ar putea fi rodul acþiunii unei entitãþi conºtiente ºi materiale. Noul Partid Comunist Român susþine: - forma republicanã de organizare statalã; - un preºedinte investit cu autoritate ºi rãspundere deplinã pentru modul de administrare a þãrii; - un parlament unicameral; - un stat socialist de drept ; - un stat investit cu dreptul ºi obligaþia de a interveni în orice domeniu al vieþii sociale, atunci cînd sînt afectate interesele generale ale societãþii, pentru susþinerea, promovarea, reglementarea sau apãrarea acestora. Noul Partid Comunist Român recunoaºte ºi promoveazã principiul separaþiei puterilor în stat cu condiþia ca acestea sa fie clar definite în Constituþie, iar conducerea acestora sã fie aleasã direct de popor prin referendum. Noul Partid Comunist Român se pronunþã pentru respectarea ºi garantarea dreptului la proprietate, sub toate formele sale, cu condiþia ca acesta sã ia naºtere legal, just ºi moral, ºi sã nu contravinã intereselor poporului român, atât prezente cât ºi viitoare. Susþine ºi promoveazã principiul potrivit cãruia, în materia proprietãþii asupra bunurilor naturale, interesele generale (comune) ale poporului, primeazã în faþa celor particulare (individuale sau de grup).Se pronunta pentru aplicarea principiului potrivit caruia bunurile create de Natura sa fie proprietate comuna a societatii. Noul Partid Comunist Român este un partid ce promoveazã democraþia atît în activitatea internã de partid, cît ºi în societate. El defineºte ,,democratia,, ca fiind: acea stare a unei colectivitãþi în care relaþiile sociale se desfaºoarã în conformitate cu voinþa majoritãþii membrilor acesteia, voinþã exprimatã în mod conºtient ºi în cunoºtinþã de cauzã, prin referendum. Noul Partid Comunist Român susþine dreptul fiecãrui cetãþean român la un trai decent, corespunzãtor nivelului de dezvoltare a producþiei materiale a þãrii. În acest scop, susþine: - reglementarea unui salariu minim garantat, diferenþiat pentru diferite categorii de oameni ai muncii sau profesii, dupã calificare ºi valoarea muncii prestate; - garantarea asistenþei medicale pentru toþi cetãþenii români, fãrã discriminare. Fondurile necesare susþinerii sistemului de sãnãtate vor reprezenta un procent fix din PIB; - acordarea unei pensii de vîrstã tuturor cetãþenilor români, al cãrui nivel va fi stabilit în funcþie de necesitãþile optime de trai al fiecãrui vîrtsnic si nu ca o recompensã determinatã de salariul avut în perioada activã; - acordarea unui ajutor de ºomaj minim general, necondiþionat de salariul avut, ci de necesitãþile optime de trai, dar, condiþionat de prestarea unei activitãþi utile în folosul comunitãþii. În cazul celor care refuzã prestarea unei activitãþi în folosul comunitãþii, satisfacerea necesitãþilor de bazã - hranã, locuinþã, asistenþã medicalã – se va face numai în instituþii speciale; - acordarea unei prime, mamelor pentru fiecare copil nãscut în viaþã, echivalentã salariului mediu ºi o alocaþie pentru fiecare copil, pînã la majorat , diferenþiat în funcþie de veniturile pãrinþilor, mai mari pentru venituri mai mici ºi descrescãtoare pentru veniturile mai mari pînã la anulare. Cuantumul alocatiei lunare va reprezenta maximun 25% din media salariului minim pe economie ºi se va acorda familiilor fãrã venituri, monoparentale sau cu salariu minim În concepþia PCR, alocaþia pentru copii reprezintã ajutorul pe care îl acordã societatea pentru sprijinirea familiilor cu copii care au nevoie de acesta, pentru creºterea ºi educarea lor . Noul Partid Comunist Roman susþine ºi v-a garanta egalitatea de ºanse reale pentru toþi cetãþenii, indiferent de sex, condiþie socialã, origine etnicã, convingeri religioase, politice sau de alta naturã. Toþi cetaþenii, indiferent de vîrstã, trebuie sã beneficieze de acces la o educaþie gratuitã ºi de calitate. Noul Partid Comunist Român susþine principiul ,, autoritãþii depline a statului asupra economiei naþionale”.Statul îsi va exercita autoritatea de pe poziþia de autoritate publicã ( de reglementare,de control ºi de sancþiune ) dar ºi de proprietar , în numele poporului, asupra principalelor mijloace de producþie.Dreptul de intervenþie a Statului în economie derivã din faptul cã el rãspunde direct în faþa poporului de situaþia economicã a þãrii, iar economia este componenta cea mai importantã a societãþii, prin aceea cã asigurã mijloacele materiale pentru existenþa acesteia. ---------- Noul Partid Comunist Român susþine: libertatea cuvîntului, libertatea presei, libertatea constiinþei, libertatea de asociere, precum ºi alte libertãþi recunoscute ºi acceptate de societate. Condamnã cu severitate orice amestec din partea statului ( sau a oricãrei alte organizaþii) în viaþa personalã a cetãþeanului. Noul Partid Comunist Român acordã o atenþie specialã sindicatelor, ca organizaþii ale oamenilor muncii de promovare ºi apãrare a intereselor acestora în raport cu patronatele. Noul Partid Comunist Român va acþiona pentru restabilirea si dezvoltarea relaþiilor de prietenie ºi colaborare cu toate partidele comuniste, socialiste ºi muncitoreºti, progresiste si democratice din þarã ºi din strãinatate, pe baza deplinei egalitaþi în drepturi, a neamestecului în treburile interne ale acestora, pentru întãrirea unitãþii ºi solidaritãþii miºcãrii comuniste si muncitoreºti internaþionale. Se pronunþã pentru unificarea partidelor de stînga, comuniste ºi muncitoreºti într-o singurã organiaþie europeanã ºi constituirea unei organizaþii comuniste mondiale. Noul Partid Comunist Roman militezã pentru o politicã externã multipolarã, de colaborare pe multiple planuri, cu toate statele ºi popoarele, în concordanþã cu interesele sale fundamentale, politice, economice, culturale, umane, de pace, de securitate sau de orice altã naturã, pe baza principiilor respectãrii independenþei ºi suveranitãþii fiecãrui stat, a neamestecului în treburile interne, a egalitãþii ºi avantajului reciproc. Noul Partid Comunist Român este favorabil asocierii României la structurile internationale, atîta timp cît aceasta nu afecteazã în mod negativ cultura, independenþa ºi suveranitatea poporului român ºi atîta timp cît, criteriile de integrare nu exclud posibilitatea edificãrii unui sistem socialist în România. Acceptã asocierile care implicã pierdere ( restrîngere ) de suveranitate dacã au fost aprobate de popor prin referendum naþional. II STATUL SOCIALIST DE DREPT În concepþia Noului Partid Comunist Român, Statul de drept semnificã acea stare a societãtii în care activitatea autoritãþilor statale se desfãºoarã în conformitate cu norme de drept (legi ) în prealabil adoptate de instituþiile abilitate. Statul socialist de drept este Statul în care normele de drept care reglementeazã relaþiile în societate sînt subordonate imperativului edificãrii unei societãþi socialiste. Noul Partid Comunist Român îºi propune edificarea socialismului în România nu ca un act arbitrar de voinþã, ci ca o expresie de voinþã a poporului exprimatã prin referendum, fiind determinatã de o necesitatea istoricã, înaintarea societãþii româneºti spre o nouã treaptã de progres ºi civilizaþie, progres ce trebuie sã fie în folosul tuturor cetãþenilor, în condiþii de egalitate, libertate ºi justiþie socialã. III ECONOMIA SOCIALISTà DE PIAÞà În concepþia NPCR economia socialistã de piaþã este economia caracterizatã prin aceea cã preþurile mãrfurilor se formeazã fãrã intervenþia directã a statului iar majoritatea capitalului social al agenþilor economici este proprietate a acestuia sau proprietate cooperatistã. Activitatea agenþilor economici cu capital majoritar de stat se va desfãºura dupã principiile autogestiunii ºi autonomiei funcþionale iar atribuþiile proprietarului-stat în funcþionarea acestora vor fi exercitate de o institutie autonamã specializatã. Conducerea acestei instituþii va fi aprobatã de Parlament la propunerea Preºedintelui þãrii. Statul se va implica în economie ca autoritate de stat cu atributii de reglementare, control, sancþiune ºi de planificare orientativã, dar ºi ca proprietar. Raporteaza abuz de limbaj |
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 27 Ianuarie 2011, ora 15:07
PRODUCTIA DE BUNURI MATERIALE NECESITA MICSORAREA GRADELOR DE MISCARE L INDIVIDUl CE PRODUCE.
CREATIILE SPIRITUALE, CUNOSCUTE MULTE DIN ELE, NECESITA GRADE F MARI DE DE LIBERTATE. BINEINTELES MENTALE. Antagonoce? Poate aparent. Fiindca una fara alta nu pot exista. Se cer una pe alta. Basescu reformator? Nu stiu. Viitorul, chiar imediat va decide. Nu noi, nu el. E vorba de vreo 5-10 ani. Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
|
|
