Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

CREDEM CU TARIE CA FLATULANTELE PRESEDINTELUI BASSS VOR ASIGURA PE VIITOR NECESARUL DE GAZE ECONOMIEI UCRAINEI ! ! ! TRAIASCA PRESH BASS ! ! ! !


romanian.ruvr.ru Gazprom-nu-poate-furniza-Ucrainei-gaze-pe-gratis ! ! ! ! ! !

Ucraina a încetat sã plãteascã pentru gazele ruseºti, ceea ce contravine contractului ºi practicii internaþionale.
Gazprom nu poate furniza Ucrainei gaze pe gratis, a declarat jurnaliºtilor ºeful holdingului rusesc de gaz, Aleksei Miller. El a menþionat cã Ucraina nu a plãtit în februarie pentru gazele primite, datoria ei a crescut pânã la $1,89 miliarde.

Existã riscul revenirii la situaþia de la începutul anului 2009. Atunci, Gazprom a oprit livrãrile de gaze Ucrainei. Ca urmare, Europa nu a mai primit gaze, deoarece Ucraina a închis conductele de tranzit.

romanian.ruvr.ru

Merkel-i-a-mai-dat-o-palma-lui-Basescu

Vizita președintelui Bãsescu la München a fost comicã, dar mai comice au fost tentativele jurnaliștilor bãsiști, acompaniați de ilustrul Emil Hurezeanu, de a prezenta aceastã catastrofã diplomaticã ca o victorie colosalã a geniului geopolitic bãsescian.
În realitate, guvernatorul Bãsescu a plecat la conferința de la München, s-a fãcut de râs și apoi a revenit la București, aplaudat de camarila jurnaliștilor aflați pe ștatul de platã al Serviciului de Informații Externe.
Este simptomatic cã de aceastã datã, chiar și fan clubul lui Bãsescu din redacția în limba românã a Deutsche Welle a fost forțat de „circumstanțe” sã recunoascã faptul cã vizita nu a fost un succes. Mai mult au reușit sã gãseascã și o scuzã penibilã: doamna cancelar a avut un orar prea încãrcat pentru a-l bãga în seamã pe președintele României, demonstrând astfel cã el nu mai conteazã în ecuațiile puterii europene.
Teoretic, un șef de stat, mai ales un șef de stat considerat prieten al Germaniei, trebuie sã fie primit, mãcar „de protocol”, mãcar în formatul „30 de secunde pentru pozã” de cancelarul Germaniei, adicã de persoana cu cea mai mare putere de decizie în statul german. Angela Merkel nu a gãsit timp pentru Traian Bãsescu nici mãcar în formatul Conferinței de Securitate de la München, adicã în cadrul unui eveniment major organizat special pentru a oferi celor care conteazã în jocurile geopolitice posibilitatea de a dialoga fãrã constrângeri logistice. În aceeași clãdire, efectiv la câțiva pași distanțã, au fost șefi de state și decidenți de pe toate continentele și din toate țãrile care conteazã cu adevãrat. Angela Merkel nu a gãsit 5 minute pentru a face câțiva pași spre Traian Bãsescu și nici nu i-a permis sã facã el acei câțiva pași. Mai mult, președintele României nu a fost primit la München nici mãcar cu onorurile militare demne de un șef de stat. Ce mesaj încearcã sã transmitã Berlinul prin aceste gesturi? E simplu: „Bãsescu este un nimeni, se poartã urât și iatã cã i-am tras încã o palmã diplomaticã”.
Dat fiind faptul cã și în Germania existã filoamericani, aceștia au gãsit opțiuni pentru a-l consola pe guvernatorul frustrat: i-au organizat o întâlnire cu președintele Germaniei, un personaj cu atribuțiuni strict ceremoniale și zero putere practicã și i-au oferit lui Bãsescu posibilitatea de a-și etala inteligența pe scenã, alãturi de un alt intelectual profund al zilelor noastre boxerul Kliciko, cunoscut pentru inabilitatea de a construi cap-coadã o construcție sintacticã. Cei doi intelectuali au discutat la modul serios despre „viitorul democrației europene”, oferind publicului spectator o prestație comicã demnã de cei mai titrați maeștri ai comediei.
Bãsescu a încercat sã repare relațiile cu Angela Merkel, venind în Germania cu un cadou. „Surse” din zona diplomaticã confirmã cã președintele României a propus vânzarea „la reducere” a CFR unui investitor desemnat de Berlin în schimbul continuãrii susținerii politice. Aceleași „surse” susțin cã dupã ce Bãsescu a prezentat oferta sa în format „CFR în schimbul suportului dupã modelul vara 2012” i s-a spus cã este o glumã bunã, sugerându-se cã Germania nu are nevoie de un politician expirat pentru a-și promova interesele în România.

Câteva sãptãmâni în urmã am prezis cã Bãsescu va primi în continuare palme de la diplomația germanã (romanian.ruvr.ru/2014_01_08/Germania-i-a-dat-o-palma-lui-Basescu...). Pronosticul s-a împlinit cu exactitate. Avalanșa a început.

IA HAKOANEEE, IA LA GINGIEEEE

Uniunea Europeanã se confruntã cu un nou val de euroscepticism. Partidele care au în program ieºirea din UE sau remodelarea radicalã a UE au posibilitatea sã câºtige peste 30% din locurile din noul parlament european. Alegerile europarlamentare pot marca începutul disoluþiei „proiectului european” în forma actualã.
Fraza din titlu aparþine liderului Frontului Naþional din Franþa Marine Le Pen care a reuºit sã aducã popularitatea formaþiunii eurosceptice la cel mai înalt nivel de la înfiinþare. Frontul Naþional câºtigã teren, mai ales în provincie ºi în zonele puternic afectate de criza economicã ºi migraþie incontrolabilã. Ludovic de Danne, consilierul pentru afaceri internaþionale al Frontului, a declarat pentru presa francezã: „Marine nu mai este solitarã în pustietate. Este un adevãrat tsunami. Dacã eram de partea federaliºtilor europeni, aº fi intrat în panicã.”
Forþele eurosceptice din Europa se aliazã. Primul pas deja a fost fãcut prin formarea Alianþei Europene pentru Libertate în care au intrat Frontul Naþional din Franþa ºi Partidul Libertãþii din Olanda. Partidul Independenþei Regatului Unit, condus de euroscepticul Nigel Farage încã nu este dispus sã intre într-o alianþã formalã, dar fãrã dubii va sprijini majoritatea iniþiativelor lansate de euroscepticii de pe continent. Printre potenþialii membri ai alianþei naþionalist-eurosceptice se numãrã Partidul Libertãþii din Austria, Liga Nordului din Italia ºi partidul Alternativa pentru Germania. În câteva þãri europene, partidele anti-UE se claseazã pe primele locuri în topul preferinþelor electorale pentru alegeri europarlamentare. Alegãtorii din Franþa, Marea Britanie, Olanda ºi Austria pot contribui decisiv la crearea unui puternic bloc eurosceptic în parlamentul european.

Conform datelor Gallup, încrederea cetãþenilor Uniunii Europene în instituþiile Uniunii Europene s-a prãbuºit ºi de-abia ajunge la 30%. Unul dintre motivele pentru care conducerea unionalã încearcã sã accelereze procesul de centralizare, federalizare ºi regionalizare a þãrilor-membre este frica de acest val de euroscepticism care va domina scena politicã europeanã în urmãtorii ani. Dacã birocraþii de la Bruxelles sau contabilii de la Berlin nu reuºesc în viitorul apropiat sã transforme Uniunea Europeanã într-o federaþie indisolubilã, forþele centrifuge ale naþionalismelor europene vor dãrâma „proiectul european existent”. Judecând dupã datele sondajelor, în multe þãri europene cetãþenii ar prefera scenariul în care euroscepticii câºtigã bãtãlia politicã pentru viitorul Europei.

ASTA E U.E. PE CARE O IUBITI VOI ATAT ! ! ! ! TALHARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ! !


romanian.ruvr.ru/news

Autoritatile-din-Crimeea-acuza-Kievul-ca-vinde-Ucraina


Olga Kovitidi, vicepremier al Guvernului din Crimeea, a numit drept „spoliatoare” condiþiile în care Kievul este dispus sã semneze un acord cu Fondul Monetar Internaþional.

Potrivit ei, acordul preliminar, semnat cu FMI de cãtre noile autoritãți ale Ucrainei în vederea acordãrii unei asistențe financiare, prevede cã ........... ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! întregul sistem național de transport al gazelor va ajunge în proprietatea companiei americane Chevron, combinatele metalurgice vor fi obligate sã transfere 50% din acțiuni cãtre compania Ruhr din Germania, iar producția de cãrbune din regiunea Donbass va fi deținutã de filiala finlandezã a companiei Ruhr. ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !

Olga Kovitidi mai spune cã autoritãțile de la Kiev au promis, de asemenea, cã vor accepta amplasarea pe teritoriul Ucrainei a sistemelor americane de apãrare antirachetã și a aviației militare a SUA.

HAKOANEEE, HAI PREGATESTE RANITZA SHMEKEREEE
PUNE COCA-COLA IN GAMELA SI TRECI SA APERI DEMOCRATIA ! ! ! ! !

romanian.ruvr.ru

Pucistii-ucraineni-se-pregatesc-de-razboi

Puținele unitãți relativ funcționale ale armatei ucrainene se adunã la frontiera administrativã cu Republica Autonomã Crimeea.

Liderii puciștilor și oligarhii afiliați acestora fug din țarã. La Kiev se simte atmosfera unui rãzboi iminent.

Logica puciștilor și a finanțatorilor lor din cadrul segmentului radical al elitei politice americane este pe cât de cinicã pe atât de simplã. În configurația actualã „puterea” de la Kiev nu are cum sã reziste mai mult de câteva luni. Cele 22 de miliarde de euro, ajutorul promis de politicienii iresponsabili ai UE, s-au transformat treptat în 11 miliarde, apoi în 2,2 miliarde pe parcursul mai multor ani. John Kerry nu a reușit sã punã pe masã mai mult de un miliard de dolari. Datoria la gaz crește, în curând va depãși douã miliarde de euro și Ucraina va rãmâne fãrã combustibil. Cel târziu la sfârșitul lunii aprilie, centralele nucleare ucrainene vor rãmâne fãrã combustibil, iar procesul tehnologic nu permite importul combustibilului decât din Rusia. Estul și Sudul țãrii sunt în fierbere, iar pensiile și salariile bugetarilor sunt plãtite cu întârziere. „Guvernul” de la Kiev, oricât de filoamerican și filoeuropean ar fi, nu poate scoate țara de pe drumul spre un faliment rapid și sigur care va fi urmat de ample revolte cu caracter social.
„Soluția” spre care se îndreaptã puciștii și curatorii lor americani presupune declanșarea unui conflict militar cu Rusia. Evident, CNN și restul „presei libere” va declara, indiferent de datele reale, cã vina aparține militarilor ruși, la fel cum a fost în cazul rãzboiului din Georgia. Armata ucraineanã nu are cum sã câștige în acest conflict, însã cei care au comandat mãcelul nici nu sperã la o victorie militarã. Ei au nevoie de imagini televizate care sã justifice ceea ce se va întâmpla dupã confruntarea militarã. Ceea ce va rãmâne din Ucraina dupã conflict va fi transformat într-un protectorat sãrac, însã sãrãcia, corupția și mizeria politicã vor fi „justificate” prin pierderea rãzboiului. Pentru toate relele vor fi de vinã „moscoviții”, iar „recuperarea teritoriilor” va deveni un raison d'être pentru pseudo-statul creat pe ruinele Ucrainei.
Dacã nu se va întâmpla o minune, atacul puciștilor asupra Republicii Crimeea va începe în zilele urmãtoare, nu mai târziu de 16 martie, data referendumului de independențã a republicii. Deși 3 generali ai armatei ucrainene și-au dat demisia, deoarece nu au dorit sã participe la mãcel, conducãtorii puciștilor au gãsit fanatici dispuși sã planifice operațiunea de atac. Într-un gest care provoacã mari îndoieli în privința stabilitãții psihice a „guvernului de la Kiev”, în cadrul Statului Major a fost angajat fostul președinte georgian Mihail Saakashvili pe post de consultant „cu o amplã experiențã militarã”. Unitãțile armatei ucrainene care vor participa la asalt sunt formate din ucraineni din vestul țãrii, iar „vârfurile de lance” vor fi specialiștii de la compania militarã privatã Blackwater (actualmente Academi) care au ajuns la Kiev cu douã zile în urmã.

Pentru a nu fi în pericol de lichidare, toți liderii puciștilor au fugit din Kiev. „Premierul” Yatseniuk pleacã într-o vizitã urgentã în SUA (de altfel acolo a plecat joi și rezerva de aur de la banca centralã a Ucrainei), liderul partidului Svoboda Tyagnibok este de negãsit, iar oligarhul Kolomoiski pe care puciștii l-au pus în funcția de guvernator al regiunii Dnepropetrovsk a fugit în Elveția. La Kiev au rãmas doar fanaticii și cei care pot servi drept pioni de sacrificiu.
Judecând dupã repetatele apeluri la calm care au fost adresate Statelor Unite de cãtre reprezentații Rusiei, Chinei și Indiei, acum se încearcã o dezamorsare a situației pe ultima sutã de metri. Ne rãmâne doar speranțã cã rațiunea va triumfa în fața radicalismului deplasat. Însã, indiferent de circumstanțe, poziția Rusiei va rãmâne neschimbatã și a fost expusã clar de președintele Vladimir Putin: Rusia îi va apãra pe etnicii ruși și își va apãra interesele.

romanian.ruvr.ru

E-vremea-marilor-alegeri ! ! ! ! ! !

Rusia, þarã europeanã, nu reprezintã astãzi, aºa cum încearcã sã o prezinte cu de-a sila Occidentul ipocrit, un agresor visând la refacerea URSS.

Rusia reprezintã un cu totul alt model decât cel al minciunii propagate din apus, un cu totul alt concept despre rolul ºi locul statului, al valorilor morale, religioase ori istorice în viaþa oamenilor. E vremea marilor alegeri.
Ofensiva mediaticã dusã cu asiduitate împotriva Rusiei eludeazã cu bunã ºtiinþã cantonarea subiectului în zona realãtiþilor socio-economice, morale ºi istorice. Totul se rezumã la imagologie. Dacã asculþi ºi vezi mass-media occidentale, ruºii sunt rãi pentru cã aºa sunt ei, rãi genetic, Putin e doar un KGB-ist învederat, deci vinovat de toate crimele ºi mentalitãþile asociate cu Uniunea Sovieticã, Moscova e, desigur, capitala Imperiului Rãului, ce cotropeºte ºi asupreºte popoare strãine, etc, etc, etc. Cliºeele curg de-a valma, ºi milioanele de clienþi ai magazinelor fast-food, de telespectatori ai nimicurilor cu sclipici ºi multã nuditate, de fani ai unor competiþii sportive transformate în mega-afaceri ºi, uneori, în locuri de manifestare violentã, milioanele de oameni reduºi la instinctele primare ale supravieþuirii de la un salariu la altul, aparent drogaþi de vise mereu neîmplinite de îmbogãþire ºi îmbuibare, le înghit pe nemestecate. Unde a dus omenirea modelul neoliberalismului susþinut de tiparniþa de bani a Federal Reserve, singura bancã privatã din lume ce taxeazã un guvern pentru chiar moneda sa? Unde vom ajunge, cu portavioanele ºi submarinele nucleare americane bântuind oceanele lumii ºi ameninþând cu anihilarea unor state întregi, în cazul în care nu respectã reþetele de „libertate ºi democraþie” emise la Washington în dozele corespunzatoare intereselor Casei Albe ºi magnaþilor din spatele ei? Cât vom mai accepta ipocrizia neruºinatã a marilor preoþi ai zisei democraþii ce împarte lumea între exagerat de bogaþi ºi nãpãstuiþi ai traiului cotidian, între state „bune” ºi state „rele", dupã cum acceptã sau nu calitatea de colonii ale sistemului central de conducere ºi control?
Ceea ce se întâmplã acum în Ucraina era previzibil. Statele Unite nu ºi-au respectat cuvântul dat Moscovei la începutul anilor '90 privind încetarea extinderii NATO spre rãsãrit, renunþarea la logica strategiei militare de încercuire a Rusiei cu baze proprii ºi aliaþi aserviþi în totalitate. Marea diversiune de la Kiev a fost planificatã demult, asemeni atâtor altor evenimente ce au dus la schimbãri de regim în favoarea americanilor ºi crunta defavorizare a popoarelor care au fost nevoite sã plãteascã aceste aventuri cu sânge ºi sclavie economico-financiarã. S-a întâmplat la Bucureºti, se întâmplã acum în Venezuela. Pentru orice om de bun simþ, avansul geografic al „libertãþii ºi democraþiei", ce poate fi uºor vizualizat pe harta politicã a lumii, în evoluþia sa de dupã 1991, se suprapune cu dramele multor milioane de oameni ale cãror þãri au fost rãpite ºi transformate în bantustane pentru experimentele Fondului Monetar Internaþional, pentru afacerile unor mega-companii ca Chevron, Bechtel ori Halliburton, pentru distrugerea culturilor ºi tradiþiilor istorice, a identitãþilor naþionale specifice fiecãrei naþiuni, în general pentru nivelarea mentalã ºi comportamentalã necesarã unei Noi Ordini Mondiale bazate pe ordinea impusã militar de o elitã care considerã cã planeta evolueazã prost dacã nu e condusã cu o mânã de fier. Ce a adus României „libertatea” de a fi membrã UE? Plecarea din þarã, din disperare ºi sãrãcie, adesea din dezgust, a 3 milioane de oameni? Cine stã sã evalueze, acum, tragedia unui popor în care familiile dezmembrate sunt cu sutele de mii, ca ºi numãrul copiilor abandonaþi, lãsaþi de izbeliºte fie la propriu, fie la figurat, într-o þarã în care educaþia a devenit o tragicomedie, cultura naþionalã e datã ca la tarabã pe mâinile unui alogen, cu interese oficiale alogene, politicienii vorbesc ca dintr-un manual de trivialitãþi ºi proastã creºtere, soarta ºefului statului depinde de sprijinul unui ºef de guvern strãin, valorile, în general, sunt date cu totul peste cap, morala, cu tot ce presupune ea, la fel, iar zeul unic cãruia sunt obligaþi sã se închine românii este doar banul, nimic altceva. Pânã ºi bunul Dumnezeu e invizibil pentru ochiului dracului, care nu vede mizeria ºi decãderea cumplite în care e obligat sã triascã un popor creºtin, cu tradiþii multiseculare ºi destule motive sã stea în picioare, nu în genunchi, în faþa Europei ºi întregii lumii.
Rusia e astãzi acuzatã, pusã la zid, ameninþatã cu o neruºinare nemaiîntâlnitã. Un nou rãzboi rece, dacã nu scenariul celui de al treilea rãzboi mondial, se discutã la Washington ºi în alte capitale occidentale ca în piaþã, cu uºurinþa cu care s-ar discuta vremea probabilã. Lumea pare cã a înnebunit cu totul. Din fericire, oamenii înºiºi, cei puºi în situaþia sã aleagã, îºi pãstreazã luciditatea. Locuitorii Crimeei, ori ai altor pãrþi ale ultimei victime a agresiunii sub acoperire a intereselor occidentale, Ucraina, vor decide. Sunt oameni care preferã sã ºtie cã vor avea locuri de muncã, salarii ºi pensii, cã vor putea sã se bucure de viaþã, de tradiþiile ºi cultura lor, de limba lor maternã, de puþinul sau multul cu care i-a înzestrat trecutul lor fãrã universul de butaforie inventat la Hollywood ºi adoptat de ideologii occidentali ca fiind real ºi promiþãtor în timp ce traiul cotidian al actorilor acestui film hiperoptimist e ascuns sub covorul fetid al resturilor de la masa bogaþilor, aruncate „prostimii” pe post de mari realizãri. Sunt oamei care nu îºi doresc banul ca valoare supremã, ori glonþul ca argument, aºa cum s-a întâmplat în marea diversiune criminalã organizatã la Kiev de „promotorii libertãþii ºi identitãþii naþionale” ucrainene. Sunt oameni cu þinere de minte, care ºtiu ce a însemnat fascismul ºi nazismul, care þin minte ce greºeli s-au comis în numele unei ideologii sau alteia. Acestor oameni, acum, Rusia le oferã libertatea sã aleagã, sã dea expresie conºtiinþei lor, aspiraþiilor lor. Comunismul a murit ºi nu va reînvia. Dar bunul simþ ºi dorinþa de normalitate eticã, moralã, economicã, socialã, religioasã ºi politicã trãiesc. E foarte mult. Miza e enormã. Pentru cã ceea ce face Crimeea astãzi s-ar putea extinde, ca focul, într-o Europã bolnavã, îmbãtrânitã în rele ºi minciunã. Iar maºinãria de rãzboi americanã, ce funcþioneazã alimentatã în aceste zile de dolari tipãriþi ca biletele de loterie, nu va putea îngrãdi setea de libertate autenticã a celor înºelaþi de atâta vreme. E, cu adevãrat, vremea marilor alegeri.

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

romanian.ruvr.ru

Vor-raspunde-vreodata-UE-Si-Washingtonul-pentru-tragedia-de-la-Kiev? ? ? ? ? ?


În urmã cu douã luni, am încheiat serialul dedicat evenimentelor din decembrie 1989 fãcând o serie de previziuni care au generat reacþii vehemente din partea cititorilor.
Iatã cã în foarte scurt timp, aceste previziuni au devenit o realitate de necontestat la Kiev ºi beneficiazã de toate condiþiile sã se propage prin contagiune ºi în România.
Eu spuneam cã rezultatul intensei Profilãri constând în transformarea, cu voia lor, a tuturor categoriilor de români, în oameni obedienþi, roºi de o vinovãþie imaginarã indusã a condus la pierderea deprinderii de a gândi singuri. „Crima de la ora cinci”, „Mortul zilei”, bãtãile din emisiunile de divertisment, nelipsite de pe toate posturile TV, au creat o violenþã latentã, care abia aºteaptã sã izbucneascã.
ªi cel mai trist e cã românii nici mãcar nu conºtientizeazã acest lucru, majoritatea românilor fiind deja Profilaþi, reacþia lor este dirijatã într-un unic sens: urmãrirea interesului personal. Fãrã sã bãnuiascã cã la scara întregii þãri acesta a fost ºi este ºi comportamentul dorit de cei cãrora le-a folosit Profilarea românilor ºi tuturor popoarelor foste comuniste ºi care acum sunt pe punctul de a pierde controlul asupra estului Europei. Ei ºi-au pierdut astfel în mare mãsurã ºi nivelul de rezistenþã la manipulare pe care o aveau în 1989. De aceea poporul român se laudã, dar nu probeazã prin fapte cã este creºtin ortodox ºi nu mai e interesat absolut deloc de adevãr, iar noþiunea de compasiune sau regret ºi recunoaºterea greºelii i-au devenit total strãine.
Aplicarea unui scenariu psi-ops, de rãsturnare a regimului din România în doar o singurã zi ºi fãrã victime, atâta timp cât nu este dorit de români, nici Rusia nu-ºi planificã aºa ceva. Pe acest fond profund alterat, ciocnirea intereselor giganþilor, adicã a douã puteri mondiale, având ca subiect România, e inevitabil ºi catastrofal, atâta timp cât SUA au ajuns un fost poliþist global lipsit de putere ºi balanþa raportului de forþe în Europa de Est se menþine încã echilibratã. Urmându-ºi instinctele ºi reflexele condiþionate, românii sunt programaþi sã execute rutina cu care au fost obiºnuiþi de douã decenii, fãrã sã le pese cã odatã cu aceasta au primit deja comanda de autodistrugere. Scenariul cel mai probabil de aplicat fiind diferit ºi de cel din 1989, mai precis scenariul sirian, în care din România nu mai rãmâne nimic.

romanian.ruvr.ru/2013_12_21/Revolutia-Romana-In-loc-de-concluzie...

Datoritã poziþiei sale geografice ºi conformaþiei dispozitivului militar sovietic, în RSS Ucraina existau imense depozite de armament ºi muniþie, multe din cele mai performante fabrici de tehnicã de luptã, precum ºi mari unitãþi luptãtoare, înzestrate cu tehnicã militarã modernã ale tuturor categoriilor de forþe armate ale armatei roºii. Printre care ºi divizia aerianã de transport greu de la Viniþa, dotatã cu 100 de avioane Il-76 ºi An-124. Odatã cu declararea independenþei Ucrainei de URSS, în afara militarilor sovietici, totul a rãmas pe loc. Politica Occidentului de democratizarea statelor desprinse de URSS a însemnat dirijarea arsenalului de arme de tip sovietic cãtre politicienii susþinuþi de el care au declanºat rãzboaie civile în Africa ºi pe alte continente ale lumii. O mare parte din acest arsenal provenea din Ucraina ºi România, oligarhii îmbogãþindu-se de pe urma acestui gen de operaþiuni ºi consideraþi euro-atlantiºti de nãdejde. Pentru transportul armelor, a fost utilizatã flota aerianã a lui Viktor Bout, bazatã pe avioanele Il-76 ºi An-124, transferate de la armatã la companiile aeriene ucrainene, controlate de oligarhii euro-atlantiºti conectaþi la traficul de arme. Vã puteþi convinge de acest adevãr citind cele patru pãrþi ale celui material publicat de mine în Vocea Rusiei.

romanian.ruvr.ru/2014_02_21/A-fost-fiul-preSedintelui-Emil-Const...

Aceste arme continuã sã existe într-un un numãr mare, disponibile în stocul de contrabandã al oligarhilor ucraineni. Nimeni nu s-a gândit ºi la numeroºii ultraºi neonaziºti ucrainieni (care-ºi au suficienþi corespondenþi în România), cãliþi în bãtãile galeriilor echipelor de fotbal, pe care nu-i intereseazã nici UE, nici Rusia, nici cine e preºedinte sau ce partid e la guvernare. Ei fiind dornici de a face lucruri ºocante ca sã iasã în evidenþã ºi sã câºtige cât mai mulþi adepþi. Punând laolaltã cele douã elemente a ieºit un amestec exploziv. Din 17 februarie 2014, când forþele de ordine controlau aria manifestaþiilor destul de paºnice din centrul oraºului ºi protestele de la Kiev pãreau cã au gãsit o soluþionare fericitã, a intervenit o schimbare radicalã ºi inexplicabilã în comportamentul protestatarilor. Majoritatea demonstranþilor nu au mai vrut sã asculte de liderii opoziþiei ºi se presupune cã ar fi luat atunci cu asalt depozite de armament și muniþie ale armatei. Un lucru imposibil de realizat datoritã santinelor înarmate care au în consemn sã deschidã focul ºi odatã cu aceasta, întregul corp de gardã sã intervinã. Zeci de mii de oameni din Kiev ºi din alte oraºe ale Ucrainei, au fost totuºi înarmate cu arme de asalt.
Din acel moment locul protestatarilor destul de paºnici de pânã atunci, conduºi de oameni responsabili, a fost luat în Piaþa Independenþei de grupuri cu organizare paramilitarã, înarmate, purtând echipamente militare complete (veste anti-glonþ, cascã de protecþie, etc.) ºi care au ridicat baricade, au incendiat ºi asediat clãdirile din piaþã. Pe strãzi se trãgea cu arme de foc, corespondenþii de presã vorbind despre o sutã de cadavre. Aveam de-a face cu grupuri înarmate care teleghidate spre a sparge cât mai multe capete ºi sã împuºte cât mai mulþi oameni în uniformã. Prin urmare nu mai putea fi vorba de o izolare a Pieþei Independenþei ºi vreun control a maselor de protestatari din partea organelor de ordine, aºa cum prevede legea. Detaºamentele Poliþiei au primit ºi ele într-un târziu arme de foc sau au pãrãsit centrul Kievului. Nu înainte ca 20 de soldaþi neînarmaþi ai jandarmeriei sã fie rãniþi sau uciºi de focul automat al armelor aºa-ziºilor protestatari ºi aproximativ 50 de soldaþi rãmaºi izolaþi în piaþã sã se predea protestatarilor.

ziarulnational.md/ucraina-20-de-politisti-impuscati-de-un-lunetist/

Abia atunci Serviciul de securitate al Ucrainei s-a trezit ºi sprijinit de Armatã a anunþat lansarea unei operaþii de contraterorism pentru capturarea armamentului sustras ºi ajuns în mâinile protestatarilor. Timorate de presiunile SUA ºi ale aliaþilor lor occidentali, ai cãror reprezentanþi au fãcut adevãrate pelerinaje la Kiev, autoritãþile ucrainene au întârziat nepermis de mult aplicarea mãsurilor care se impuneau, de izolare a grupurilor înarmate, vinovate de transformarea demonstraþiilor paºnice în adevãrate masacre. Sã nu uitãm cã Occidentul a fost cel care a încurajat declanºarea revoltei de la Kiev, deºi nu cred cã s-a gândit cã se va ajunge atât de departe.
Oare de ce politicienii de top occidentali sau generalii americani nici nu viseazã cã președintele Obama ar putea sã fie debarcat de la Casa Albã de mulþimea violentã, în timp ce la Kiev, Bucureºti, Chiºinãu sau Moscova aceste lucruri au devenit realitãþi dupã 1989? În ce capitalã europeanã sau a Americii de Nord este permisã ocuparea centrului și a clãdirilor administrative de cãtre manifestanþi „democraþi” înarmaþi cu puºti de asalt? Spre deosebire de România anului 1989, conducerea miliþiei ºi armatei ucrainene nu ºi-a trãdat preºedintele. Dacã nu era aºa, deja armata era de câteva zile la cârma þãrii ºi Occidentul era în extaz, aºa cum s-a întâmplat în 22 decembrie 1989.

romanian.ruvr.ru/2013_12_12/Revolutia-Romana-De-ce-l-considera-C...

Nicolae Ceauºescu a fost rãsturnat de la putere de cãtre generalii armatei române în colaborare cu serviciile secrete ale Ungariei, SUA ºi ale aliaþilor lor din NATO. Pentru a se ascunde acest adevãr, se repetã teza falsã a omniprezenþilor „turiºti” ruºi, al cãror numãr a ajuns azi la 100.000 ºi care de fapt nici n-au existat, insistându-se ºi în cazul Euromaidanului de la Kiev pe aceeaºi minciunã.

romanian.ruvr.ru/2013_12_11/Revolutia-Romana-Unde-sunt-cei-30-00...

Interesant e cã de-acum încolo României i-ar putea fi atribuit un rol esenþial în evoluþia viitoare a evenimentelor din Ucraina, despre care voi vorbi în materialul urmãtor.

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

Cum recunosti un psihopat?
Cum te aperi de el?
de A.V.
O proportie deloc neglijabila dintre politicieni nu au constiinta morala. Cu alte cuvinte, nu se simt vinovati sau rusinati, indiferent ce ar face si sunt nemilosi. Adica merita sa fie numiti psihopati. Autoarea ne ajuta sa-i identificam si sa ne ferim de ei, atragandu-ne atentia asupra faptului ca multi dintre ei sunt carismatici, fermecatori, mai spontani si mai seducatori decat ceilalti.
Fiecare dintre noi a intalnit un psihopat – in relatiile profesionale sau personale – sef,politician, iubit sau vecin. Dupa ce ne ofera informatiile necesare pentru a-i identifica, Martha Stout ne propune treisprezece reguli de relationare pentru a face fata psihopatilor din viata cotidiana. Cartea ofera un ghid pentru orientarea intr-o lume foarte diferita, lumea lipsita de scrupule a psihopatului, pentru a iesi cu bine din ea.
+
Personalitãþile dizarmonice sociopate ºi antisociale
Termenul de sociopatie sau de personalitate sociopatã sau antisocialã este un termen foarte controversat,fãrã o delimitare precisã,fiind vorba de indivizi greu adaptabili sau chiar incapabili de adaptare la mediul social.Caracteristica acestor indivizi este comportamentul antisocial (delincvent sau criminal),care începe în copilãrie sau adolescenþa precoce,manifestându-se în variate arii de manifestare socialã(relaþii familiale,ºcoalã,profesie,serviciul militar,cãsãtorie etc).
Personalitãþile sociopate apar deci ca un grup de personalitãþi caracterizate prin comportament antisocial,care acþioneazã fãrã a þine cont de consecinþe,având ca principal stimul dorinþa imediatã,care la rândul ei se datoreºte unei toleranþe scãzute la frustrare (în timp ce dorinþele lor sunt în continuã schimbare).
Termenul de "antisocial" nu este singurul care se utilizeazã în acest domeniu,existând,de asemenea ºi alte denumiri (inadaptare juvenilã pentru Lafon,adolescent delincvent pentru Köning etc).
Stubblefield (1975) considerã cã ar exista douã tipuri de personalitate care intrã în conflict cu societatea:
-personalitãþile antisociale,caracterizate prin aceea cã se aflã în permanent conflict cu regulile sociale ºi care nu profitã sub nici o formã de educaþie ºi pedeapsã,prezentând în acelaºi timp ºi un egocentrism exagerat;
-personalitãþile antisociale caracterizate prin aceea cã au fost educaþi în familii anormale,amorale sau imorale sau în alte situaþii educative precare.Din aceste motive ei se identifivã cu personalitãþile dizarmonice ºi antisociale care le-au servit ca model.Aceste persoane ar fi incapabile de loialitate faþã de alþii sau de valorile sociale.Ei ar fi impulsivi,egoiºti,inadaptabili,incapabili de a-ºi recunoaºte vina ºi de a învãþa din experienþã,tinzând mai degrabã de a acuza pe alþii pentru faptele lor antisociale.
Scurt istoric.Prima referire la personalitãþile sociopate o face Prichard.În lucrarea sa,din 1835, "A Treatise on Insanity and other Disorders Affecting the Mind",autorul dã prima descriere a ceea ce ulterior se va cunoaºte sub termenul de sociopatie.Descriind,ceea ce el denumea "Moral Insanity",autorul spunea : "facultãþile intelectuale par nealterate în timp ce tulburãrile sunt cantonate în principal pe afectivitate,temperament sau obiºnuinþe.Principiile morale sunt puternic pervertite ºi depravate,puterea de autoconducere este perdutã sau scãzutã în acest domeniu,iar individul este incapabil de a se conduce cu decenþã ºi corect,suferind o modificare morbidã".
Referiri la acelaº subiect a mai fãcut Benjamin Rush (1812) care descrie o serie de "tulburãri ale facultãþilor morale".Aºa cum am mai vãzut,în 1889,Koch introduce termenul de "inferioritate psihopaticã",în care pe primul plan apãrea importanþa predispoziþiilor constituþionale.
Referiri la acelaºi subiect au fãcut apoi,aºa cum am mai arãtat Kraepelin, Kahn,Schneider,care au cuprins sociopatiile în cadrul a diferite scheme de clasificare a personalitãþii dizarmonice.Termenul de personalitate psihopaticã a fost folosit adesea inconsistent,uneori pentru întreaga arie a personalitãþilor dizarmonice,alteori pentru subgrupul personalitãþilor antisociale sau agresive (Goodwin ºi Guze,1979).Ulterior pentru a evita confuziile,a început a se folosi termenul de "personalitãþi sociopate" ºi a fost adoptat apoi de cãtre psihiatrri,inclusiv de cãtre "American Psychiatric Association" în ediþia din 1952 a DSM-1.
Existã autori care folosesc termenii de psihopat sau sociopat în mod independent ºi autori care considerã sociopatia drept o subgrupã a psihopatiei. Pentru a se reduce confuzia,în ultima vreme se adoptã tot mai mult termenul de "personalitate antisocialã sau sociopatã"(lucru prezent ºi în cadrul DSM III ºi IV).
Tabloul clinic.Din cauza lipsei unui consens general privind definirea ºi cadrul nosologic,posibilitatea de a avea date epidemiologice în ceea ce privesc personalitãþile sociopate este foarte micã.Este,de asemenea,foarte greu a ºti câte dintre sociopatii se aflã în îngrijiri psihiatrice .Cu toate acestea,sociopatiile sunt considerate a fi foarte frecvente,dar foarte frecvent asociate cu alcoolismul ºi dependenþa de drog.Woodruff ºi colab.(1972) considerã cã 15% dintre bãrbaþi ºi 3% dintre femeiile tratate de cãtre psihiatru ar fi sociopaþi.Creºterea numãrului delincvenþilor ne sugereazã,de asemenea cã numãrul sociopatiilor este în creºtere.Frecvenþa ar fi mai mare la bãrbaþi ºi mai crescutã în mediul urban.De asemenea,frecvenþa ar fi mai mare la clasele defavorizate socio-economic.
Numãrul de personalitãþi sociopate este mai mare în familiile disociate,cu alþi membri sociopaþi,alcoolici etc.
Sociopatiile,aºa cum am mai arãtat,debuteazã din copilãrie sau din adolescenþa timpurie,primele manifestãri constând,în ceea ce în psihiatria infantilã se numeºte "sindromul copilului hipractiv"(Goodwin ºi Guze,1979).Neliniºtea permanentã, tulburãrile de atenþie,neîncadrarea în disciplinã sunt cele mai precoce comportamente.Indisciplina ºcolarã,conflictele cu vecinii,profesorii sau colegii sunt precoce.Ca ºcolari ei nu pot suporta disciplina ºcolarã,nu pot fi atenþi la procesul de învãþãmânt,disputele ºi violenþele cu colegii sunt foarte frecvente.Totuºi un numãr mic de sociopaþi pot parcurge programul de ºcolarizare.Tulburãrile pot fi recurente ºi variate ca intensitte.Unii sociopaþi (de obicei cei cu o intensitate mai micã a procesului) pot sã se remitã spontan în jurul vârstei de 25 de ani.În majoritatea cazurilor însã evoluþia este continuã.Chiar în situaþie de remisiune, situaþia sociopaþilor rãmâne marginalã.
Referindu-se la sociopaþii adolescenþi,Cleckley alcãtuieºte urmãtorul profil de personalitate:
-antipatici ºi inteligenþi;
-absenþa delirului ºi a altor tulburãri de gândire;
-minciunã ºi insecuritate;
-absenþa tulburãrilor nervoase sau nevrotice;
-imposibilitatea de a avea încredere în ei;
-lipsa remuºcãrilor ºi a ruºinii;
-imposibilitatea motivãrii actelor antisociale;
-sãrãcia judecãþii ºi eºecul învãþãrii din experienþã;
-egocentricitatea patologicã ºi incapacitatea de a iubi;
-sãrãcia generalã în relaþiile afective majore;
-perspicacitate scãzutã;
-iresponsabilitate în relaþiile interpersonale;
-comportamentul fanatic,cu sau fãrã consumul de alcool;
-viaþa sexualã impersonalã,frivolã,sãrac integratã;
-eºec în urmãrirea unui plan în viaþã;
-suicidul se realizeazã rar;
Se remarcã de asemenea ura,încãpãþânarea,lipsa de ruºine,ºcolarizarea la nivel inferior,lipsã în delicateþea sentimentelor,cer mult dar nu dau nimic (Kolb,1979).Cu toate acestea ei sunt satisfãcuþi,nu resimt sentimentul de anxietate,de vinã sau remuºcare.Deºi plauzibili în discuþie,nu se poate pune bazã pe vorba lor,adeseori ei nu se pot adapta decât la mediul pe care îl dominã.
Uzual,aratã Kolb,ei se prezintã optimiºti,pozeazã genialitatea (pot fi manieraþi, fac uºor contacte sociale,înºelând pe creduli),în situaþii de frustrare ei sunt capabili de acte ilegale (în special agresiuni).Schimbãrile lor de dispoziþie sunt adesea bruºte,fãrã cauzã,sunt cinici,fãrã cinste ºi onoare.Ei îºi însuºesc literaturã ºi îndemânare tehnicã,care îi va ajuta în activitatea lor delictualã,promit chilipiruri,cãsãtorii la creduli.
Ca grup ei au o inteligenþã mai scãzutã (Glueck ºi Glueck),performanþele ºcolare sunt mai reduse,dificultãþile ºi bolile din copilãria timpurie sunt mai frecvente.
Pentru a-ºi realiza dorinþele ei nu þin cont de alþii,nu au scrupule,sunt egocentrici,inadaptabili în orice condiþii sociale.Comportamentul lor este inflexibil ºi limitat,fiind incapabili de adaptare ºi lipsiþi de autocriticã.Deºi temporar pot prezenta un comportament normal,în condiþii dificile,comportamentul lor este anormal ºi caricaturial.Nerecunoscându-ºi defectele structurale ei nu se pot corecta.Insuccesele permanente îi fac revendicativi,mereu în conflict cu societatea.Aceste paternuri psihologice comportamentale se recunosc încã din copilãrie ºi se dezvoltã în adolescenþã ºi în viaþa adultã.
Ca ºi în cazul adulþilor tinerii,personalitãþile antisociale prezintã perturbãri ale sferei instinctivo-afective,dare existã ºi ceva particular care diferenþiazã activitatea antisocialã a tinerilor de aceea a sociopaþilor. Pentru adolescenþi ºi copii subliniazã Vangham (1969),douã feluri de delicte au importanþã psihiatricã:
1.Actele delictuale,fãrã mãsuri de acoperire deosebitã (pentru a-ºi ridica autorespectul ºi a-ºi proba bãrbãþia).Mediul familial poate fi normal dar pãrinþii pot fi foarte autoritari ºi sã manifeste puþinã simpatie pentru atitudinea copiilor (adeseori în casã dominã mama).Din acest cadru ar face parte furturile de maºini,de bani,de bunuri materiale.
2.Acte delictuale menite asigurãrii unor bunuri ne necesare.În acest cadru intrã furturile care încep în familie (bani,dulciuri),apoi în afarã (bani ºi alte lucruri care sunt apoi împãrþite cu prietenii).Se remarcã tulburãri ale relaþiilor familiale în aceste familii,divorþuri,deprivarea emoþionalã precoce.
De altfel având în vedere importanþa acestor delicte la copii ºi adolescenþi,International Union of Child Welfare a recomandat ca urmãtoarele delicte sã fie,în mod special luate în evidenþã:furtul din casã,persistenþa minciunilor,întârzierea de a veni acasã,cruzimea faþã de animale sau de alþi copii,tendinþa la distrugere,punerea de foc,delicte sexuale,chiulul repetat,acte delictuale repetate,delicte ale copiilor care cer îndepãrtarea lor de familie.Fetele delincvente ar avea o orientare mai frecvent extrovertitã.Adolescenþii delincvenþi ar avea puþinã încredere în ºansa lor în viaþã,ºi deci ºi motivaþia lor în procesul educativ este mai scãzut.Comportamentul anterior delincvenþei se caracterizeazã prin numeroase tulburãri de comportament (fugã de acasã,mici furturi,minciunã etc),petrecerea unui lung timp în stradã,în afara casei.
Vorbind de conduitele deviante la adolescenþi,Brânzei ºi colab.enumerã urmãtoarele forme mai frecvente:
-Minciuna ar acþiona mai ales pe un teren caracterizat prin imaturitate afectivã,alteori erori de educaþie,rigiditatea educatorilor.În condiþii nefavorabile,adolescentul mincinos poate deveni delincvent (furt,vagabondaj).
-Furtul este considerat ca cea mai frecventã manifestare a comportamentului aberant în stadiul desvoltãrii infanto-juvenile ºi ar constitui 45% din subiectul expertizelor medico.legale la populaþia între 16-18 ani.
-Fuga s-ar datora unei labilitãþi psihice tranzitorii,uneori de origine impulsivã,alteori expresia unei reacþii psihogene,a unei îndepãrtãri familiale dupã un exces punitiv.Sociopatul poate dispare zile ºi sãptãmâni timp în care hoinãreºte prin þarã,vagabondeazã,cerºeºte,furã.
Vagabondajul apare ca o rupturã totalã de familie ºi se asociazã adesea cu cerºetoria,furtul etc,pentru a-ºoi procura mijloacele de existenþã.
-Înºelãtoria apare atunci câmd sociopatul are ºi un anumit grad de abilitate.
-Prostituþia apare la fete ºi duce la obþinerea de avantaje matriale.
-Violenþele corporale apar frecvente la sociopaþi,care îºi probeazã astfel curajul ºi desconsiderarea faþã de cei slabi.Uneori este vorba de o descãrcare explozivã a unei tensiuni afective legate de contrarietate sau revoltã.
În ceea ce privesc crimele la sociopaþi,King subliniazã caracterul deosebit de violent al acestora.Autorul subliniazã situaþia familialã plinã de conflicte la aceºti indivizi.Studiind din punct de vedere psihologic o serie de adolescenþi delincvenþi, Romulus Florea (1972) aratã cã cei condamnaþi pentru furt ar fi mai nervoºi, sentimentali,colerici,cei condamnaþi pentru prostituþie ºi vagabondaj ar fi de asemenea colerici,sentimentali sau flegmatici,cei condamnaþi pentru ultraj sau înºelãtorie sunt sanghini iar cei condamnaþi pentru omor ar fi personalitãþi amorfe.
În perioada adultã sociopaþii prezintã o lungã istorie de comportamente antisociale.Randamentul în muncã al sociopaþilor ar fi scãzut (absenþe nemotivate,lipsuri de duratã,pãrãsirea muncii).Datoritã randamentului scãzut în muncã ºi a scãderii câºtigului,statutul socio-economic al sociopatului scade mereu.
Sociopaþii îºi încep viaþa sexualã mult mai precoce iar homosexualitatea este mult mai frecventã la ei (la femei este frecventã prostituþia).Mariajul precoce mai ales la femei,duce la divorþuri numeroase.În cãsnicie existã foarte multe perturbãri.
În cadrul serviciului militar,sociopaþii nu suportã disciplina severã,dezerteazã sau nu se subordoneazã.Mai devreme sau mai târziu ei au probleme cu organele de ordine.Ei sãvârºesc numeroase delicte (furã,participã la violuri,sunt alcoolici sau drogomani).Numeroºi sociopaþi se complac în situaþia de parazitism social,lenevesc,refuzã orice muncã.
Dupã Coleman ºi Broen (1973) termenul de personalitate antisocialã se utilizeazã cu referire la caracteristicile personalitãþii ºi la paternurile comportamentale care se caracterizeazã prin dificultãþi în relaþiile interpersonale ce duc individul la conflict repetabil ºi permanent cu societatea.Nu este vorba aici nici de nevrozã ºi nici de psihozã,nici de debilitate mintalã ci de lipsa desvoltãrii etice ºi morale,de imposibilitatea folosirii modelelor de comportament permise (sunt nesociabili,incapabili de loialitate).Deºi apar ca personalitãþi inteligente, spontane,plãcute la primul contact,ei par a trãi într-o serie de momente prezente,fãrã consideraþie pentru trecut ºi viitor ºi în dispreþ pentru drepturile ºi bunãstarea altora,cuprinzând grupe polimorfe de indivizi afaceriºti necinstiþi,doctori ºarlatani,pastori mincinoºi,avocaþi necinstiþi,politicieni excroci,impostori,delincvenþi ºi criminali).
În spital ei ajung rar (1% din primele internãri),majoritate fiind în cadrul unor instituþii carcerale.Totuºi majoritatea nu sunt în închisori dar aproape toþi sunt în conflict cu legea ºi autoritãþile (în SUA,în ciuda greutãþilor de apreciere,sociopaþii ar fi în numãr de 4 milioane).
Neînvãþând din experienþã,ei vor face aceleaºi greºeli,repetând la infinit eºecurile ºi pedepsele.Ei nu sunt capabili de planuri pentru lungã duratã,iar în activitatea profesionalã schimbã serviciu dupã serviciu.Indiferent de caracteristicile istoriei personale,orice desechilibrat,rãspunde la la noþiunile urmãtoare: imposibilitatea de a se adapta la reguli ºi legi,impulsivitate cu ameinþarea trecerii la act,imposibilitatea de a trage concluzii din experienþã.Ei nu pot urma în viaþã un plan în concordanþã cu exigenþele sociale.
Tulburãrile lor scapã posibilitãþilor de verbalizare ºi se manifestã în întreaga experienþã a vieþii lor sociale.Orice frustraþie deteminã un act impulsiv,chiar o agresiune,imediat ºi fãrã a-i anticipa consecinþele.Personalitãþile sociopate nu sunt sensibile la mijloacele de constrângere,trãind din acest motiv la marginea regulilor sociale,pe care nu le poate respecta.Astfel ei ajung repede în cadrul grupelor marginale.
Reacþiile emoþionale apar adesea sub forma depresiei,anxietãþii,a urei necontrolate,uneori cu descãrcãri de violenþã ºi crimã,adeseori recurgând la alcool,droguri,gesturi suicidale impulsive.Cu toate cã nu toþi criminalii sunt personalitãþi dizarmonice sociopate,o mare proporþie dintre ei intrã în cadrul acestei categorii.Din rândul acestor personalitãþi se recolteazã încrezuþii,mincinoºii,bigamii,prostituatele,excrocii ºi în general toatã fauna marginalã a societãþii.Uneori poate exista o diferenþã între viaþa de acasã ºi aceia din cadrul activitãþii profesionale.
Dupã Curran ºi colab.existã 2 catgorii de tipuri de personalitãþi sociopate: predominent inadecvat ºi predominant agresiv.
Cei inadecvaþi s-ar apropia de tipul astenic,vulnerabil,la care se adaugã lipsa conºtiinþei sociale,imposibilitatea de a învãþa din experienþã,voinþã slabã (obosesc uºor).
Tipul predominant agresiv se poate manifesta prin agresivitate în scurt circuit (durii,nemiloºii,cu absenþa emoþiei,a sentimentului de vinã sau ruºine).De fapt componenta afectivã este fie excesivã fie inadecvatã,fie sunt prezente ambele la acelaºi individ.Existã,deci sociopaþi cu exces de emoþie ºi cu sãrãcie de emoþie.Deºi toate personalitãþile sociopate prezintã tulburãri ale sferei instinctivo-afective,existã ºi ceva particular care diferenþiazã activitatea antisocialã a adulþilor de aceea a adolescenþilor.
Fenomenul "Teddy Boys" aratã Disertori ºi Piazza a fost o sugestie reciprocã a bandelor,un mimetism al tipului psihologic de pseudoerou (durii).
Voinþa de afirmare de sine,setea de triumf se manifestã exploziv printr-un act antisocial,aceastã voinþã fiind hipoevoluatã,neintegratã exigenþelor instinctive individuale ºi sociale,nesubordonatã valorilor morale ºi spirituale.Dar aratã autorii,actul antisocial apare când aceastã voinþã este legatã de sentimentul de inferioritate care apare în familie, ºcoalã,stradã,totdeauna în cadrul raporturilor interumane,chiar dacã aceasta se referã la o inferioritate fizicã evidentã,autenticã.
Actul fugii,a voiajului este comparabil unui sindrom clinic de nevrozã,un fel de evaziune,de profundã tristeþe.Agresivitatea este favorizatã de slãbirea frânelor naturale,declinul valorilor ideale aparent vide de utilitatea practicã,faþã de utilul palpabil(Disertori ºi Piazza).
Trãgând concluzii asupra tabloului clinic al personalitãþilor sociopate,Coleman ºi Broen le enumerã pe urmãtoarele:
1.Desvoltarea inadecvatã a conºtiinþei,lipsa sentimentului de vinovãþie ºi a anxietãþii.Ei acceptã doar verbal valorile etice.Existã o mare disproporþie între inteligenþã ºi desvoltarea conºtiinþei.Aderenþa lor verbalã la realitate este falsã.Agresivitatea ºi violenþa le trezeºte puþinã vinovãþie.
2.Comportamentul impulsiv ºi iresponsabil apare din cauza toleranþei scãzute la frustrare.Sociopaþii sunt nesimþitori la drepturile,nevoile ºi bunãstarea altora.Adeseori,încãlcarea legii se petrece în mod impulsiv,fãrã nici o precauþie privind consecinþele (realitatea externã este folositã pentru gratificare imediatã, personalã).Ei sunt inabili sã îndure rutina,sã suporte realitatea,motiv pentru care cautã în permanenþã schimbarea.
3.Capacitatea mimeticã extraordinarã,reuºind prin aceasta ca la primul contact sã facã impresie,sã exploateze credulitatea altora,cu uºurinþa de a proiecta blamul pentru comportamentul lor asupra societãþii.Având un comportament prietenos,ei îºi câºtigã uºor prietenii,sunt mereu optimiºti,au simþul umorului.Depistaþi cu minciuna ei regretã sincer,promit îndreptarea dar nu se þin de cuvânt.Sesizând uºor nevoile altora,ei le exploateazã ºi gãsesc uºor scuze ºi raþiuni pentru comportamentul lor antisocial,de obicei acuzând pe alþii ºi demonstrând cã nu sunt vinovaþi.
4.Imposibilitatea de a menþine relaþii interpersonale bune.Dacã le obþin uºor,nu sunt capabili însã sã le menþinã.Acest lucru se datoreºte iresponsabilitãþii,egocentrismului,cinismului ºi incapacitãþii de a înþelege dragostea altora.Din aceste motive ei creiazã mari nefericiri în jurul lor (prietenilor ºi familiei).În relaþiile sexuale,exploatarea ºi manipularea partenerului este regula,faþã de soþ manifestând iresponsabilitate.
5.Respingerea autoritãþii ºi imposibilitatea de a învãþa din experienþã.Repulsia faþã de autoritate poate merge pânã la acte impulsive ,ostile sau criminale.Dificultãþile din acest punct de vedere încep din ºcoalã,familie ºi se continuã apoi prin sfidarea legii.Deºi intrã frecvent în activitãþi delictuale,sociopatul nu este totuºi un criminal profesionist,calculat.
Un aspect interesant privind psihopatiile aduc o serie de autori (Goodwin ºi Guze,1979,Cloninger ºi Guze,1970,Robins,1966) atunci când subliniazã legãtura dintre sociopatie ºi isterie.Astfel simptomele de conversiune ar fi comune la sociopaþi (unele simptome neurologice inexplicabile).Simptomele isterice sunt frecvente la sociopaþi ºi legate de acþiunea unor factori stresanþi.Multe femei istrice au avut un trecut sociopat ºi mulþi tineri ºi tinere sociopate vor deveni ulterior isterici.
Studiile privind QI au arãtat valori sub medie,deºi existã minoritãþi superioare dar ºi inferioare din acest punct de vedere.Totuºi nivelul QI nu trebuie privit ca un factor etiologic,aici fiind importante ºi condiþiile socio-culturale.
Vãzuþi de psihiatru,mulþi sociopaþi se plâng de depresie ºi anxietate iar alcoolismul este frecvent.Sociopaþii,mai ales tinerii sunt aduºi la psihiatru,de obicei de cãtre organele de ordine,ei nu au conºtiinþa unei stãri patologice.Pãrinþii sunt de obicei cei mai acuzaþi în discuþia cu medicul,ei sunt reticenþi,manifestã accese de urã ºi nervozitate.Discuþia cu sociopatul delincvent este greoaie,pacientul trebuie sã se convingã de intenþia mediculuide a-l ajuta.
In scopul cunoaºterii principalelor caracteristici ale personalitãþilor sociopate am studiat un lot de 100 de cazuri,pe care le-am diagnosticat noi ºi pe care le-am urmãrit timp de mai mulþi ani.Astfel în 33% din cazuri pacienþii nu ºi-au putut începe ºcolarizarea la vârsta legalã,aceasta mai ales datoritã unor constelaþii de ordin familial,iar în 67% din cazuri,deºi în copilãrie s-au comportat relativ bine,totul s-a modificat în sens sociopat dupã pubertate.Am remarcat,tot dupã dupã pubertate,un adevãrat “viraj” caracterial,uneori cu aspecte spectaculare(fuga de acasã sau de la ºcoalã).Toate aceste fenomene au avut la bazã serioase modificãri afective(depresie,lipsa autostimei,chiar idei de suicid).Deºi sexualitatea s-a dezvoltat precoce,relaþiile heterosexuale erau difiicile,inabilitatea lor fiind pe primul plan.
Conflictele cu familia erau frecvente ºi repede ajungeau la culpabilizarea sau la respingerea familiei,ceea ducea la un exces de pedepse,alcãtuind un adevãrat cerc vicios.Ataºamentul faþã de grupele marginale era,de acum logic,ei nefiind abili a avea relaþii cu grupul normal de copii.Din acest motiv ei au devenit “consumatori inutili de timp”(muzicã la nesfârºit,distracþii,plimbãri fãrã rost,aventuri,uneori periculoase).Toate acestea au lãsat de timpuriu impresia unor “tineri în derivã”.Nici ei,dar nici familia sau educatorii nu aveau conºtiinþa existenþei unei boli sau a unor fenomene psihopatologice, apelul la medic fãcându-se numai când individul fãcuse un act excepþional,sau când organele de ordine,mai experimentate în acest domeniu,cereau aceastã intervenþie.
In alte situaþii adolescentul dizarmonic devenea “tiranul casei”(mai ales în familii incomplete”,erau în permanent conflict cu ºcoala ºi chiar autoritãþile.In toate mediile ei erau în opoziþie (acasã,la ºcoalã,pe stradã etc).Plecãrile nemotivate, refuzul oricãrei discipline sau ordini,refuzul de a munci (chiar micile ocupaþii casnice),venitul târziu acasã,refuzul de a da explicaþii,recalcitranþa la orice pedeapsã sau sfat,toate aceste îl caracterizau ºi îl transformau într-un adevãrat”cãlãu” al familiei,pe tânãrul sociopat.
Situaþia se termina prin abandonul casei,ºcolii,afilierea la grupul margiunal,delincvenþa micã sau mare (de care familiile la început încercau sã-l disculpe,dar care ulterior vor vedea în intervenþia organelor de ordine,o adevãratã binefacere).
In discuþiile cu psihiatrul,adesea puneau problema într-o manierã “filozoficã” (lipsa lor de ºansã,vina familiei,societatea nedreaptã,uneori aveau perioare lungi de reverie).De asemenea au prezentat un lung tablou de manifestãri nevrotice subiective,în special depresia (viaþa li se pãrea prozaicã,nu merita s-o trãieºti),doreau mereu schimbarea domiciliului,sã emigreze,adesea relaþiile cu alþii erau perverse.La ori ºi ce eºec vina era aruncatã asupra celorlalþi,erau mereu nemulþumiþi,acuzau pe cei din jur pentru cã “nu le oferã”.
Ca personalitate erau fatigabili,cu imposibilitatea de a menþine un efort mai îndelungat,se plictiseau repede,totul li se pãrea monoton.In situaþii de frustrare pacienþii aveau o mare uºurinþã de a trece la acþiune (agresivitate,scandal, mitomanie,activitãþi delictuale).

Jocurile de noroc (gamblingul).Vom expune aici aceastã patologie tipic sociopatã ºi cãreia în ultima vreme i se acordã atenþie,nu ca unui viciu ci ca unei dizarmonii sociopate de personalitate.
Jocurile de noroc sunt o practicã prezentã în toate societãþile ºi în toate timpurile,o instituþie socialã ºi universalã.Deºi este un comportament marginal se bucurã de o mare acceptanþã socialã (dar în funcþie de diferite medii sociale sau culturi).
În societate recompensa bãneascã este legatã de muncã,aºa încât câºtigul nemuncit,în urma jocului ºansei este considerat ca ceva anormal ºi vicios. Dostoevski portretizeazã pe jucãtorul de cãrþi ca pe un compulsiv,un adevãrat drogat(ca desfãºurarea unui instinct iraþional).Freud a alcãtuit un studiu asupra lui Dostoievski,insistând asupra caracterului de autopedepsire.Freud vedea jocul de cãrþi ca pe un substitut al masturbaþiei,cu o dorinþã irezistibilã,urmatã de plãcerea actului,dupã care rãmâne cu un enorm simþãmânt de vinovãþie.Caracteristic pentru jucãtor este plãcerea de a juca,importanþa ºansei ºi imposibilitatea de a prezice rezultatele.Dupã Greenson ar exista trei categorii de jucãtori:
1.Jucãtorul "normal",care joacã pentru divertisment ºi distracþie,ºi care se opreºte când observã cã a mers prea departe;
2.Jucãtorul profesionist,care foloseºte jocul pentru a câºtiga;
3.Jucãtorul nevrotic sau sociopat,împins sã joace de nevoi inconºtiente ºi care nu se poate lãsa,întocmai ca ºi un toxicoman;
Iatã,tot dupã Greenson,o scurtã prezentare a obiceiurilor jucãtorilor de cãrþi ºi a principalelor comportamente:
Prima caracteristicã este atmosfera de excitaþie,cu tremurãturi ºi transpiraþie a jucãorilor,cu neliniºte psihomotorie (situaþie care se poate manifesta în liniºte sau zgomot).Existã un ritm al descãrcãrilor tensionale care se repetã mereu.La început jocul este liniºtit,dar gradat existã un crescendo al excitaþiei pânã la apogeu,dupã care finalul este de asemenea liniºtit.Aceste faze sunt analoage cu ceea ce se întâmplã în cursul actului sexual.Aceastã tensiune este însã plãcutã pentru jucãtori.Femeile (care joacã poker) încep jocul uzând de manierele ºi limbajul masculin.La ruletã,în camera de joc ar exista adesea o atmosferã antifeministã (femeile nu aºteaptã ºi nu primesc curtenie).Atmosfera antifeministã se poate manifesta prin excluderea femeilor sau printr-un limbaj antifeminist.Din aceste motive femeile sunt adesea împotriva jocului de noroc al soþului.
O altã caracteristicã o constituie prevalenþa superstiþiilor ºi situaþiilor magice pentru a "prinde norocul" (schimbarea locului,înconjorul mesei,schimbarea cãrþilor etc).Existã ºi alte paternuri comportamentale (isbesc cãrþile,îºi pun banii pe sorturi etc).În jurul mesei de joc creºte consumul de alimente,bãuturã,þigãri.Vocabularul jucãtorilor constã din expresii scatologice,expresii sadice,îºi murdãresc sau îºi umezesc hainele.
Jucãtorul este o persoanã care trebuie sã joace,iar când începe nu se mai poate lãsa.Din aceste motive jucãtorul devine un sociopat.El îºi tiranizeazã atât propria lui viaþã cât ºi pe aceea a altora (în primul rând a familiei sale).Jucãtorul sociopat s-ar caracteriza prin urmãtoarele:
-jucãtorul crede cã este norocos ºi sperã mereu cã ºansa lui va veni în viitor;
-jucãtorul sociopat este împins sã-ºi testeze mereu norocul;
Credinþa cã este norocos,jucãtorul o realizeazã conºtient dar mai ales inconºtient.Câºtigul ocazional este o dovadã cã cele gândite de el sunt reale.De fapt jocul pentru el nu este numai pentru bani,ci ºi pentru prestigiu ºi putere.
Dupã Greeson,jucãtorul de cãrþi sau de alte jocuri de noroc se aflã la marginea unei severe depresii ºi aºteaptã sã obþinã satisfacþie ºi securitate prin intermediul norocului.Jucãtorul sociopat suferã prin jocul practicat o adevãratã regresiune,el nu se mai poate lãsa pentru cã nu poate suporta sentimentul de abandon ºi depresie,precum ºi dorinþa de a gusta din excitaþia câºtigului.
Etiopatogenia sociopatiilor.
Vangham subliniazã cã factorii care stau la baza personalitãþilor antisociale ºi prin aceasta la baza delincvenþei sunt individuali,familiali ºi sociali.
Pe plan individual ar fi vorba de persoane robuste,impulsive,uneori astenice,cu dorinþa de afirmare socialã.Este vorba de personalitãþi care cautã excitaþii,antiautoritare,confuze în relaþiile cu autoritãþile.Principalele caracteristici ale personalitãþilor antisociale ar fi:pasivitatea,plictiseala,nerespectarea angajamentelor,instabilitatea ºi imposibilitatea unei activitãþi organizate.
S-a vorbit,aratã Disrtori ºi Piazza de influenþa radioactivitãþii asupra diencefalului sau asupra snc,a unor mutaþii germinale.Foarte importantã este imaturitatea afectivã datoratã defectului educativ,carenþelor socializãrii,carenþelor autoritãþii parentale,influenþa succesului ieftin,declinul valorilor cultural umaniste în raport cu valorile economice,declinul valorilor ideale aparent vide de utilitate practicã faþã de utilul palpabil (Disertori ºi Piazza).Recurgerea la violenþã, agresivitatea, neîncrederea,nevoia satisfacerii imediate este regula.Ei apreciazã,de exemplu valoarea unui delict dupã intensitatea dorinþei de a poseda imediat ºi nu conform interdicþiilor fireºti.Existã,de asemenea,la aceste persoane un decalaj semnificativ între nevoile fireºti ,instincte ºi realitatea nevoii de evadare,vagabondaj, alcoolism, divertisment.Widlocher (1976) subliniazã cã dificultãþile ºcolare ºi profesionale la aceºti sociopaþi provin din emotivitatea ºi sugestibilitatea juvenilã.Eysenck gãseºte o constelaþie de trãsãturi de personalitate care se asociazã delincvenþei,descriind un tip "psihomotor",cu lentoarea proceselor condiþionãrii ºi a proceselor de inhibiþie,caracter extrovertit,gust pentru acþiune.Pentru Cossier,personalitatea antisocialã se caracterizeazã prin lipsa ataºamentului afectiv (leagã ºi desleagã relaþii afective fãrã remuºcãri),personalitatea lor caracterizându-se prin inafectivitate,agenezie moralã,absenþa sensului duratei,nu pot utiliza experienþa trecutului ºi greutatea viitorului,cautã satisfacþii imediate.Acest delincvent,aratã Sivadon,are o mare instabilitate afectivã ºi profesionalã,impulsivitate,prezintã acte comportamentale cu caracter masiv ºi puþin motivat,nu resimte frica.Inteligenþa lor se exprimã uºor,de manierã concretã ºi directã,mai puþin simbolicã,atacând în mod superficial problemele.
Anxietatea este un factor deosebit de important în geneza comportamentului antisocial ºi dinamica sa se poate explica prin frustrãrile din prima copilãrie (fiind cu atât mai grav cu cât au fost mai precoce).Vangham aratã cã la adolescenþii delincvenþi,la 17% din cazuri era vorba de personalitãþi normale,la care metodele educative au dat rezultate pozitive.
In general se admite cã delincvenþii minori au o inteligenþã superioarã,debilii mintali fiind în general eliminaþi din astfel de grupe.Sub masca agresivitãþii aceºti adolescenþi camufleazã,de multe ori anxietatea sau frica de singurãtate,frica de adult,fenomene care au la bazã interdicþii familiale,frica de organele de ordine (refuzul adolescentului de a se "închide"în zidurile pe care adulþii i le oferã).În 30% dintre delincvenþii minori Gluek gãseºte carenþa afectivã maternã iar în 60% pe cea paternã.Stubblefield gãseºte la sociopaþi un nivel scãzut al anxietãþii,reacþioneazã la stres cu mai puþinã anxietate,nu învaþã sã-ºi condiþioneze reacþiile de fricã ºi învaþã greu rãspunsurile motivate de fricã ºi anxietate.Stone Saksida aratã cã existã delincvenþi minori cu comportament delictual motivat ºi delincvenþi cu rãspuns neadaptativ la frustrare.Adolescenþii homicidali au o mai micã capacitate de interpretare a lumii,o scãzutã îndemânare cognitivã (prezintã tulburãri în ceea ce priveºte citirea,limbajul,în realizarea unor simboluri sociale,în ceea ce priveºte înþelegerea generalã a posibilitãþilor).Sociopaþii par a fi fãrã fricã,inabili pentru depresie ºi fãrã motivaþie pentru vindecare.Totuºi se subliniazã cã entitãþile de sociopat ºi sociopatie reprezintã o arie destul de confuzã în domeniul psihiatriei.
Psihologic,aratã Vaillant sociopaþii includ o serie de caractereistici ca:absenþa anxietãþii ºi aparent lipsa motivaþiei pentru schimbare,o aparentã inabilitate pentru depresie (deºi în spitalul închisorii adeseori par depresivi).In afara închisorii ei apar ca inumani,incorigibili,nesimþitori,fãrã ideia de vinã,inabili de a învãþa din experienþã,aceste fenomene în contrast cu aspectul lor "plin de omenesc" în cadrul spitalului închisorii.
Sociopatul este mai degrabã adaptabil decât ineducabil ºi este greu sã-i trezeºti motivaþie pentru tratament.Aspectul de pasiv-dependent este mai mult un camuflaj pentru a nu pãrea pentru alþii drept"competent". Incapacitatea "psihopatului" reprezintã de fapt nu inabilitate ci un proces depresiv.Violenþa la ei este un eºec în a face faþã situaþiei stresante,ei nu stãpânesc relaþiile sociale ºi simbolurile comunicãrii.Inapþi de a face faþã lumii ei devin alienaþi,violenþi, homicidali.Lipsa de instruire,ºcolarizarea incompletã sau insuficientã poate condiþiona apariþia personalitãþilor antisociale ºi delincvente.
Psihanaliºtii au subliniat deja cã la delincvenþi culpabilitatea precede crima,fenomen care ia o alurã impulsivã,fãcutã fãrã grija de a scãpa de justiþie.Dupã De Greef criminalul este o fiinþã carenþatã afectiv,el desvoltã o sensibilitate ºi o receptivitate anormalã,cu reacþii excesive.Adler subliniazã cã crima,delictul depinde de sentimentul de inferioritate al criminalului.Dupã Sivadon psihogeneza crimei se poate baza ºi pe alte carenþe din dezvoltarea personalitãþii (nu se dezvoltã,de exemplu supraeul).Aichhorm ºi colab. gãsesc patru tipuri de delincvenþi:nevrotici,datoritã proceselor organice sau toxice,criminalii "normali" sau profesioniºti ºi adevãraþii criminali,amorali(cu supraeu nedezvoltat).
Bowlley vorbeºte de importanþa carenþelor maternale precoce.
Discuþia privind agresiunea ca fenomen emoþional aratã Mulder poate fi clasificatã dacã facem distincþie în 4 etape:
1.experienþe emoþionalã;
2.apariþia procesului emotiv prin schimbãrile din procesele interne ale corpului;
3.comportamentul emoþional(atacul);
4.stimularea emoþionalã (stimulii mediului ce provoacã una din cele 3 categorii de mai sus);
Schachter ºi Singer demonstreazã importanþa feed back-ului la reacþiile viscerale ºi cognitive provenite de la situaþie.De exemplu injectând adrenalinã la un individ,în funcþie de situaþia socialã sau de instructaj,rezultatul va fi,fie "mânia", fie "euforia".
In acest fel s-a dovedit cã modificãrile corporale sunt necesare dar nu suficiente pentru a condiþiona experienþa emoþionalã.La om emoþia poate fi un proces complex,ierarhizat.
O importanþã foarte mare este atribuitã de Vaillant mecanismului eu-lui la sociopaþi.Sociopaþii ar utiliza un stil diferit de apãrare comparativ cu nevroticul.Mecanismele de apãrare la sociopaþi par a fi nepericuloase pentru ei ºi ca insuportabil de mari pentru observator (ca o þigarã tare într-un lift supraaglomerat).Pentru cã "nimeni nu-l iubeºte" aceste mecanisme de apãrare sunt puþin înþelese.Armura defensivã a sociopatului aratã tot Vaillant este tot atât de diferitã de a noastrã ca ºi tulburãrile de caracter la adolescenþi, aceºtia fãcând ºi ei apãrãri sociopate.Cu cât îi pedepseºti mai mult cu atâta ei învaþã mai puþin.
Importanþa factorilor sociali.Teoriile mediului în agresiune.In explicaþia comportamentului agresiv o serie de explicaþii iau în consideraþie factorii de mediu.În acest sens vom enumera pe scurt câteva din aceste concepþii.
Ipoteza frustrãrii îºi are originea în teorie lui Freud.Dollard ºi colab.publicã lucrarea "Frustration and Aggresion"(1939) în care sublinia cã agresiunea presupune totdeauna o frustraþie,care la rândul ei presupune o agresiune.In acest fel structurile sociale moderne pot avea acþiune criminogenã,deoarece acestea umilesc omul ºi îl reduc la rolul de rotiþã nesemnificativã a angrenajului industrial, ceea ce impun individului de a cãuta compensãri în acte care conferã un anumit prestigiu ºi o anumitã notorietate.Existã,spune Bohn,o presiune generalã criminogenã a societãþii (criminalii ar suferi de un complex de inferioritate-frustraþiile supracompensându-se fie prin nevrozã,fie prin delict).Stabilitatea socialã reduce delincvenþa iar instabilitatea ºi conflictele culturale favorizeazã actele criminale(Disertori ºi Piazza).
Sistemele politice,aratã autorii,factorii economici ºi sociali,instrumentele de difuzare a ideilor (presa,radioul) pot juca un rol important.Astfel,în acest context criminalitatea este în continuã creºtere,curba fiind mult mai rapidã decât creºterea populaþiei.Frustrarea de "teritoriu" în marele oraºe,aglomeraþia ºi rolul mizeriei ar fi deosebit de importante. Astfel,subliniazã Clark,2/3 dintre arestaþi fac parte dintr-o categorie de 2% din populaþie (negrii din SUA deºi reprezintã 11% din populaþie dau 50% dintre criminali ºi 50% dintre victime,tocmai datoritã situaþiei lor economice).Mizeria nu este prin ea însãºi criminogenã dar devine dacã este însoþitã de desagregarea ºi distrugerea nucleului familial.Chinezii din San Francisco trãiesc în respect faþã de familie ºi au o criminalitate neglijabilã (Sheldon ºi Gluek).Nici negrii din SUA nu au trãsãturi criminogene dar mediul în care trãiesc îi fac mai labili afectiv,ceea ce îi face impulsivi ºi mai ales traumatizaþi psihic cronic,umilinþele lezându-le sfera instinctivo-afectivã,în lumina istoricã a rasei lor(Disertori ºi Piazza).
Complexul de inferioritate-superioritate,aratã autorii poate duce la naºterea furorii rasiale mai ales în contextul sãrãciei cronice.Vangham aratã cã delincvenþa este mai frecventã în mediile sãrace,mai frecventã la oraº decât în mediul rural,ºi mai frecventã în unele pãrþi ale unei þãri decât în altele.Uneori,în sânul anumitor comunitãþi se formeazã o adevãratã culturã criminogenã,fiind incriminaþi o serie de factori ca:sãrãcia,mizeria unor pãturi mari de populaþie,aglomeraþia, ºomajul, promiscuitatea ceea ce a acreditat ideia unor cartiere generatoare de subculturã care poate genera delincvenþa la tineri.Mizeria,deºi,aºa cum am mai arãtat nu este criminogenã,dar ea se adaugã aºa numitelor "conflicte de culturã" adicã procese morale ºi etice ale clasei mijlocii ºi acelea ale culturii "slums-urilor".Incã din 1898 Ferri incrimina factorii sociali în determinismul crimelor:densitatea populaþiei, opinia publicã,obiceiurile,moravurile,religia,familia,nivelul învãþãmântului, gradul de industrializare,alcoolismul.
S-au propus numeroase teorii.Tarde vorbea de exemplu de delicventul prin imitaþie, ceea ce expica unele comportamente criminogene de masã.Jeffery sublinia cã comportamentul criminal rezultã din ceea ce este definit ca alienare socialã.Alienarea poate fi individualã,prin tulburarea relaþiilor interpersonale, alienarea sau izolarea de societate,anonimatul,depersonalizarea.In acest sens este importantã concepþia lui Durkheim privind rolul anomiei,situaþia în care în societate,slãbesc normele sociale.Anomia creiazã o profundã insecuritate,indivizii având un comportament imprevizibil.Acest lucru,spune Sivadon apare ca urmare a unei rupturi în structura socioculturalã datoratã unei tensiuni între raporturile propuse de culturã ºi mijloacele accesibile de cãtre societate.In acest fel crima ar apare ca urmare a uni conflict cultural.Procesul comunicãrii ar avea pe de altã parte o mare importanþã în determinarea comportamentului antisocial (ar comporta tehnici,atitudini,tendinþe,moduri de judecatã,maniere de interpretare a dispoziþiilor legale). Evoluând în mediul criminogen individul poate fi asimilat de aceastã culturã.
Teoria învãþãrii sociale poate fi aplicatã ºi în domeniul comportamentului agresiv ºi a violenþei sociale.Dollard emitea în 1939 o teorie în care rolul principal pentru explicarea agresiunii era legat de frustraþie.Frustraþiile ar fi cauza necesarã ºi suficientã a agresiunii,ea ar conduce la agresiune (indiferent de formã sau victimã).Orice act de frustrare poate produce o agresiune ºi invers.
Totuºi o asemenea teorie este greu de verificat iar Miller (1941) analizând aceastã teorie va afirma cã totuºi frustraþia nu conduce automat la agresiune.Acest lucru poate depinde ºi de alte componente cum ar fi de exemplu importanþa mecanismelor de inhibare a agresiunii.
O mare importanþã are teoria învãþãrii sociale emisã de Bandura ºi Walters(1963) care sugereazã cã frustraþia ducela creºterea motivaþionalã.S-a acceptat astfel,aratã Ross Buck importanþa urmãtoarelor aspecte:
-rolul imitaþiei modelelor sociale.Copii devin depozitarii modelelor sociale(dacã vãd persoane agresive în jurul lor vor deveni agresivi);
-rolul întãririi,orice învãþare devine comportament dacã este recompensatã, întãritã;
-rolul frustraþiei,experienþa frustraþiei,experienþa frustrãrii ducând la creºterea probabilitãþii agresiunii;
La început,aratã Ross Buck frustraþia creºte intensitatea tuturor rãspunsurilor,inclusiv a celor agresive,multe persoane având tendinþa de a rãspunde agresiv când sunt frustrate. Omul,aratã autorul,învaþã sã devinã agresiv nu pentru cã este frustrat ci pentru cã comportamentul agresiv este mai recompensat.In unele societãþi comportamentul agresiv la frustrare este încurajat,în altele este încurajat un comportament constructiv.
Importanþa factorilor familiali.Factorii familiali au o mare importanþã în geneza personalitãþilor antisociale la tineri.Heuzer gãseºte la adolescenþii delincvenþi în 90% din cazuri disocierea familialã,lucru confirmat si de Dragomirescu (3 din 7 delincvenþi adolescenþi ar proveni din familii cu mari discordii).Tot în familiile delincvenþilor minori ar fi în 10% din cazuri pãrinþi delincvenþi,iar 35% amorali.
Glueck stabileºte 5 itemuri privind mediul familial al personalitãþilor sociopate: afecþiunea familiei faþã de copii,neastâmpãrul în copilãria precoce,nesupunerea la autoritate,distructivitatea,factorii ereditari.Ar exista 3 tipuri de pacienþi sociopaþi în funcþie de 3 factori familiali:tipul bãiatului protejat de cãtre mamã,tipul bãiatului supraprotejat de cãtre mamã,tipul bãiatului disciplinat de cãtre mamã,tipul crescut în familia lipsitã de coeziune.
Nahorniac constatã pe 5o de delincvemnþi minori urmãtoarele tare familiale:familii desorganizate,copii proveniþi din relaþii întâmplãtoare,pãrinþi alcoolici,pãrinþi cu studii minime,necalificaþi,pãrinþi care nu au supraveghiat educaþia copiilor.Importanþa desorganizãrii familiale,a divorþului,concubinajul, abandonul familial,alcoolismul ºi a altor tare este evidenþiat de numeroºi autori.Se poate chiar vorbi de o anumitã "ereditate socialã" dat fiind cã anumite obiceiuri ºi un anumit mod de viaþã se transmit de la o generaþie la alta,imprimând anumite modele de deprindere.Se pot transmite de la o generaþie la alta anumite deprinderi deviate,uneori existând chiar o selecþie negativã.
O importanþã deosebitã se acordã ºi altor factori familiali,în familiile delincvenþilor gãsindu-se o paletã aºa de mare de tulburãri încât practic cu greu s-ar putea elimina vreo familie.S-a subliniat ºi importanþa condiþiilor materiale dificile.
O mare importanþã s-a acordat deprivãrii socioculturale precoce,lipsei îngrijirii materne,a cãldurii în relaþiile interpersonale ºi alte experienþe morbide în procesul socializãrii.Deprivarea timpurie se asociazã cu instabilitatea gratificãrii imediate, desvoltarea lentã a conºtiinþei,dispreþul faþã de aprobarea altora (ianbilitate în ceea ce priveºte urmãrirea unui scop pe termen lucg,confuzii privind selfidentitatea,capacitatea scãzutã de a primi ºi oferi dragoste).Adeseori apare "deprivarea masacatã" de mamã,datoritã stimulãrii inadecvate ºi a comunicãrii necorespunzãtoare.Aceste tare au efect ºi în funcþie de factorii constituþionali,de vârsta la care apare deprivarea,durata deprivãrii.În familie,pot apare de asemenea modele greºite de învãþare,rolul principal,în acest sens,având relaþiile interpersonale dintre pãrinþi ºi copii,a relaþiilor dintre ceilalþi membri de familie ºi care duce la învãþarea greºitã a rolurilor pentru vârsta adultã.Heanes subliniazã rolul negativ al mamei indulgente,al tatãlui "distrat",inspirator de fricã (în timp ce mama este tacit dispreþuitoare,pentru importanþa pe care soþul ºi-o dã). Dar,subliniazã Coleman ºi Broen,pentru necesitãþi de stimã comunitarã,familia trebuie sã menþinã iluzia falsã de familie fericitã,ascunzându-ºi deficienþele.In acest fel copilul învaþã cã aparenþele sunt mai importante decât realitatea. Indulgenþa mamei face ca greºelile sã fie trecute cu vederea ºi nepedepsite.Tatãl distant ºi îndepãrtat face dificilã sau imposibilã identificarea fiului,ceea ce va determina,ca emoþional bãiatul sã depindã mult de mama sa,cu consecinþa în eºecul desvoltãrii unui rol sexual masculin bine diferenþiat ºi a sensului identitãþii sale.Nu este surprinzãtor,cã în astfel de circumstanþe,o mare ambivalenþã se desvoltã la copil faþã de pãrinþi,fenomen care se va generaliza apoi faþã de toate autoritãþile.Poziþia pãrinþilor îi acordã protecþie pentru primele acte antisociale ºi astfel nu va suporta consecinþe la început.Dacã la aceste fenomene mai adãugãm contradicþia dintre ceea ce se propagã pe faþã (cinste,respectul pentru alþii) ºi felul în care se manipuleazã oamenii în realitate,apare clar cã terenul familial astfel descris este generator de personalitãþi sociopate ºi de comportamente antisociale.
Un alt aspect a fost evidenþiat de cãtre Buss (1966) care vede douã tipuri de comportament la pãrinþii sociopaþilor.In primul tip pãrinþii sunt reci ºi distanþi cu copilul,nu permit relaþii calde ºi strânse.Imitând pãrinþii,copii devin ºi ei la rândul lor reci ºi distanþi în relaþiile lor de mai târziu.
Al doilea tip de comportament la pãrinþi,presupune inconsistenþã,în care pãrinþii sunt capricioºi în afecþiune,recompense sau pedepse,chiar în exercitarea rolului lor.Copilul în aceste cazuri nu are un model stabil de imitat ºi eºuiazã în desvoltarea unui sens clar al identitãþii.În acest fel,comportamentul sociopat este mereu reîntãrit.Acest lucru se întâmplã ºi atunci când pãrinþii sunt arbitrari sau inconsistenþi în pedepsirea copilului,copilul învãþând astfel cum sã evite pedeapsa ºi blamul,acest lucru fãcându-l prin miciunã ºi alte mijloace de manipulare.
Comportamentul moral ºi conºtiinþa moralã se desvoltã pe baza paternurilor care au la bazã recompensa ºi pedeapsa.Dacã copilul este iertat pentru o greºealã,el va desvolta apoi o abilitate specialã de a evita pedeapsa.Pãrinþii,aratã Mahler,se decid greu sã pedepseascã copilul,dar aceºtia vor învãþa repede cã "fiind drãguþ" evitã consecinþele actelor sale (învaþã sã foloseascã atractivitatea ºi drãgãlãºenia pentru a manipula pe alþii,în scopurile lor),În acest fel copilul învaþã sã trãiascã într-un adevãrat "paradis al imaturitãþii",care apoi va desvolta comportamentul pe care îl vom numi "sociopat".
Personalitãþile sociopate (mulþi din ei profesori sau politicieni) învaþã un stil de viaþã ºi paternuri de viaþã care tind apoi a se perpetua.Stilul de viaþã al sociopatului pare sã fie foarte rezistent la schimbare,fiind intermitent reîntãrit,prin câºtigarea pe termen scurt de avantaje ºi prin evitarea pedepsei sau a altor situaþii negative.
Prezumtiv comportamentul sociopatului este inflexibil,pentru cã el este incapabil de empatie,de înþelegere emoþionalã actualã,de responsabilitate ºi valoare în variate roluri sociale.Deºi este capabil de a manipula pe alþii,este incapabil de a-i înþelege ºi a învãþa de la ei.

Importanþa altor factori de mediu.ªi alþi factori de mediu au importanþã,cum ar fi de exemplu vârsta pacientului.De asemenea factorii educativi extrafamiliali (sistemul de organizare a procesului educativ,prostul exemplu,identificarea negativã).Suprasolicitarea sistemului nervos al adolescentului în societatea modernã poate fi de asemenea un factor care sã favorizeze agresivitatea.Chazal enumerã în acest sens urmãtorii factori:sentimentul de depersonalizare,societatea de consum,filmele care proslãvesc violenþa,lipsa unor valori sigure.
Un alt grup de factori incriminat în etiologia sociopatiilor l-ar constitui diferitele noxe,microleziunile cerebrale (care schimbã reactivitatea snc,ducând la reacþii paradoxale de frustrare,la prelucrãri viciate a conflictelor.Microleziunile snc evidenþiabile prin examenul eeg pot determina o anumitã imaturitate corticalã. Remplin aratã importanþa tarelor ereditare ºi existenþa unui raport între aceste tare ºi dificultãþile de adaptare (tulburãrile de comportament).Diferite mãsurãtori antropologice ºi alte particularitãþi somatice au fost de asemenea incriminate de unii ºi negate de alþii.
Personalitãþile antisociale ºi sociopate ale adolescenþelor reprezintã,din punct de vedere etiologic o confluenþã de factori care acþioneazã permanent ºi competitiv asupra individului încã din copilãrie.
Importanþa alienãrii sociale ºi a anomiei.Dacã constituþia ºi factorii de mediu au o mare importanþã,condiþiile sociale,aglomeraþia urbanã,au ºi ele o mare importanþã.Mediul anomic,fãrã norme,desorganizat,cu modele negative la tot pasul,climatul de alienare ºi ostilitate faþã de marea societate,apar ca factori importanþi în geneza personalitãþilor sociopate.În cadrul unei atmosfere sociale alienante,familiile sunt sparte,respingerea pãrinþilor apare precoce,disciplina este inconsistentã.În astfel de mediu relaþiile tinerilor cu alþii se fac pe baza neîncrederii,cu confuzia sensului identitãþii,sãrãcirea sentimentelor,ostilitate ºi revoltã permanentã.Rezultatul se va evolua prin comportament agresiv deschis faþã de societate.Foarte importante sunt fenomenele de frustrare individualã,lipsa de speranþã.Mulþi tineri sociopaþi au senzaþia cã ei nu conteazã pentru nimeni,iar viitorul lor este în afara controlului propriu,se considerã fie neajutoraþi,fie respinºi.
Considerându-se neajutoraþi ºi cu viitorul nesigur,ei rãspund la frustraþie prin ostilitate ºi acte antisociale.Alienarea ºi anomia este mult mai greu de suportat pentru tineri,a cãror mijloace de adaptare sunt reduse.Din acest motiv ieºirea din impas se face prin revoltã iraþionalã,agresiune oarbã contra societãþii.
Importanþa mass mediei.Mass media are o mare importanþã pentru tineret. Agersivitatea se poate sublima prin vizionarea unor emisiuni care propagã violenþa dar acest lucru este relativ ºi depinde de la individ la individ.Berkovitz vorbeºte în acest sens de efectul catarhic dar ºi el subliniazã la adolescenþi,mecanismul de imitaþie ºi de model a eroilor agresivi.Copii expuºi la filme cu violenþã devin mai dispuºi la acte violente, practicã jocuri mai agresive,sunt mai bãtãuºi.Buck vorbeºte de urmãtoarele elemente care ar avea rol în acþiunea mass mediei asupra individului:
-rolul fricii-agresiunea crescând la nefurioºi ºi scãzând la furioºi:
-Rolul justificãrii-dacã violenþa este justificatã nu duce la creºterea agresivitãþii ºi invers;
-Rolul durerii-violenþa dureroasã poate duce la inhibarea agresivitãþii;
Modelele agresive cresc tendinþa spre violenþã,atunci când recompensa pentru actul agresiv este importantã.Este deci clar cã mass media nu aduce un serviciu societãþii fãcând apologia violenþei.
În rezumat,personalitãþile sociopate reprezintã un grup de personalitãþi,care au unele caracteristici comune:puþinã socializare,imaturitate emoþionalã, impulsivitate,iresponsabilitate,inabilitate pentru adaptarea socialã conºtientã ºi adecvatã.Etiologia rãmâne un element neclar ºi ea diferã de la un caz la altul, implicaþi fiind atât factorii constituþionali cât ºi aceia sociali.Chatagon vorbeºte totuºi cã în etiologia comportamentului delictual,perturbãrile mediului familial ar avea o pondere de 30-70%,iar ponderea condiþiilor economice proaste ale familiilor ar avea,de asemenea o pondere de 50-80%.
Cu totate acestea,geneza personalitãþiilor sociopate ar rezulta dintr-un cumul de factori care acþioneazã permanent ºi competitiv asupra individului încã din copilãrie.Este vorba de o categorie polimorfã de situaþii etiologice,patogenetice ºi simtomatologice.
Tratamentul personalitãþilor dizarmonice sociopate.Tratamentul
sociopatiilor este una dintre cele mai grele probleme cu care se confruntã psihiatria.Existã puþine metode de tratament,mai ales dupã 20 de ani,vârsta la care personalitatea se considerã în linii mari definitivatã,ca formare.
Ca ºi în cazul personalitãþilor dizarmonice deviante profilaxia este aspectul cel mai important.Prevenirea delincvenþei ºi a criminalitãþii este,de asemenea un factor deosebit de important.O serie de cauze (aglomeraþia,lipsa spaþiilor de joacã,condiþiile materiale precare) depãºesc în acest caz posibilitãþile medicale.
Un alt aspect este acela al creãrii unor tribunale speciale pentru minori ºi posibilitãþi mai laxe de aplicare a pedepselor (lucru parþial realizat în legislaþia noastrã).Chatagon (1977) propune,de asemenea,în sensul profilaxiei crearea de instituþii cum ar fi "Casa copilului ºi a cuplului".Aceastã instituþie ar avea sarcina de a pune diagnosticul ºi de a lua în evidenþã orice handicapat psihic (prin trecerea directã a mamei din maternitate în aceste instituþii pentru diagnostic).Tot aici se poate face un triaj adecvat ºi se pot stabili mãsuri specifice care sã înceapã la momentul optim,sã se stabileascã un prognostic.De asemenea tot aici se poate acorda consultaþii genetice ºi prenupþiale,se pot face eforturi de influenþare a familiei cu probleme iar în cazuri grave sã poatã scoate copilul din sânul familiei.De altfel,de la þarã la þarã aceste funcþii sunt preluate de diverse instituþii,inclusiv de cãtre serviciile de sãnãtate mintalã.
O problemã deosebitã la sociopaþi este aceea a regimului penitenciar în care îºi executã pedeapsa.Dacã juriºtii refuzã acordarea responsabilitãþii diminuate în cazul personalitãþilor dizarmonice,inclusiv a psihopatiilor,acest lucru nu trebuie sã nu creieze premize de educaþie ºi de preocupare specialã faþã de aceste persoane în decursul detenþiei.Accentuarea ariei punitive în defavoarea celei educative "înrãieºte" ºi mai mult aceste personalitãþi,iar coabitarea cu alþi infractori fac din aceste instituþii adevãrate "ºcoli ale rãului".De aceia regimul penitenciar trebuie organizat dupã principii psihoterapeutice ºi educative,iar o serie de facilitãþi ar face actul psihoterapeutic mai permeabil.
Psihoterapia ºi tratamentul medicamentos nu au nimic special faþã de situaþia prezentatã anterior,privind terapia personalitãþilor dizarmonice deviante.Poate cã dozele în aceste situaþii trebuiesc sã fie mai mari ºi a unui program psihoterapeutic,aproape permanent,cu o urmãrire de tipul dispensarizãrii.Totuºi nici aici lipsa de succes nu trebuie sã descurajeze,deoarece abandonarea acestor persoane este mult mai periculoasã,chiar decât un tratament perpetuu cu rezultate modeste.

romanian.ruvr.ru



Politica-statului-in-genunchi-si-aerele-de-superioritate-ale-Unchiului-Sam



Se zice ca în noaptea de Revelion preºedintele român Bãsescu ar fi transmis un „mesaj cãtre români” prin care le amintea cã, vezi Doamne, au obligaþia de a contribui la „integrarea „Republicii Moldova în fruntariile patriei-mamã.
Am spus „se zice” întrucât mesajul prezidenþial nu a venit cãtre români pe canalele televiziunii publice, cum ar fi fost firesc, ci sub forma unui mesaj pe Facebook; aºadar,un asemenea „mesaj cãtre þarã” este nul ºi neavenit.
Fireºte, pentru bunii cunoscãtori ai nãravurilor prezidenþiale, scopul acestui mesaj a fost acela de a irita Rusia. Reacþia de rãspuns a fost promptã, prin articolul publicat în Vocea Rusiei sub semnãtura lui Valentin Mandrãºescu:

romanian.ruvr.ru/2014_01_08/Germania-i-a-dat-o-palma-lui-Basescu...

Cum era de aºteptat din partea unui profesionist ca Valentin, articolul a fost o cercetare amãnunþitã în scopul identificãrii cauzelor care l-au determinat pe Bãsescu sã lanseze acele declaraþii, ce au reuºit sã irite - iatã! -ºi Berlinul, care a reacþionat prin declaraþiile ambasadorului Mattias Meyer. Explicaþia cã Bãsescu (el însuºi un conflictual pur-sânge) ar dori sã provoace un focar de conflict în regiune, spre a fi în folosul radicalilor americani, este cât se poate de plauzibilã. Iar zelul cu care Bãsescu a trecut la treabã este generat de faptul cã de la „Înalta Poartã” de la Washington a fost anunþatã vizita unei echipe de „ceauºi împãrãteºti” condusã de Victoria Nuland. S-a anunþat cã aceastã delegaþie va zãbovi în România douã zile, adicã Bucureºtiul va fi cea mai lungã escalã a acestei delegaþii pe tot parcursul sãu european. De ce acest interes pentru Bucureºti?
Oficial, partea americanã a afirmat cã delegaþia va discuta cu reprezentanþii români despre „instituþiile statului de drept”, ºi despre independenþa justiþiei; mã rog, acelaºi bla-bla ce ni se repetã pânã la exasperare. Însã pentru oamenii învãþaþi sã judece în profunzime, este clar cã aceastã delegaþie a venit pentru probleme mult mai grele, ce þin de domeniile economic ºi geopolitic. Fireºte, nu în ultimul rând pentru „instituþiile statului de drept”, pentru cã acestea vor fi în timp noile organe represive ºi de control strict cu scopul ca toatã suflarea româneasca, „de la vlãdicã pânã la opincã”, sã meargã neabãtut ºi necondiþionat cãtre „viitorul de aur al poporului sub mantia cu dungi ºi stele a marelui licurici”.
Iar care vor fi problemele grele, urmeazã sã aflãm dupã încheierea vizitei. Pânã atunci, câteva supoziþii: explorãrile Chevron întâmpinã piedici serioase în judeþul Vaslui, atitudinea anti-americanã în rândul românilor începe sã ia proporþii, autoritãþile statului încep sã „ia la puricat” bãncile cu capital strãin, împiedicându-le sã facã executãri silite dupã cum le taie capul împotriva oamenilor care au dificultãþi cu rambursarea ratelor datorita crizei, autoritãþile financiare române au început „sã tragã de urechi” companii transnaþionale pentru nereguli serioase, cum ar fi sustragerea de la plata TVA.
Se pare cã americanii ºtiu de existenþa tuturor acestor probleme; de aceea, la un semnal discret, slujitorii lor din România au început campania propagandisticã. Astfel, în ziarul „România Liberã", Sabina Fati, în articolul „Cum a devenit Ponta indezirabil pentru SUA”, condamnã „cu mânie democraticã” orice tendinþã de independenþã faþã de SUA: „Pentru Statele Unite e important ca România, þara în care va funcþiona scutul împotriva rachetelor balistice finanþat de americani, sã fie stabilã din punct de vedere politic ºi sã respecte normele statului de drept. Nu poþi lãsa arme sofisticate pe mâna unora care vor sã-ºi facã propria justiþie, care schimbã legile în funcþie de interese de grup sau care vor sã aibã în paralel un parteneriat strategic cu SUA ºi unul cu China". Ca sã nu mai vorbesc de atitudinea celor de la B1 TV, care considerã „o sfidare ºi un sacrilegiu” faptul cã premierul Victor Ponta nu se prezintã înaintea „luminatei feþe” a Victoriei Nuland, delegându-l în acest scop pe Titus Corlaþean.
Atitudinea lui Gyorgy Frunda, consilier al primului ministru, care a declarat: „Nu e aroganþã, dar aratã o anumitã superioritate a Unchiului Sam (...) Mi se pare puþin cu un aer de superioritate, ca ºi cum ar vorbi dirigintele cu elevii. E normal, trãim într-o lume globalizatã, facem parte din sisteme strategice de apãrare, dar ce ar fi dacã spunem cã am merge noi în SUA sã verificãm situaþia condamnãrilor la moarte, care contravine tuturor convenþiilor internaþionale sau cã mergem sã verificãm decizia Parlamentului (adunãrii statale-n.red) din Colorado, de la 1 ianuarie, de a admite marijuana(...) Suntem ºi noi ºi Statele Unite membre NATO, suntem legaþi prin Deveselu, care e foarte important, ºi de aceea aceste dialoguri sunt benefice, cu condiþia sã fie fãcute aproape pe picior de egalitate, ca sã nu spun chiar pe picior de egalitate(...) România nu este o colonie” este una verticalã, iar vocea sa calmã ºi fermã totodatã este în vizibil contrast cu atitudinea românilor neaoºi, lipsiþi de demnitate ºi de coloana vertebralã când este vorba de a se prosterna în fata Washingtonului, cu voci linguºitoare reunite într-un veritabil „cor al robilor”.
Deºi criticat de mulþi dintre adulatorii „licuriciului”, Frunda, prin declaraþia sa, a câºtigat simpatia multor români obiºnuiþi. Chiar dacã este maghiar. Chiar astãzi, în troleibuz, un grup de bãrbaþi comenta: „Mã, bravo lui! Jos pãlãria! Uite cum un ungur are vânã ºi nu-i e fricã de ãia,chiar dacã-s americani! Aºa ar trebui sa fie ºi ãºtia ai noºtri, de zic cã-s români sadea! Da' n-ai cu cine, frate!” Aceste vorbe rostite cu nãduf de bãrbatul voinic ce stãtea lângã mine mi-a întãrit convingerea cã nu toþi românii au fire de slugi. Cã existã ºi oameni dintr-o bucatã, care au coloanã vertebralã. Însã aceºtia sunt puþini ºi dezbinaþi. Ca ºi majoritatea, de altfel...

Încã nu ºtim ce probleme se vor aborda la discuþiile dintre autoritãþi ºi delegaþia americanã. Vom afla poate mai târziu. Sau vom simþi direct, pe pielea noastrã, a tuturor. Însã un lucru trebuie sã ºtim: atitudinea de supunere necondiþionatã nu ne va aduce nimic bun. Fiindcã americanii, prin atitudinea lor de superioritate, de sorginte imperialã, nu vor sã aibã parteneri alãturi de ei. Vor sã aibã doar supuºi, care sã-i urmeze necondiþionat. Cine nu este supus, le este automat duºman. Sã ia aminte cei care cred în faimosul „parteneriat strategic”. Pentru aceºtia, un citat din „Memoriile” scriitoarei Marta Bibescu: „Unealta se aruncã totdeauna, pãstrându-se ceea ce s-a obþinut prin unealtã. Târnãcopul nu se bucurã niciodatã de privilegiile diamantului!”

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

Liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski a propus Poloniei, Ungariei ºi României, țãri membre NATO, sã-ºi ia teritoriile înapoi.

Este vorba despre regiunea Galiþia (revendicatã de Polonia), regiunea Transcarpatia (revendicatã de Ungaria) ºi Bucovina de Nord (revendicatã de România), toate aparþinând acum Ucrainei. În plus, României i-a mai aparþinut ºi Basarabia cu tot cu Bugeac, lucru cu care Jirinovski este de acord, dar fãrã Transnistria. Însã, la fel ca ºi Bãsescu, Iliescu, Nãstase, Ponta ºi Antonescu, Jirinovski ºtie cã nu e suficient sã-þi spunã cineva sã le iei, mai trebuie sã ºi înlocuieºti cu forþa administraþia ucraineanã cu cea româneascã. ªi acest lucru se face sub protecþia unei armate române, capabile sã lupte ºi eventual sã învingã unitãþile armatei ucrainene, dislocate în acele regiuni.
În schimbul menþinerii statutului de þarã neutrã, în 2004, Rusia a oferit României o propunere de transfer tehnologic necesar revitalizãrii industriei de Apãrare care echivala cu garanþia recuperãrii teritoriilor pierdute. Dacã România o accepta, azi, în 2014, ea era capabilã sã nu mai latre la Lunã, ci sã-ºi recupereze pe loc, toate teritoriile pierdute.
.................................................................................................................................................
! ! ! ! ! Practic era vorba de retehnologizarea masivã a uzinei de avioane de la Craiova, a fabricii de motoare de aviaþie Turbomecanica ºi a întreprinderii de producþie ºi reparaþii a tehnicii de rachete Crângu lui Bot (azi ELMEC Ploieºti). Ceea ce permite modernizarea celor 18 MiG-29 A/B româneºti existente ºi construirea la Craiova cel puþin încã 100 de noi avioane MiG-29 K/KUB. La care se adãuga fabricarea în România a rachetei aer-aer R-77RVV-AE (bãtaie 100-120 km), supranumitã de occidentali Amraamski, a rachetei sol-aer 9K338 Igla-S, a rachetei antitanc Vikhr, a rachetei de croazierã, navã-navã ºi de coastã Kh-35 Uran, supranumitã de occidentali Harpoonski.

romanian.ruvr.ru/2013_12_01/Cum-ar-fi-putut-sa-arate-azi-armata-... ! ! ! ! ! ! !

.............................................................................................................................................

Bãsescu, Iliescu, Nãstase, Ponta, Antonescu ºi cine mai vreþi ºtiau cã România nu a fost nici pânã acum admisã ca membru al Comisiei de mediere ºi soluþionare a conflictului transnistrean pentru cã acest lucru depinde de Rusia. ªi mai ºtiau cã separat, între SUA ca lider al NATO ºi Germania ca motor al UE ºi Rusia, existau încã din 1990, garanþii scrise care împiedicã extinderea zonei de influențã occidentalã la est de Polonia, pe „coridorul sanitar al Rusiei”, format din Belarus, Ucraina, R.Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan. Rușii acceptând doar în aceste condiþii sã-și retragã trupele din Germania de Est ºi sã aibã loc unificarea Germaniei. Aºadar unirea Basarabiei cu România depinde în proporþie de 100% de relaþia pe care a cultivat-o Bucureºtiul cu Moscova ºi care cel puþin de la alegerea lui Traian Bãsescu preºedinte a devenit una de ostilitate pe faþã.

romanian.ruvr.ru/2014_03_20/Republica-Moldova-in-UE-fara-acceptu...

Întorcând spatele ruºilor, România a intrat în NATO de un deceniu ºi rezultatul a fost publicat în Carta Albã a Apãrãrii: 60% din echipamentele armatei române sunt nefuncþionale, capacitatea de luptã este la un nivel critic, nivelul de instruire al militarilor este foarte slab, structura de forțe dezechilibratã ºi sistemul de comandã depãșit. NATO a respins ºi solicitarea României, din 5 februarie 2013, de elaborare a unui plan de contingenþã, similar celui conceput pentru Polonia ºi Þãrile Baltice. Planul de contingenþã sau de intervenþie, hotãrãºte ce acþiuni concrete vor fi întreprinse ca rãspuns la o agresiune militarã externã asupra unui stat sau a unui grup de state membre NATO. Prin urmare, ocuparea militarã a României va fi condamnatã exclusiv verbal, de restul statelor membre NATO, aºa cum au fãcut-o ºi în cazul referendumului din Crimeea.

Abia dupã declanºarea crizei din Ucraina, MApN ºi-a adus aminte cã rachetele sale AA Dvina au fost fabricate în URSS în 1964 ºi a conceput în pripã un caiet de sarcini pentru achiziþia a 6 sisteme antiaeriene de rachete cu raza lungã, ofertele tehnice trebuind depuse pânã pe 20 martie.

www.acttm.ro/romana/images/stories/Doc/rfi_hsam.pdf

Avioanele F16 la mâna a doua, cumpãrate de la portughezi, vor ajunge în România în 2016, devenind operaþionale abia în 2017. Pânã atunci mai zboarã aproximativ 10 MiG-21 Lancer, cu multe limitãri ºi restricþii, datorate depãºirii cu 4-6 ani a resursei. Aºadar, în ceea ce priveºte trecerea Prutului de cãtre români se poate spune cã se amânã sau cã se va þine la salã.

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

Rusia simplificã procedurile de intrare a strãinilor în þarã

Guvernul rus a adoptat proiectul de lege care simplificã procedurile de intrare a strãinilor pe teritoriul Rusiei.
Printre altele, cabinetul de miniºtri propune sã fie redus numãrul de acte necesare pentru acordarea de vize turistice, de asemenea, termenul lor sã fie prelungit de la 30 de zile pânã la 6 luni.
Se prevede simplificarea procedurilor de intrare în Rusia a strãinilor care cãlãtoresc în scopul dezvoltãrii relaþiilor culturale, tehnico-ºtiinþifice, social-politice, sportive ºi tineret.

Vor fi simplificate procedurile de acordare a vizelor cu þãri pe bazã bilateralã.
Mai mult: romanian.ruvr.ru/news

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

dantanasescu.ro/2013/11/26/ipocrizia-nemarginita-a-celor-de-la-u...

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

Penibilul caz Diaconu, un real prilej de bucurie

de DAN CRISTIAN TURTURICA
Dacã actorul Mircea Diaconu ar fi realizat mai din timp cã mediocra sa carierã politicã este pe cale sã se apropie de final, nu ar fi strâns 100.000 de semnãturi pentru candidatura ca independent la Parlamentul European. Ar fi strâns un milion!
Poate chiar mai mult, dacã se prindea din prima cã sentinþa din 2012 a Înaltei Curþi, prin care a menþinut decizia de incompatibilitate datã de Agenþia Naþionalã de Integritate, îi anuleazã orice ºansã de a mai juca un rol cât de cât semnificativ pe scena politicã.
Sigur, pentru a atinge aceastã performanþã mai era nevoie ca Mircea Diaconu sã priceapã mai repede ºi limitele ºefului ºi principalului sãu susþinãtor din partid, Crin Antonescu. Mai precis, faptul cã acesta nu va rezista multã vreme în postura de haiduc anti-statul de drept, anti-instituþii ºi anti-occidental ºi cã va trebui, în final, sã adopte mãcar poziþia formal cooperantã pe care a mimat-o multã vreme ºi Victor Ponta – cel ce astãzi îl încurajeazã pe Facebook, dar care la alegerile din 2012 s-a opus prezenþei sale pe listele electorale, exact din cauza sentinþei definitive a Înaltei Curþi. Dacã fostul combatant de nãdejde în rãzboiul cu regimul Bãsescu ar fi mirosit la vreme cã liderul PNL va întoarce armele ºi s-ar fi aruncat cu câteva luni în urmã în braþele lui Dan Voiculescu, alt martir ºi victimã a „instituþiilor diabolice“ ale preºedintelui, revanºa sa ar fi fost cu adevãrat spectaculoasã.
Având în vedere cã, în doar câteva zile, aspersorul de bocete, suspine, flegme ºi blesteme din dotarea domnului Felix a produs 50.000 de semnãturi (potrivit regizorilor spectacolului „Bietu‘ Diaconu!“), vã daþi seama ce ar fi ieºit dacã o duceau aºa, cu lacrimi, ode ºi afurisenii, searã de searã, trei luni?!
Milioane de semnãturi ar fi strâns dacã ar fi þinut-o, langa, cu Mircea Diaconu rostind emoþionat, în cinci ediþii speciale pe zi ºi opt „breaking news“, cã se simte „uns pe inimã“ de valul de solidaritate. ªi dacã nu doar fiica, ci toate rudele maestrului s-ar fi perindat prin platourile Antenelor pentru a depune mãrturie despre ce om extraordinar este ºi ce bestii sunt toþi cei ce l-au scos de pe liste, de la Horia Georgescu la Crin Antonescu, via Traian Bãsescu ºi magistraþii Înaltei Curþi!
Existã ceva pozitiv în revãrsarea de oameni simpli ºi creduli, admiratori ai actorului Mircea Diaconu, care au semnat pentru candidatura sa la Parlamentul European, dar care nu vor pricepe niciodatã cã este un politician ratat ºi chiar nociv pentru România din cauza încãpãþânãrii cu care propovãduieºte încãlcarea legii? Nu.
Faptul cã nu le pasã cã fiica actorului a declarat cât se poate de senin cã tatãl ei ar vrea sã candideze doar pentru cã asta ar fi ultima ºansã de a-ºi curãþa imaginea ºi de a anula consecinþele deciziei de incompatibilitate aratã cã nici mãcar nu le trece prin cap cât bine poate face României un europarlamentar competent ºi motivat de sentimentul datoriei faþã de þarã, nu de dorinþa de a se rãzbuna pe ANI ºi Înalta Curte.
Ce motiv de optimism poate fi în faptul cã mii de oameni au venit la Teatrul Nottara fãrã sã aibã nici cea mai vagã bãnuialã cã sunt folosiþi de Dan Voiculescu drept masã de manevrã în rãzboiul sãu cu o justiþie pe care nu o mai poate nici cumpãra, nici intimida? Nici unul. Din contrã.
Trebuie sã ne bucurãm, însã, pentru altceva. În ciuda desfãºurãrii propagandistice care l-ar fi fãcut invidios ºi pe Ceauºescu, a ecoului favorabil pe care populismul anti-justiþie îl are în rândul românilor care îl urãsc din rãrunchi pe preºedinte, a susþinerii jenante pe care Victor Ponta, fost procuror, prim-ministru, preºedintele celui mai mare partid, o acordã strident unui om care a încãlcat legea, legea, în final, va triumfa.
Cazul Diaconu, alãturi de condamnãrile rãsunãtoare pentru corupþie din ultima vreme, dar ºi de numeroasele demiteri ºi demisii din înalte funcþii, determinate de verdictele ANI, va aduce o nouã confirmare cã statul de drept nu mai este o vorbã goalã ºi cã din ce în ce mai puþini oameni din aceastã þarã mai pot spera sã scape nepedepsiþi dacã au încãlcat legea. Ceea ce nu este deloc puþin!
Nu au trecut nici zece ani de când era de neconceput ca oameni cu putere, cu bani sau capabili sã provoace compasiune în masã (precum Gicã Popescu) sã ajungã dupã gratii sau sã li se interzicã sã mai ocupe vreo demnitate publicã.
Dupã aproape ºaptezeci de ani de imunitate cvasi-absolutã pentru toþi membrii elitei acestei þãri, perioadã în care a fost de neconceput, de exemplu, ca un membru de vazã al PCR sau al partidului moºtenitor sã ajungã la închisoare pentru crimã sau pentru cã a luat mitã, cumulat, peste un miliard de euro, epoca de aur a infractorilor a luat sfârºit. Uºor, uºor, cei ce încalcã legea ºi scapã nepedepsiþi nu mai sunt regula, ci excepþia. (Dacã lucrurile vor reveni învechea matcã dupã alegerile prezidenþiale, asta este deja altã discuþie.)
Mircea Diaconu nu este nici Adrian Nãstase, nici Sorin Ovidiu Vîntu, nici Gigi Becali, nici Dan Voiculescu. Nici prin fapta pentru care a fost gãsit vinovat de ANI ºi de justiþie, nici prin consecinþele ei, nu se califica în categoria celor care era obligatoriu sã fie daþi ca exemplu.
Din pãcate, el ºi noii sãi aliaþi politici insistã sã fie transformat într-un exemplu. Tenacitatea cu care se prezintã drept victimã a unui abuz, deºi este evident cã verdictul dat în cazul sãu este sutã la sutã în acord cu legea, plus amploarea resurselor puse la bãtaie pentru decredibilizarea instituþiilor ºi pentru atacarea adversarilor politici îl transformã într-un caz a cãrui rezolvare va deveni, inevitabil, un exemplu.
Dupã cum spuneam mai înainte, dacã perioada de strângere de semnãturi ar mai fi durat mãcar câteva sãptãmâni, iar Dan Voiculescu ar fi pus la bãtaie mijloacele financiare ºi logistice necesare, Mircea Diaconu ar fi putut aduna ºi un milion de susþinãtori. Reacþia de sprijin pentru el este pur emoþionalã ºi vine din aprecierea pentru munca sa ca actor (mult supraevaluatã, dupã pãrerea mea) ºi din ura pentru Traian Bãsescu ºi cei percepuþi ca aliaþi ai sãi. Mai mult, ignorã cu dispreþ orice argument de naturã juridicã. Cu toate acestea, valul de simpatie este autentic ºi masiv.
De aceea, determinarea tuturor celor ce ºi-au asumat verdictul de incompatibilitate de a urmãri cu rigoare aplicarea sa este cu atât mai lãudabilã. Nu cu mult timp în urmã, perspectiva unei reacþii negative de masã ar fi paralizat orice ºef de partid sau instituþie tentat sã ia în calcul doar legea ºi l-ar fi fãcut sã dea înapoi.
În momentul în care ºi judecãtorii Biroului Electoral Central vor constata cã aceastã candidaturã nu întruneºte condiþiile legale deoarece ar duce la încãlcarea unui sentinþe definitive a Înaltei Curþi, asumarea directã, fãrã ocoliºuri ºi subterfugii, a respectãrii legii, împotriva unei presiuni populare dirijate ºi manipulate, va pune încã o cãrãmidã la edificiul statului de drept.
Respingerea candidaturii lui Mircea Diaconu va crea un nou precedent, similar celui din 2010, când instituþiile au rezistat protestelor a zeci de mii de oameni, din Piaþa Victoriei, orchestrate de Sorin Ovidiu Vîntu cu ajutorul sindicatelor. ªi atunci s-a scris istorie, ºi acum se va scrie. Nu împotriva lui Mircea Diaconu, ci a celor pe care îi lasã sã-l foloseascã drept berbece pentru a clãtina domnia legii.
O altã consecinþã pozitivã a acestui caz aparent minor este cã vedem ºi mai clar cine sunt cu adevãrat politicienii, funcþionarii publici, liderii de opinie, activiºtii civici, oamenii cu greutate în societate care pretind cã vor binele acestei þãri, dar care, de fapt, nu fac altceva decât sã o submineze, relativizând aplicarea unei sentinþe judecãtoreºti.
Deja mulþi dintre cei ce jubilau în timpul protestelor din ianuarie 2012, ridicând în slãvi aºa-zisa insurecþie popularã, presupusa redeºteptare a militantismului civic ºi fãcându-se cã nu observã cã totul nu era decât o punere în scenã a USL, cu concursul isteric al aparatului de propagandã al lui Voiculescu, se declarã revoltaþi de „nedreptatea“ ce i se face lui Mircea Diaconu.
Chiar ºi distinºi profesori ºi onorabili activiºti civici preferã sã îl crucifice pe ºeful ANI, deoarece a cerut respectarea legii, decât sã constate aberaþia demersului de strângere de semnãturi pentru un politician care, chiar presupunând prin absurd cã i se va permite sã candideze, nu va avea voie sã ocupe demnitatea pentru care a fost ales.
Testul pentru depistarea agenþilor ascunºi ai PSD-ului ºi ai lui Voiculescu, ai stângiºtilor mascaþi în arbitri neutri ai vieþii politice, ai anarhiºtilor seduºi de El Comandante Putin, deranjaþi cã instituþiile au început sã funcþioneze, este interpretarea faptelor lui Mircea Diaconu. Pentru toþi cei menþionaþi mai sus, încãlcarea legii de cãtre fostul liberal este minorã ºi doar un pretext pentru ca el sã fie pedepsit cu supramãsurã de cerberii statului poliþienesc creat de tiranul Bãsescu.
Dacã vreþi sã aflaþi cu cine staþi de vorbã cu adevãrat ºi cât de mult îºi doresc ca în aceastã þarã domnia legii sã fie absolutã, vedeþi cum rãspund când le spuneþi cã nu are nici o importanþã cât de micã sau mare este încãlcarea legii în cazul Diaconu. Tot infracþiune se numeºte ºi ea este certã câtã vreme a fost stabilitã printr-o sentinþã definitivã, iar restricþia de trei ani pentru ocuparea unei demnitãþi publice nu este negociabilã. Dacã ocolesc rãspunsul ºi vã întreabã de ce Elena Bãsescu are voie sã strângã semnãturi pentru candidatura la Parlamentul European, aþi mai descoperit un „om de bine“.
Nu în ultimul rând, cazul Diaconu semnaleazã restrângerea cercului politic al celor ce îºi permit sã ignore sau chiar sã atace deciziile instanþelor ºi sã punã sub semnul întrebãrii rolul instituþiilor statului în asanarea clasei politice. Chiar dacã schimbarea sa de atitudine este încã departe de a fi una de profunzime, resorturile principale fiind unele de calcul electoral, decizia lui Crin Antonescu de a-l scoate pe Mircea Diaconu de pe listele electorale pentru europarlamentare meritã salutatã.
Cu fiecare politician care renunþã la a mai submina statul de drept ºi care susþine aplicarea legii, România se apropie ºi mai mult de normalitate. Va fi în final treaba fiecãrui alegãtor sã decidã dacã crede sau nu în schimbarea la faþã a liderului liberal ºi a colegilor sãi care l-au susþinut în decizia privindu-l pe Diaconu. Dar, câtã vreme ea produce efecte pozitive din perspectiva întãririi statului de drept, ar fi contraproductiv sã o minimalizãm.
Chiar dacã suntem convinºi cã schimbarea nu s-a produs din motivele corecte, principiale, chiar dacã avem motive serioase sã bãnuim cã nu va rezista, ea trebuie totuºi încurajatã. Sunt prea mulþi cei ce aºteaptã cu nerãbdare plecarea lui Traian Bãsescu de la Cotroceni, în speranþa cã România va redeveni paradisul marilor rechini, ca sã nu reprezinte o mizã oprirea fiecãrei golãnii, indiferent cine îºi oferã sprijinul.
Indiferent cât de proaspãtã este amintirea jocului distructiv, împotriva democraþiei, practicat de liberali, ar trebui sã luãm în calcul ºi varianta cã susþinerea furibundã pentru Mircea Diaconu de cãtre PSD ºi Voiculescu este în primul rând o pedeapsã aplicatã lui Crin Antonescu pentru dezertarea din cârdãºia USL-istã.
Adunaþi procentele PDL-ului, ale PNL-ului ºi ale Miºcãrii Populare, aºa firave cum sunt, adãugaþi resursele nevãzute ale lui Traian Bãsescu prin care a reuºit sã destrame USL, ºi o sã vedeþi cã rezultatul este suficient de interesant pentru a explica de ce PSD ºi tele-golanii sãi vor lovi de acum încolo fãrã milã, cu tot ce le cade în mânã, în cei ce ameninþã sã-i sufle, din nou, victoria de sub nas. Chiar ºi cu un actor mediocru ºi fãrã caracter.

JAVRE ATI FOST si asa veti ramine !
cind aceeiasi pupatori de laba si fund prezidential, vor avea curajul de a o comenta pe sublima, inteligenta EBA care , stand alaturi de tiitoarea oficiala a taticului , vorbea despre presupusa amanta a lui Stolojan , atunci am sa cred in impartialitatea si onestitatea voastra !
pina atunci, ramine cum am spus : sunteti niste JAVRE !

Partidul Socialiºtilor din Moldova a început sã strângã semnãturi în sprijinul aderãrii þãrii la Uniunea Vamalã Rusia, Belarus ºi Kazahstan.
„Concomitent, îi vom informa pe cetãþeni cu privire la avantajele acestui vector extern pentru þara noastrã”, a declarat viceprim-ministrul þãrii, Igor Dodon.
El a subliniat cã în urma sondajelor efectuate în ultimul timp, majoritatea cetãþenilor din Moldova preferã aderarea la Uniunea Vamalã asocierii cu UE.

Mai mult: romanian.ruvr.ru

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

SOCANT ! ! ! ULTIMA ORA ! ! ! IN CURAND ! ! ! ROMANIA NU-I FINLANDA ! ! !



Traian Bãsescu va intra în istorie datoritã descoperirii epocale a faptului cã iarna nu-i ca vara.
Totodatã, de douãzeci de ani clasa politicã își plânge de milã pentru faptul cã România nu este Suedia, nu nici Polonia și nici Franța. Astãzi vom încerca sã înțelegem de ce România nu este Finlanda.
Unul dintre cele mai obositoare aspecte ale discuțiilor cu „patrioții români” blocați în secolul XIX constã în argumentele „istorice” pe care aceștia le reutilizeazã atunci când se discutã o eventualã cooperare cu Rusia. Din perspectiva lor, o relație complicatã din punct de vedere istoric nu trebuie sã permitã niciun fel de cooperare în prezent, iar existența unei „alianțe strategice cu SUA” presupune cã Rusia trebuie tratatã cu dispreț și urã, orice altceva fiind o trãdare a idealurilor euroatlantice. Relațiile foarte strânse atât din punct de vedere politici cât și economic pe care Rusia le are cu alte țãri europene sunt considerate imposibile pentru România. Confruntați cu exemple de acest gen, patrioții americani de origine românã recurg la argumentul „istoric”: România are o relație istoricã atât de rea cu Rusia, încât spre deosebire de alte țãri europene nu poate avea o cooperare care sã nu fie concomitent și o „trãdare” a eroismului strãmoșesc. Sã luãm exemplul unei țãri a cãrei relație cu Rusia poate fi descrisã, în cel mai bun caz, drept „dificilã” și sã analizãm atitudinea fațã de Rusia în contextul crizei din Ucraina.
Premierul finlandez Jyrki Kataynen a vorbit în fața parlamentului de la Helsinki despre sancțiunile împotriva Rusiei:
„Finlanda susține necesitatea rezolvãrii acestei situații prin negocieri. Sancțiunile și sancțiunile de rãspuns vor prejudicia ambele pãrți... Politica noastrã în relația cu Rusia este orientatã spre implicarea Rusiei în cooperarea internaționalã. Scopul nostru a fost și rãmâne unul natural – relațiile de bunã vecinãtate care vor fi în beneficiul Finlandei, Europei și Rusiei. UE are nevoie de Rusia, Rusia are nevoie de UE. Rezolvarea unei serii întregi de probleme internaționale va eșua fãrã Rusia.”
Se observã facil diferența izbitoare între discursul premierului finlandez și discursurile politicienilor de la București. Dar poate Jyrki Kataynen a fost înfierat drept trãdãtor al idealurilor europene și a intereselor naționale de președintele Finlandei, care este un membru Partidului Popular European, la fel ca și Traian Bãsescu? Președintele Sauli Niinistö a declarat la Haga cã relațiile bilaterale finlandezo-ruse au rãmas bune și neafectate de criza ucraineanã, precizând ferm cã el se va întâlni cu Vladimir Putin ori de câte ori va fi nevoie dacã interesele Finlandei o vor cere, chiar dacã Consiliul European va decide sã înghețe orice fel de cooperare sau comunicare politicã cu Rusia.
Președintele și premierul finlandez cântã pe aceeași voce atunci când sunt în joc interesele naționale. Poate au fost sancționați dur de naționaliștii finlandezi care au reprezentare în parlament? Nici vorbã. În Finlanda, mișcarea naționalistã are un pronunțat caracter eurosceptic și considerã cã birocrații de la Bruxelles și „șoimii rãzboiului” de la Washington reprezintã un pericol pentru securitatea și interesele Finlandei. Exasperați de dorința Uniunii Europene de a priva țara de suveranitate, naționaliștii finlandezi cocheteazã cu ideea unei alianțe strategice cu Rusia. Un lider al partidului naționalist „Finlandezii” (True Finns / Perussuomalaiset), Hemmo Koskiniemi a mers mai departe ºi a propus reintegrarea Finlandei în Rusia, fapt despre care Vocea Rusiei a scris în martie 2013:

„Raționamentul politicianului finlandez este simplu. Uniunea Europeanã se îndreaptã spre crearea unui stat federal în care Finlanda oricum își va pierde suveranitatea și independența. În aceste condiții, dacã suveranitatea este oricum imposibilã, este mai indicatã integrarea în Rusia, deoarece Rusia este principalul partener economic al Finlandei și poate oferi aceeași protecție militarã ca și Uniunea Europeanã.”
Comunitatea de afaceri este și ea interesatã de o cooperare mai strânsã cu Rusia. Omul de afaceri Hannu Krogerus a propus ca Finlanda sã devinã „un Hong Kong rusesc” pentru a asigura stabilitatea și creșterea economicã care va fi imposibilã în UE.
Partea raționalã a elitei politice de la Helsinki a încercat și a reușit sã transforme poziția geograficã de proximitate fațã de Rusia dintr-un blestem într-o binecuvântare. Poate, experiența finlandezã ar putea fi utilã și pentru alte țãri, dar desigur România nu-i Finlanda și este pãcat.

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

FENOMENUL BASESCU

Asa cum spunea cineva,o stafie umbla astazi prin Romania ,stafie care rastoarna obiceiuri politicianiste,cariere bazate pe impostura,politicieni care de 17 ani nu au facut nimic pentru tara ci doar pentru ei.Ei sunt cei care au falimentat Bancorex,Dacia Felix,care s-au imbogatit din privatizari si din tunuri.

Tot ceea ce se afla in politica romaneasca azi si detine o functie,o avere nelegitima,o impostura intr-un minister sau o institutie care manevreaza bani s-au unit azi in fata celui mai mare dusman al lor,Presedintele Traian Basescu.

Basescu este un fenomen romanesc care va face istorie,
Pentru prima data un om,care nu a fost chiar ortodox,care a trecut prin multe pacate,isi ia functia si menirea in serios si DISTRUGE clasa politica veche a tranzitiei pentru a incerca sa reconstruiasca o Romanie europeana.

S-a creat o partida antibasescu,acesta a fost demonizat,liberalii cati au mai ramas in PNl au lansat ideea nebuniei lui Basescu,care cum spun ei nu mai este omul din 2004,adica cel cu care credeau ca vor da tunuri,impartind frateste foloasele guvernarii.

Partide si politicieni se afla in situatia disperata de a fi stersi din istoria tarii,sau si mai rau sa intre ca clienti in pribunale si procuraturi.

Privind acest spectacol nu poti decat sa te amuzi vazand pe Tom si Jery care tulbura linistea politicii noastre,liniste in care se poate fura in voie.

Cei 75% din referendul ne-a aratat ca ne aflam in fata unui fenomen,FENOMENUL BASESCU,si ca acum se face istorie,o istorie care promite Romaniei un nivel de civilizatie politica europeana.

Poate ca unii ziaristi se inseala,poate ca chiar unii electori se indoiesc cum ar putea ca Basescu,cel care a avut atatea pacate sa fie salvatorul moral al politicii romanesti.

In acest sens trebuie sa citim si cele spuse de dl.Guse care poate fi orice dar nu lipsit de inteligenta.

Poate ca treptat romanii vor intelege ca fenomenul Basescu era singura cale de urmat pentru actuala Romanie.

De la: gabigabi2, la data 2014-03-26 08:38:30JAVRE ATI FOST si asa veti ramine !
cind aceeiasi pupatori de laba si fund prezidential, vor avea curajul de a o comenta pe sublima, inteligenta EBA care , stand alaturi de tiitoarea oficiala a taticului , vorbea despre presupusa amanta a lui Stolojan , atunci am sa cred in impartialitatea si onestitatea voastra !
pina atunci, ramine cum am spus : sunteti niste JAVRE !

... Pe cine mai ingropam Gabyta....si dai si lupta...cazi ...te ridici...o lupta nebuna si furibunda pentru CE???...PENTRU CINE???....PENTRU MORTI???

symy-apocalipsa.blogspot.ro

Cleptocratia,reactiunea si teoria conflictului

Acei ce poarta jugul
Si a-l purta mai vor,
Sa-l poarte mai departe,
Spre rusinea lor.

Intr-o societate nu conteaza valoarea numerica a populatiei,spun psihosociologii,ci conteaza ponderea populatiei participative,a populatiei constiente si dornice de a lua parte la viata cetatii,la viata sociala.
Din pacate in Romania avem de-a-face mai degraba cu o multime,poate un popor dar nu avem de-a-face cu cetateni constienti.
De acest lucru au avut grija toate clasele de conducatori politici,de la fascisti,comunisti ,pana la democratia originala creata de PSD si liderii sai dupa 1989.

O alta problema de psihologie sociala o constituie asa zisa teorie a conflictului in societate.Fara conflict si rezolvarea lui omenirea ar sta inca in epoca de piatra iar deosebirea in civilizatie si bogatie dintre tarile lumii si ale Europei este tocmai ca prin conflict,uneori revolutie mai mult sau mai putin sangeroasa societatile au devenit avansate,mai bogate,mai spirituale.

Am spus aceste considerente introductive pentru a caracteriza mai bine situatia politica si sociala din tara noastra.

Tara mioritica care iubeste linistea,iubeste neschimbarea,soarta o considera predestinata,Romania,mai bine zis romanii s-au erijat in a fi sclavii tuturor,sclavii conducatorilor autocrati,ai politicienilor corupti,ai strainilor care in acest mediu au gasit cea mai propice modalitate de a exploata in folosul lor defectele fundamentale ale romanilor.

Clasa noastra politica actuala este construita total dupa aceste considerente.Organe de conducere ale tarii,justitie,organe de ordine sunt construite nu spre binele cetatenilor ci pentru cleptomania personala,creind acea clasa pe care chiar presa straina a denuimit-o cleptocratie.

Prin fascinatie,minciuna,desbinare cleptocratia s-a mentinut la putere in continuitate de la regimul comuinist si probabil ca vor domina Romania ani multi.

In acest context apare un om politic,un Becket roman,care ca si personajul istoric poate a avut pacate in viata lui dar care acum isi ia rolul de lider politic in serios.Este vorba de dl.Basescu care a devenit un lider hotarat de a schimba Romania,chiar in acest context in care simtul cetatenesc nu este prea desvoltat in tara noastra.

Conflictul creat cu cleptocratia este legitim si face parte din revolutia sociala pe care Basescu vrea sa o infaptuiasca.
Fata de aceasta intentie a lui,fata de faptul ca cleptocratia constata ca nu este de al lor,acestia au declansat un val de ura,de minciuni si violente care pot merge pana la anihilarea Presedintelui.

In fond ce a facut presedintele?
-A incercat sa creeze o justitie independenta care sa reactioneze si la coruptia clasei politice.
-A condamnat in numele statului Comunismul ca pe un regim criminal
-A deschis dosarele fostei securitati pentru ca cetatenii sa nu mai fie santajati.
-A fost intolerant cu un guvern ca emanatie a grupurilor oligarhice,asa cum a fost in toate regimurile de dupa 1989.
-A dorit ca institutiile statului sa functioneze democratic si toti sa fim egali in fata acestor institutii.

Profitand de nivelul scazut al simtului politic al romanilor,cleptocratia transpartinica a pornit un rasboi contra-revolutionar,predicand linistea,neimplicarea,lasarea tarii in mainile oligarhilor.

Emitand asa numita conflictualitate a dlui Basescu,cleptocratia a mers pana acolo incat Constitutia creata de ei la impulsul Europei sa fie violata,incalcata,sa rupa orice idee de dreptate sociala si prin orice mijloace sa scape de Basescu,chiar pana la eliminarea sa fizica.

In acest context Basescu apeleaza la aceia pentru care se sacrifica,la popor,notiune pe care cleptocratii au pervertit-o.
Exte un examen dificil.Cleptocratia s-a unit transpartinic,cei 322 reprezinta ¾ din parlament,adica ar reprezenta aceiasi proportie din cetatenii tarii.Oligarhii prin metodele lor specifice,dominand presa si TV mint si deturneaza realitatea iar daca nu pot, incalca cele mai importante legi pentru a scapa de Basescu.

Este un greu examen pentru romani,pentru tinerii din noua generatie care trebuie sa arate lumii ca ei sunt altceva decat pãarintii lor care au trait in servitudine.

Rasboiul va fi dur dar el va decide viitorul Tarii.

Daca va invinge cleptocratia Romania decenii in sir va fi cum este azi.daca va invinge Basescu si alaturi de el va sta tineretul,cetatenii Romaniei exista sansa de a intra in Europa cu adevarat.

Deci la referendum se joaca viitorul Romaniei.

Daca nu ne vom prezenta,nu vom spune nu cleptocratiei inseamna ca le servim pe tava acestora VIITORUL ROMANIEI.

Anticomunisti falsi
Lamentarea comunista a USL este patetica atata timp cat dv.si ceilalti care chipurile sprijina pe liberalii dlui Patriciu faceti tot posibilul sa distrugeti unitatea unei drepte firave.

Basescu este dictaor spun acesti falsi democrati.

Pai ia spuneti dv.insulte ca bolsevic,golan,marinar,prost,betiv etc presedintilor Coreiei de Nord,Belarusului,Iranului ,dar sa fiti cel putin turisti in aceste tari sa vad ce va face Basescu si ce va face adevaratii dictaori.

Numiti comunisti pe oricine nu va impartasesc aberatiile zise liberale,utilizati cu usurinta cuvinte ca securist,pupincurist numai pentru ca felul dv.de a vedea dreapta romaneasca este criticata.

Dl.Basescu si PD-L au facut serioase apeluti la unitate cu PNL dar PNL-ul dv.face unitate cu Iliescu,pe care il numiti bolsevic,dar tare bun este cand va da voturi pentru a ramane la putere sau pentru buget si cu care va asociati sa dati afara dictatorul,adica pe Basescu, care a condamnat solemn comunismul si acum va condamna pactul Ribentrop-Molotov.

De fapt sunteti niste desorientari.Faceti pol de dreapta cu dl.Constantineescu si dl Milut dar nu vedeti ca dreapta poate fi puternica cu PNL+PD-L.
Dece?
Pentru a salva cativa oligarhi,cativa ministri penali care tradeaza liberalismul aliindu-se cu bolsevicii din PSD.
Este oare bugetul pe 2014 buget liberal?
Trebuie sa fii foarte subtire la minte ca sa sustii acest lucru.
Si toate acestea pentru a va apara de pericolul Basescu si nu de bolsevicii lui Iliescu.

Eu zic ca mai inainte de a blama infiltrarea bolsevica in politica romaneasca sa revizuiti propria atitudine,sa va vedeti cine sunt prietenii si cine sunt dusmanii.

Cu alianta PNL/PSD nu o sa convingeti pe nimeni de anticomunism,cel mult o sa stati la putere un timp,dupa cum s-a si intamplat.
Si apoi gata,vine ignatul.poporul s-a desteptat?

AVEM UN BULA ROMANESC PENTRU A-L TRIMITE IN PARLAMENTUL EUROPEAN?
Politicieni ca Vadim Tudor,Felix sau Gigi nu au aparut pe pamant
sterp ci au avut un predesesor celebru.
Daca acesta a fost renumitul Zaroni,apoi si acesta a fost
predecesorul lui Bula.

Romulus Zaroni,un taran din Nadastia de Sus, om cu sapte clase
primare, a ajuns
ministru tocmai pentru ca era omul de casa al lui Petru Groza.
Despre Zaroni, Corneliu Coposu spunea ca ,era un chiabur de mana
intai ,avea o biblioteca impresionanta pentru un taran, am gasit
la el acasa cam 7 – 800 de volume de cultura generala si de carti
politice. Daca ar fi continuat sa-si gospodareasca ferma, Romulus
Zaroni ar fi fost, poate, mai castigat. Din pacate, acesta devine in
data de 6 martie 1945 ministru al Agriculturii si Domeniilor,
functie pe care si-o va pastra pana in 29 noiembrie 1946, devenind
apoi, pana in 30 decembrie 1947, ministru al Cooperatiei. Gafele l-
au facut un soi de precursor al lui Bula. De altfel, in epoca
circula un soi de gluma, care suna cam asa: Caligula imperator si-a
facut din cal senator/ Groza, mai sinistru, si-a facut din bou
ministru. Cu toate acestea, Corneliu Coposu a avut doar cuvinte de
lauda la adresa sa: A facut patru clase gimnaziale la un liceu
german, vorbea si citea fluent in aceasta limba. Zaroni a profitat
cat mai mult de statutul de ministru: si-a parasit sotia, insurandu-
se apoi cu o femeie cu vreo 20 de ani mai tanara, a reusit sa se
mute in casa reputatului jurnalist Pamfil Seicaru si sa vina acasa,
la Nadastia de Sus, cu avionul. O poveste care a ramas in istorie
spune ca, de fapt, Zaroni si-a parasit prima sotie pentru ca aceasta
refuzase ca pamantul sa fie trecut la colectiv. Pe de alta parte,
Romulus Zaroni continua sa fie si astazi subiect de bancuri, chiar
pe forumul echipei Steaua Bucuresti. Un forumist il compara pe Gigi
Becali cu Zaroni, care ar fi fost tarcovnic la biserica, analfabet
si ajuns sus in ierarhia statului. Iata ce scrie pe site-ul
www.fcsteaua. ro, Dankressman, in data de 2 iunie 2007: Apropos de
anormal. In Guvernul lui Groza, a fost numit Ministru al
Agriculturii un taran hunedorean. Numele lui era Romulus Zaroni.
Asta fusese tarcovnic, la biserica din Nadastia. Ii fusese citita
(adica cineva i-a citit) o singura carte, despre Frontul Plugarilor.
Cea mai mare realizare a lui ca ministru a fost sa-si viziteze satul
natal... cu avionul. Cand vizita satul natal, locuia in Caminul
Cultural.
Zaroni, ministrul cu sapte clase care l-a precedat pe Bula
in folclorul Romaniei comuniste

Nefericitul afirma ca asta era singura lui legatura, cu cultura.
Si avea, acolo: „un singur divan pe care puteam gandi. Bai
fratilor, de unde il cunosc eu pe asta? Se spunea despre el ca,
prinzandu-si aratatorul in usa, zbiera ca din gura de sarpe ca ,i s-
a stricat stiloul si nu mai semneaza acte o saptamana.Se mai
spunea despre el ca, dupa nu stiu cati ani in care refuzase sa-si
angajeze secretara (el stia ca Secretarul e mai mare ca Ministrul) a
facut un concurs pentru angajare in care tema era ,Mulsul vacii mai
eficient decat mulgatoarea automata. Gigi, asta este locul tau in
Istorie! Cu asta concurezi!

Azi politicieni ca vadim Tudor sau Felix nu fac secat sa refaca
traseul lui Zaroni

ANOMIE,ANARHIE

Rar mi-a fost dat sa pot citi o asemenea exprimare care face elogiul anarhiei.

In lumea civilizata se spune ca este mai bine sa avem legi proaste decat sa nu avem nici o lege.

Citind articolul de mai sus avem impresia ca autoarea neaga totul.Neaga legea si justitia romana,neaga institutiile statului legate de justitie,neaga demnitarii si magistratii care servesc justitia si in final neaga si pe garantul libertatii justitiei Presedintele Romaniei.

Desigur,fiecare putem avea opinii divergente,putem critica dar a fi impotriva a tot ce inseamna in tara aceasta justitie,dreptate mi se pare, pentru o persoana adulta si normala, cel putin o atitudine asociala si antisociala.

Oare ce serveste un asemenea articol care se crede a induce un curent de opinie, in care sa negi tot ce este legat de justitie,sa negi ceea ce UE a apreciat in justitia noastra ca o adevarata revolutie,sa negi pe aceia care s-au sacrificat si se sacrifica pentru dreptul romanesc.

Sigur,as putea lua articolul paragraf cu paragraf sa il comentez,sa il critic.

Dar poate fi oare criticata reaua vointa?
Nu merita!

Mosule, imbatrinesti, da' degeaba ....
nu neaga nimeni Institutiile Statului , ci Doar Oamenii care prin comportamentul lor ASERVIT POLITIC " tocmai " garantului " justitiei - hahaha ...asta -i o gluma de'a lu' don base' cu siguranta, numa' el le face asa de bune (glumitele) - Injosesc aceste Institutii !

oare citi Spini i'or fi intrat pres.ului in fund de'a ajuns sa spuna Imensa ABERATIE cum ca, cei 10 ani ai Regimului condus de el au
fost cei mai buni ani de la infiintarea Statului National Roman ?

Mosuuuuleeee, vezi ca ai un client ....pregateste tratamentul !

May 4 at 8:24 PM
NOI CEI DIN DIASPORA SCHIMBAM REGULILE! VRETI VOTUL NOSTRU? ACESTEA SUNT CONDITIILE!

Candidatule! Asculta ce vreau eu, inainte de a-mi face tu o oferta !

1. Respectarea rezultatului referendumului din 2009 pentru reducerea numarului de parlamentari la cel mult 300.
2. Imprescriptibilitatea infractiunilor de furt din bani publici, comise de demnitari.
3. Demnitarii si familiile lor (copii, parinti), sa isi asume obligatia de a folosi doar sistemul public de sanatate. In caz contrar isi pierd calitatea de demnitar. Doar asa s-ar putea schimba ceva in sistemul public de sanatate.
4. Copiii/nepotii demnitarilor vor invata doar in sistemul public de invatamant de stat. In caz contrar isi pierd calitatea de demnitar. Poate asa se va schimba ceva in invatamant.
5. Orice pedeapsa primeste un demnitar pentru infractiuni comise in timpul mandatului, sa fie dublata.
6. Averea demnitarilor care nu poate fi justifica sa fie confiscata, la fel si a rudelor care nu o pot justifica.
7. Parlamentarii care nu au initiat nicio lege pe toata perioada mandatului, sa restituie 50% din sumele primite ca si indemnizatie. Nu sunt acolo doar pentru a incasa un salariu pe care multi dintre noi, nu il au.
8. Interzicerea totala a traseismului politic. Pleci din partid, renunti si la functia obtinuta .
9. Parlamentarii care prin vot s-au opus solicitarii Parchetului pentru cercetarea altor demnitari, sa nu mai aibe dreptul de a candida pentru functii publice timp de 10 ani.
10. Interzicerea prin lege a dreptului parlamentarilor de a se pronunta in privinta cercetarii unui demnitar.
11. Redeschiderea tuturor dosarelor care s-au inchis prin prescriere, ale fostilor si actualilor demnitari.
12. Cheltuielile parlamentului sa fie reduse cu 50% fata de nivelul actual. Un stat sarac nu poate suporta costurile unui parlament bogat.
13. Produsele/serviciile din institutiile de stat sa fie in proportie de 70% produse in Romania.
14. Reintroducerea pedepsei cu moartea pentru infractiuni deosebit de grave.
15. Inasprirea pedepselor din codul rutier. Despre cat de aspre sa fie, sa-i intrebam pe cei care si-au pierdut copiii sau parintii in accidente rutiere.
16. Puscariasii sa munceasca pt. cazare, mancare, ingrijire medicala. Ei ne fura, ne talharesc, ne violeaza copii sau parintii si noi ii tinem pe banii nostril! In puscarie, munca sa fie obligatorie, mai putin cauzele medicale certe.
17. Castrarea pedofililor si a violatorilor.
18. Pentru traficantii de droguri, inchisoare pe viata.
19. Marirea alocatiei pentru copii la cel putin 150 lei.
20. Parintii care nu-si trimit copiii la scoala, sa fie decazuti din drepturi.
21. Interzicerea exploatarii zacamintelor de orice fel, prin metode care duc la distrugerea pe termen lung a mediului inconjurator.
22. Reimpadurirea terenurilor defrisate, costurile urmand sa fie suportate sau imputate tuturor celor care le-au defrisat sau trebuiau sa apere padurile, nu sa le distruga!
23. Interzicerea vanzarii pamantului agricol romanesc catre straini. Copiii si nepotii nostri, vor trebui sa-si creasca copiii. Noi daca avem astazi pamant romanesc, avem datorita strabunilor nostri care nu l-au vandut, ci s-au jertfit sa-l pastreze.
24. In procesele castigate la CEDO , daunele sa fie platite de catre judecatorii care au dat sentintele. Nu trebuie sa platim noi pentru ca si-au bagat ei bani in buzunare.
25. Executarea silita a datornicilor Bancorex, pentru recuperarea sumelor nerestituite.
26. Tranzactiile in cash intre persoane fizice, sa nu fie limitate de suma. In actul de vanzare-cumparare sunt parti: notarul, vanzatorul, cumparatorul. De ce trebuie sa primeasca banca un comision?
27. Inlocuirea prin lege a denumirii de rrom, cu denumirea de tigan.
28. Deschiderea unui proces impotriva tuturor guvernantilor, a celor care se fac vinovati de distrugerea industriei.
29. Depolitizarea autoritatilor de reglementare si control (fisc, media, protectia consumatorului, etc).
30. Desecretizarea tuturor contractelor civile facute cu statul roman. Contractele de achizitie din bani publici sa fie transparente si sa nu fie acceptata nicio forma de secretizare
31. “Catedrala Neamului” sa devina in totalitate scoala pentru copiii defavorizati, camin pt. batranii fara ajutor si spital social – administrarea si costurile sa fie in sarcina Bisericii Romane.
32. Anularea subventiilor de la buget catre cultele religioase.
Voi vota cu cel care stie sa raspunda asteptarilor mele. Daca cineva considera ca ceea ce am scris mai sus, contravine Constitutiei, legislatiei (multe legi fiind facute special pentru a servi intereselor clientelei politice), normelor europene, precizez ca asta va trebui sa faca cel care imi cere votul si care astfel se obliga: sa initieze legi, sa le corecteze pe cele gresite, sa gaseasca solutii, asa incat lucrurile sa functioneze in favoarea cetateanului.

@Mosule, tu sau @ Hakon imi pareti a fi tot-una bucata de POSTAC Platit !
Doaaame, ca ma si intreb : cum ati trait pina la "aparitia" excelentei sale, dar si mai tare-i ingrijorarea mea de ce v'oti face dupa ce v- a parasi corabia, trecind la rame pe barcuta !?!

De la: gabigabi2, la data 2014-05-05 17:10:21@Mosule, tu sau @ Hakon imi pareti a fi tot-una bucata de POSTAC Platit !
Doaaame, ca ma si intreb : cum ati trait pina la "aparitia" excelentei sale, dar si mai tare-i ingrijorarea mea de ce v'oti face dupa ce v- a parasi corabia, trecind la rame pe barcuta !?!

Daca O Gabi din materie s-ar saruta cu un Gabi din antimaterie,sarutul lor ar declansa o explozie cosmica.

Asa ca fii calm dle Gabi pentru ca cine stie daca nu o intalnesti pe Gabi din anti-materie,ea fiind n anti de profesie.
In rest tacere!

De la: PDL, la data 2014-05-08 10:34:21

De la: gabigabi2, la data 2014-05-05 17:10:21@Mosule, tu sau @ Hakon imi pareti a fi tot-una bucata de POSTAC Platit !
Doaaame, ca ma si intreb : cum ati trait pina la "aparitia" excelentei sale, dar si mai tare-i ingrijorarea mea de ce v'oti face dupa ce v- a parasi corabia, trecind la rame pe barcuta !?!

Daca O Gabi din materie s-ar saruta cu un Gabi din antimaterie,sarutul lor ar declansa o explozie cosmica.

Asa ca fii calm dle Gabi pentru ca cine stie daca nu o intalnesti pe Gabi din anti-materie,ea fiind n anti de profesie.
In rest tacere!

mosule, acuuuu' e lojic : daca tu esti ATIT de PRO , pina la satietate spre greata , tre' sa fie si cineva Anti ptr. echilibru , altfel Incepe O Noua Era De AUR de data asta ,basesciana si parca-i de ajuns !
nu crezi ?

De la: gabigabi2, la data 2014-05-05 17:10:21@Mosule, tu sau @ Hakon imi pareti a fi tot-una bucata de POSTAC Platit !
Doaaame, ca ma si intreb : cum ati trait pina la "aparitia" excelentei sale, dar si mai tare-i ingrijorarea mea de ce v'oti face dupa ce v- a parasi corabia, trecind la rame pe barcuta !?!

Ai vehiculat peste 20 de supozitii in care mi-ai atribuit nickname-ul unor utilizatori seniori sau nou veniti pe forumul 9am, ai de gand sa incetezi cu aceste obsesii inepto-paranoice sau te trimit cu nasul exact acolo de unde a rasarit o asa naroada congenitala?

gata draga , m-am stabilizat : esti Mytcor ....ca cite alte infatisari ai avut si ai si o sa mai ai, io nu le mai tin socoteala ca m-am plictisit ...