Ateism--ce reprezinta el si care-s diferentele fata de religii

Ce are cineva de castigat din a deveni ateist?

Ateismul: O posibil� perspectiv� mondial�?

de Profesor Enigma

�n acest articol vom cerceta fundamentul a tuturor g�ndirilor evolu�ioniste, materialiste �i scepticiste �i/sau a filozofiei. Personal cred c� prin demascarea teoriei evolu�ioniste (a fost deja demascat�, �ns� din pricina presupozi�iilor filozofice �nc� se mai sus�ine cu ardoare religioas�) se poate distruge ateismul. Perspectiva materialismului, a scepticismului �i a ateismului, deghizate �n ��tiin��, s-a furi�at �n clasele noastre �i a cules mai mult dec�t o pseudo-�tiin��, care a dus la filozofii de genul �g�ndirea liber� �i altele. Pentru a �nl�tura materialismul ca mai apoi s� po�i s�-i pui cadavrul la o odihn� ve�nic�, trebuie s� smulgem temelia pe care este a�ezat�. Aceast� temelie se nume�te ateism. Dac� distrugi ateismul, atunci �g�ndul liber�, scepticismul, etc. vor urma decesul acestuia. S� privim �ns� la c��iva termeni pe care �i vom defini.

Ateismul este definit ca fiind �ideea ca nu exist� nici un dumnezeu. Un sens mai larg al acestui cuv�nt nu denot� doar a nu crede �n Dumnezeu �i este �n consisten�� cu agnosticismul. Un sens mai strict al acestuia denot� un crez c� nu exist� nici un Dumnezeu � aceasta a devenit forma sa standard. �n Apology (Apologie, n. tr.), Socrate este acuzat de ateism pentru c� nu a crezut �n dumnezeii atenieni. Unii �ns� fac distinc�ie �ntre ateismul teoretic �i ateismul practic. Un ateist teoretic este acea persoan� care neag� existen�a unei fiin�e supreme, pe c�nd un ateist practic poate crede ca exist� o persoan� suprem�, �ns� care tr�ie�te ca �i c�nd nu ar fi nici un dumnezeu.� (The Cambridge Dictionary of Philosophy, ed. a 2 a, Robert Audi, editor �ef, sublinierile �mi apar�in)

Agnosticismul este definit ca fiind �un termen inventat de Thomas Henry Huxley �n 1869 pentru a indica atitudinea filozofic� �i religioas� a acelora care pretind c� ideile metafizice nu pot fi nici dovedite �i nici contrazise. Huxley a scris: �Eu nici nu afirm �i nici nu neg imoralitatea omului. Nu v�d nici un motiv �n a crede �n aceasta, dar pe de alt� parte nu am nici un motiv s� o contrazic. Nu am nici o obiec�ie a priori fa�� de aceast� doctrin�.

Agnosticismul este o form� de scepticism aplicat metafizicii, �n special teismului. Pozi�ia aceasta este uneori atribuit� lui Kant, care a sus�inut ideea c� noi nu-l putem cunoa�te pe Dumnezeu sau imoralitatea, �i c� trebuie s� fim mul�umi�i cu credin�a. AGNOSTICISMUL NU TREBUIE CONFUNDAT CU ATEISMUL, CREZUL C� NU EXIST� DUMNEZEU.� (Idem)

Putem vedea �n consens c� ateismul �i agnosticismul se afl� �ntr-un contrast sever. Am �nt�lnit pe mul�i atei convin�i care folosesc argumente de felul �nu po�i cunoa�te niciodat� aceast� parte a morm�ntului,� etc., pentru a-�i sprijini crezul. Nu trebuie f�cut� confuzie �ntre cele dou� lucruri, a�a cum am men�ionat anterior. Un ateist ar trebui s� aib� argumente pentru a-�i sus�ine credin�a lor �n ateism �i nu s�-l confunde cu agnosticismul. Dac� folose�te cineva un astfel de argument, nu este neap�rat un ateist, ci un agnostic de fa�ad�. Madeline O� Hare a fost citat� �n ziarul Saturday Evening Post spun�nd c� �agnosticii sunt doar ni�te atei�ti f�r� curaj �i asta pentru c� le este fric� s� se confrunte.� Cred c� a� putea ad�uga c� ei pot fi �i ni�te tei�ti f�r� �ndr�zneal�. Nu afirm ideea c� agnosticii sunt idio�i, ci faptul c� este foarte u�or s� fii agnostic �i pur �i simplu s�-�i arunci m�inile �n v�nt. �Pe asta nu o s-o �tim niciodat�.� Dac� a� avea un creier lene�, pot face aceast� afirma�ie �i at�ta tot. Eu �ns� cred c� cineva poate g�si r�spunsuri ra�ionale pentru lumea �n care tr�im dac� �i dau m�car silin�a s� fac� ceva �n ea.

Argumentul cosmologic
�n ceea ce m� prive�te pe mine personal, argumentul existen�ei lui Dumnezeu �n domeniul cosmologiei este foarte eviden�iat. Evident, dac� ai o ma�in� complex� ai �i un proiectant. Dac� v-a� spune c� televizorul meu a evoluat din nimic pe m�su�a mea de cafea a�i izbucni �n r�s. Atunci c�t de bine ar suna ca cineva s� sugereze c� o celul� vie, care este de mii �i mii de ori mai complex� dec�t orice televizor pe care l-au construit vreodat� oamenii, s� evolueze din sine �nsu�i? Nu trebuie neap�rat s� m� �nt�lnesc cu proiectantul ca s� asum ideea c� el exist�, �ns� tot �tiu c� lucrul respectiv a fost proiectat. A acorda ateismului o cauz� nefolositoare �i inutil� �nseamn� a smulge temelia de sub el. Teoria evolu�ionismului s-a pr�bu�it, iar �tiin�a mai �ndep�rtat� � paleontologia �i microbiologia � avanseaz� �i neo-darwinismul va fi �ngropat. Nu fiecare evolu�ionist este un ateist, �ns� fiecare ateist este un evolu�ionist. Unii pot argumenta faptul c� aceasta este fals �n mod evident, �ns� fiecare teorie despre care am cuno�tin�� �i despre care se tot fac dezbaterii �n zilele de ast�zi poate fi inclus� �ntr-una din cele 4 categorii: 1) Universul este o iluzie; 2) Universul s-a auto-creat 3) Universul se auto-sus�ine �i este ve�nic prin sine; 4) Universul a fost creat de o Fiin�� Suprem� care nu are v�rst� �i care nu se schimb�. Doar una dintre acestea este valabil� �i nu exist� o a cincia op�iune viabil�. S� le examin�m pe r�nd �i s� vedem care va ie�i la suprafa��.

Poate s� fie universul o iluzie? R. C. Sproul �n cartea sa, Not a Chance (�Nici o �ans�, ) distruge �n totalitate teoriile naturaliste. Dac� universul este o iluzie atunci iluzia aceasta trebuie s� se justifice cumva. Dac� este o iluzie fals� atunci nu este deloc o iluzie. Dac� este o iluzie adev�rat� atunci ceva sau cineva tr�ie�te pentru a avea o iluzie. Dac� aceasta este solu�ia, atunci cel ce are aceast� iluzie trebuie ori a) s� se fi creat pe sine �nsu�i, ori b) s� fie rezultatul unui ceva auto-existent �n cele din urm�, deci nu orice lucru este o iluzie. Ba mai mult, dac� presupunem c� iluzia este absolut� �i c� nu exist� de fapt nimic, inclusiv cei care au aceast� iluzie, atunci nu �i mai are rolul a se r�spunde la provenien�a acesteia. Dar dac� ceva exist�, atunci acest ceva ori s-a procreat, ori se auto-sus�ine, ori a fost creat de ceva care este auto-existent. A�a cum spunea Rene Descartes c� �uneori m� �ndoiesc de propria-mi existen��, dar cine oare produce aceast� �ndoial�? Eu m� �ndoiesc, deci eu sunt acela.� Ipoteza c� universul este o iluzie este deplorabil� iar aceia care o propag� nu ar trebui s� fie lua�i �n serios. S-a creat oare universul pe sine?

Problema cu aceast� �op�iune� (atei�tii vor prescrie acestei sau urm�toarei) este c� se contrazice pe sine �i se auto-anuleaz�. G�ndi�i-v� la aceasta, pentru ca universul s� se fi putut crea pe sine ar fi trebuit s� fi existat �nainte de existen�a sa actual�! Pentru ca ceva s� provin� din nimic trebuie ca �n esen�� s� �se creeze pe sine�; trebuie s� existe �nainte de a fi existat, ceea ce este o auto-contrazicere �i o auto-anulare. O entitate POATE s� existe prin sine �i s� nu �ncalce logica, dar NU POATE s� se fi creat pe sine (vom trata �n detaliu teoriile relative acesteia pe parcurs). A�a cum vom vedea mai t�rziu, descoperirile cosmologiei moderne discrediteaz� aceast� teorie. Anthony Kenny de la Universitatea Oxford comenteaz�: �Un adept al teoriei Big-Bang-ului � chiar dac� este un ateist � trebuie s� cread� c� universul a ap�rut din nimic �i prin nimic� (Anthony Kenny, The Five Ways: St. Thomas Aquinas' Proofs of God's Existence � [�Cele cinci c�i: Dovezile Sf. Toma Aquinas despre existen�a lui Dumnezeu�], p. 66). Problema e c� din nimic iese nimic. Dac� un ateist nu poate dovedi c� universul este auto-existent (sau c� exist� prin sine �nsu�i, n. tr.), c� este ve�nic �i infinit, atunci acesta are o mare problem�. Cosmologia Big-Bang-ului ne spune exact ceea ce afirm� �i cre�tinul �n to�i ace�ti ani, c� �universul a avut un �nceput �i c� acesta provine din nimic.�

Poate universul s� fie auto-existent �i ve�nic? Multe publica�ii de natur� ateist� din ultimii cincizeci de ani au �ncercat de nenum�rate ori s� fac� din univers o �entitate� infinit�. Aceast� idee a fost distrus� �n mod absolut de observa�iile �tiin�ifice. Cum ar putea s� existe din ve�nicii universul �i �n acela�i timp s� creeze via�a, ceea ce nu a f�cut din totdeauna? Una dintre exerci�iile min�ii �n jurul c�rora se �nv�rt acestea sunt destul de amuzante. A concepe o serie de cauze de genul in fieri (de exemplu, p�rin�ii t�i sunt cauza ta in fieri) �nseamn� auto-contradic�ie, dup� cum vom vedea pe parcurs. Orice a �f�cut� universul trebuie s� fie o cauz� in esse, ceea ce �nseamn� c� nu a fost f�cut. Aceasta a fost prima cauz�, mi�c�torul nemi�cat, dup� cum �l descrie Aquinas. P�rintele Joyce define�te aceasta foarte bine atunci c�nd spune c� un sus�in�tor al seriilor infinite de cauze in fieri vrea s� ne fac� s� credem c� �de�i fiecare inel dintr-un lan� suspendat nu poate c�dea deoarece este legat de cel de deasupra lui; totu�i numai dac� lan�ul este destul de lung � luat ca �ntreg � acesta nu va avea nevoie de sprijin, ci va at�rna liber �n aer, fiind suspendat de nimic� (Joyce, Principles of Natural Theology [�Principiile teologiei naturale�], p.67-68). Personal nu v�d nimic logic �n aceasta. Cum se poate auto-sus�ine un lan� nesus�inut f�r� s� aib� un ultim sprijin care nu este sus�inut de nimic? Ceea ce trebuie s� dovedeasc� adeptul ateismului �n concluzie este c� un num�r infinit de cauze in fieri poate aduce universul la existen��.

Paul Edwards �ncearc� s� discrediteze argumentul cosmologic prin ceea ce afirm� el: �Dac� tat�l lui Harry Truman nu a tr�it niciodat� atunci Harry Truman �i Margaret Truman nu s-ar fi n�scut niciodat�. Dac� A nu a existat niciodat�, nici unul din membrii succesori din aceia�i serie nu ar fi veni la existen��. �ns� pe cel din categoria A este �luat� de cei ce cred �n ciclurile infinite. Prin men�inerea ideii c� astfel de cicluri sunt infinite o persoan� neag� c� ar exista o a�a zis� prim� cauz�; cu alte cuvinte, persoana neag� existen�a lui A. Din moment ce Z nu ar fi existat f�r� A, op�iunea sa implic� faptul c� Z nu exist� acum � ceea ce este pur �i simplu fals�. S� presupunem c� un c�pitan pe nume Spaulding ar fi zis: �Eu sunt cel mai mare explorator care a existat vreodat�,� iar cineva ar r�spunde �Nu, nu e�ti.� Acest r�spuns ar nega faptul c� de fapt c�pitanul nu ar fi de�inut acel atribut de sl�vit pe care �i-l revendica, �ns� aceasta nu �i nega existen�a lui� cel ce crede �n CICLURILE INFINITE nu �l �elimin� pe A.� El �l lipse�te pe A de starea sa privilegiat�, cu alte cuvinte �i ia �cauza primar�.� (Critiques of God, [�Critici despre Dumnezeu �], p.45-46, Peter A. Angeles, ed., sublinierile �mi apar�in)

Citi�i scrierile oric�rui publicist ateu �i ve�i descoperi c� argumenteaz� la fel. �Privi�i la ceasul a�a de minunat �i complicat, cu siguran�� c� a avut un mare proiectant. Privi�i la marele om care a proiectat ceasul. El este a�a de minunat proiectat �nc�t cu siguran�� c� a avut un proiectant mai mare. Privi�i la Dumnezeul care l-a proiectat pe omul care a inventat ceasul. El este a�a de puternic �i de minunat �nc�t cu siguran�� c� a avut un proiectant chiar mai mare.� Argumentele pot merge mai departe �i ad nauseum.

Ceea ce afirm� domnul Edwards �n esen�� este c� nu neag� existen�a unui �dumnezeu� (sau Dumnezeu?), ci pur �i simplu afirm� c� �dumnezeu� nu este cauza original� a tuturor cauzelor. Mai �nt�i de toate, acesta nu este un argument pentru ateism �n nici un sens. �n al doilea r�nd, nu g�sesc nici un motiv ra�ional �tiin�ific pentru a accepta ideea c� o serie infinit� de cauze in fieri pot s� fie cauza universului. Punctul de vedere ce face referire la num�rul infinit de cauze este �nc�lcit cu probleme.

Aceast� teorie duce la auto-contrazicere. Pentru ca universul s� fie infinit �i ve�nic, toate evenimentele din trecut din cadrul istoriei universului trebuie s� fi fost infinite. Aceasta �ns� duce la auto-contrazicere. Infinit minus infinit ce rezultat poate s� dea? Infinitatea este doar o idee �i nu are nici o baz� empiric� �n cadrul �tiin�ei �n nici un caz. Atei�tii pot recurge la metoda matematicii infinite pentru a denatura aceast� problem�, �ns� nici aceasta nu func�ioneaz�.

S� lu�m un exemplu pentru �nceput. Dac� iei un �ntreg (4/4) �i extragi o parte din el (1/4) mai po�i avea vreodat� ca rest tot �ntregul? Bine-�n�eles c� nu, �ns� persoana care apeleaz� la un infinit actual din matematic� ne cere s� facem aceasta.

Aceasta este deci auto-contradictorie, dup� cum am observat, �ns� spre a solidifica cazul nostru trebuie s� lu�m �n considerare toate numerele naturale minus toate numerele impare. Ce ne mai r�m�ne? Tot mai avem infinit (toate numerele pare). Ceea ce am f�cut de fapt �n esen�� este s� extragem o parte din �ntreg �i am r�mas tot cu un �ntreg! �ncerca�i acest lucru �ntr-o clas� de calcul �i vede�i c�t de departe ve�i ajunge. Un alt exemplu este oferit de J. P. Moreland (Scaling the Secular City [�Dimensionarea ora�ului secular�], p. 23) care arat� c� un infinit actual nu exist� �n realitate.

S� presupunem c� avem o bibliotec� cu un num�r infinit de c�r�i negre �i un num�r infinit de c�r�i ro�ii. S� scoatem toate c�r�ile negre din aceast� bibliotec�. Ceea ce s-a �nt�mplat aici este c� am scos toate c�r�ile negre din bibliotec�, dar nu am schimbat num�rul de c�r�i din ea deoarece tot avem un infinit de c�r�i ro�ii. S� presupunem de asemenea c� fiecare carte are un num�r infinit de pagini �n ea. Ar fi tot at�tea pagini �n prima carte cam c�t ar fi �n �ntreaga bibliotec�! A� putea lua toate c�r�ile negre �i tot s� mai am acela�i num�r de c�r�i �i pagini �n bibliotec�. Ceea ce cere un adept al seriilor infinite de la noi (cum ar fi Paul Edwards, Gordon Stein, George Smith) este s� extragem o parte dintr-un �ntreg �i tot s� mai avem �ntregul! Oare sun� aceasta matematic? Eu nu cred.

Mai apoi avem exemplul faimos al lui Bertrand Russell despre cel mai �ncet scriitor din lume, Tristam Shandy. (Idem) Domnul Shandy scrie a�a de �ncet �nc�t �i trebuie cam un an s� poat� scrie despre o singur� zi din via�a lui. Dac� el tr�ie�te un num�r infinit de zile va reu�i eventual s� termine aceast� sarcin� de moment. Aceasta este o analogie f�r� valoare deoarece se pare c� cu c�t merge mai mult �n timp cu at�t de mult va r�m�ne �n urm�.

Daca ne raportam la un infinit actual ar trebui s� ne �ntreb�m: Sunt oare toate p�r�ile din cosmos auto-existente �i ve�nice sau doar c�teva p�r�i? Dac� spunem c� toate p�r�ile, aceasta ne include pe noi �i toate lucrurile create de om care exist�. Ma�inile, ceasurile, scaunele, farfuriile, computerele, etc., �i to�i oamenii au fost f�r� �ndoial� adu�i la existen�� �ntr-un punct finit din timp. Dac� afirm�m c� doar c�teva p�r�i din cosmos sunt auto-sus�in�toare �i c� acestea au creat alte p�r�i, atunci am transferat �n mod esen�ial atributele unui Dumnezeu transcendental c�tre p�r�ile auto-sus�in�toare, ve�nice ale universului �i astfel am respins propria noastr� presupunere referitoare la materialism. Ba mai mult, nu este ra�ional s� credem c� materia a creat via�a. Dac� a fost vreodat� un �timp� c�nd nu a existat nimic atunci cea ar exista acum? �n mod foarte clar c� nu ar fi existat nimic, doar dac� nu argument�m cu faptul c� ceva poate ap�rea din nimic, care dup� cum am observat anterior este bazat pe ni�te propozi�ii metafizice, ceea ce nu are nici o baz� empiric�.

Dup� cum subliniaz� Sproul f�c�nd referin�� la posibilitatea logic� a existen�ei unei persoane auto-sus�in�toare, transcendental� c�t �i necesitatea ei: �Trebuie s� existe o fiin�� auto-existent� de vreun anumit fel pe undeva, altfel nimic nu ar fi sau nu ar putea exista. Existen�a unei astfel de fiin�e auto-sus�in�toare este necesar� at�t din punct de vedere logic cat �i ontologic� Noi ne-am trudit s� vedem necesitatea logic� a unei astfel de fiin�e; totu�i este necesar �i din punct de vedere ontologic. O fiin�� de care este nevoie din punct de vedere ontologic este o fiin�� care nu poate s� nu fie. Aceasta este dovedit� de legea imposibilit��ii �i a contrariului. O fiin�� auto-existent�, prin propria-i natur� trebuie s� fie ve�nic�. Aceasta nu are nici o cauz� antecedent�, altfel nu ar putea fi auto-existent� (care exist� prin sine), ci ar fi neesen�ial�.� (Sproul, Not a Chance [�Nici o �ans�], p. 185-186)

Din cele patru posibilit��i ale universului, doar una iese la suprafa�� ca fiind o explica�ie ra�ional�. Exist� o Fiin�� Suprem� care este cauza acestui mare univers �n care tr�im. ��ansa� �i �timpul� nu sunt entit��i �n ele �nsele �i din ele nu ne pot oferi nimic care s� aib� de a face cu originea universului. Materia nu poate s� se balanseze �n cuno�tin�a propriei sale existen�e �i astfel s� produc� pizzerii, s�li de bowling �i saloane de coafur�. O Fiin�� Suprem� care a existat din totdeauna putea alege s� creeze un univers �ntr-o perioad� finit� de timp la fel cum un om care st� jos de o ve�nicie poate alege s� stea �n picioare.

Iat� ce afirm� Gilson: �Din faptul c� exist� un prim mi�c�tor care nu este mi�cat din exterior, nu reiese c� ar exista un prim mi�c�tor de nemi�cat care s� fie absolut. De aceea Aristotel afirm� c� formula �un mi�c�tor nemi�cat� poate fi luat �n dou� sensuri. Mai �nt�i, poate �nsemna un prim mi�c�tor absolut de neclintit; dac� lu�m aceast� interpretare atunci concluzia noastr� st� �n picioare. �n al doilea r�nd, aceasta poate �nsemna c� acest prim mi�c�tor nu este mi�cat din exterior dar c� se poate mi�ca pe sine, drept consecin�� nu este un absolut neclintit. Dar este oare acest prim mi�c�tor care se mi�c� pe sine prin �ntreaga sa fiin��? Dac� da atunci ne clasific�m �n dificult��ile precedente, adic�, aceast� fiin�� instruie�te �i este instruit� �n putere �i s� ac�ioneze �n acela�i timp �i sub aceea�i rela�ie. �ns� dac� afirm�m, �n contradic�ie, c� doar o singur� parte din aceast� fiin�� se mi�c�, pe c�nd cealalt� parte este mi�cat�, atunci ajungem la concluzia noastr�: exist� un mi�c�tor care este doar mi�c�tor, adic� se mi�c� f�r� s� fie mi�cat.� (Gilson, The Christian Philosophy of St. Thomas Aquinas [�Filozofia cre�tin� a Sf. Toma Aquinas�], p. 63)

�n ultimul r�nd, David Hilbert, unul dintre cei mai mari matematicieni afirm� urm�toarele: �Infinitul nu se poate g�si nic�ieri �n realitate. Acesta nici nu exist� �n natur� �i nici nu ofer� o baz� legitim� pentru g�ndirea ra�ional�. Rolul pe care �l mai joac� infinitul este doar acela al unei idei.� (David Hilbert, Philosophy of Mathematics [�Filozofia matematicii�], ed., 1964, p. 139, 141)

Unii atei�ti vor �ncerca s� r�stoarne acest argument prin a spune: �De unde �tii c� a fost doar o singur� cauz�, nu puteau oare s� fie mai multe?� Ceea ce �ncearc� s� fac� ei prin aceasta este de fapt s� �nlocuiasc� monoteismul cu politeismul. Nota�i �ns� c� acesta NU este un argument pentru ateist �n aceast� privin�� �I NICI nu este un argument �mpotriva teismului. Eu a� recomanda a li se cere dac� au abandonat p�rerea lor ateist� �i materialist� general� �nainte de a mai face ceva. Nu are nici un sens s� faci o dezbatere cu o persoan� care nu admite c� a fost �nfr�nt� �n oric�t de mic punct �i c� recurg doar la a arunca usc�turi pe gur�.

Nu voi trece �n mod exhaustiv peste argumentele pro sau contra ale �tiin�ei biologice despre ateism a�a cum sunt ele examinate �n cartea Fallacies of Evolution: 40 Reasons Evolution Didn't Occur and More Evolution Fallacies [�Erori ale evolu�iei: 40 de motive pentru care evolu�ia nu a avut loc �i multe alte erori despre evolu�ie�]. Dac� explica�ia biologico-naturalist� e�ueaz� (adic� abiogeneza) atunci �i ateismul va e�ua. Afirma�ia c� �Dumnezeu NU EXISTÔ este tot o afirma�ie ca cea c� �Dumnezeu exist�. Sarcina cade pe ateist care trebuie s� furnizeze destule eviden�e pentru punctul s�u de vedere, numai c� � dup� cum vom vedea pe parcurs � ateismul nu are nici o eviden�� care s� fie bun�. Daca cineva vrea s� �nduplece pe oricine s� devin� un ateist, acesta trebuie s� renun�e la toate argumentele referitoare la teism �i s� afi�eze un caz mult mai conving�tor al s�u propriu. (Pentru mai multe detalii referitoare de informa�ii ce distrug ideea unui infinit actual se poate consulta cartea Scaling the Secular City [�Dimensionarea ora�ului secular�] scris� de Moreland, capitolul 1)

Cosmologia �i originea Big-Bang-ului
Originea absolut� a universului a fr�m�ntat pe marii g�nditori de-a lungul secolelor. Cum au ajuns toate p�n� aici? Aceasta ne duce la �ntrebarea final� a filozofiei. Cine sunt eu? De unde am venit? Unde m� �ndrept? Care este scopul meu? Vom examina c�teva dintre teoriile care s-au perindat �n jurul cosmologiei Big-Bang-ului c�t �i teoria care st� neclintit� fiind Modelul Standard, locul de unde universul PORNE�TE ca o singularitate. Cuv�ntul cheie este c� acesta a avut un start, un �nceput dac� vre�i. S� enumer�m deci teoriile pe care le-a expus Dodo. Aceste teorii tind s� se �nv�rteasc� �n jurul faptului c� universul a avut un �nceput. Dac� �ntr-adev�r universul a avut un �nceput, �i se pare ca a avut, atunci, dup� cum a afirmat Kenny, ateistul se afl� �ntr-un fel de �ncurc�tur�. (NOT�: C�teva din aceste informa�ii provin de la William Lane Craig preluate dintr-unul din articolele lui. Am citat �i multe alte resurse.)

Big-Bang-ul: modelul de stare stabil�

Sir Fred Hoyle a scris, f�c�nd referin�� la faptul evident c� universul a avut un �nceput, c� a fost cauzat de �ceva� din exteriorul universului: �Aceast� situa�ie specific� este adaptat� de mul�i astronau�i ca reprezent�nd originea universului. Universul trebuie s� fi �nceput s� existe �n acest timp specific. Dar de unde? R�spunsul uzual, unul nesatisf�c�tor cu siguran��, este: din nimic!� (Fred Hoyle, Astronomy Today [�Astronomia ast�zi�], p. 165)

Conform acestei teorii, universul se afl� �ntr-o expansiune izotropic� cosmic� constant�. Ceea ce vreau s� spun prin aceasta este c� universul se retrage �n exterior �ns� materia nou� �nlocuie�te vidul creat pe care a l�sat-o materia care se retrage, ex Nihilo. Cu alte cuvinte universul se recicleaz� pe sine �n mod constant. Dac� cineva ar face o extrapolare invers� a universului densitatea universului nu s-ar schimba NICIODAT� deoarece materia �i energia dispar �n timp ce alte galaxii noi se apropie. Descoperirile stratului ro�u galactic �i expansiune universului, etc., (totu�i, exist� o eviden�� cresc�nd� a faptului c� universul NU se mai extinde, dar cu toate acestea el s-a extins) �nl�tur� odat� pentru totdeauna teoria St�rii Stabile. Nici aceast� teorie nu poate dovedi felul �n care universul �n densitatea sa static� a reu�it s� ajung� aici deodat�! Ea pur �i simplu porne�te de la faptul c� materia esen�ial� prezent� deja acolo �i continu� �n acest mod de �reciclare�. Descoperirea �radia�iilor cu microunde din mediu� a contribuit �i ea la �ncetarea Modelului de Stare Stabil�. �ns� chiar �i aceste radia�ii cu microunde din mediu, a�a cum noteaz� Alfven, nu dovedesc deloc Big-Bang-ul. (NOT�: Pentru cititori va trebui s� explic c� nu am nimic cu aceast� afirma�ie c� universul a �nceput dintr-un �nceput foarte mic, dens �i fierbinte. Cei care �ncearc� s� afirme c� Big-Bang-ul, sau mai nou �marea expansiune� produce galaxii, stele, planete, etc., sunt doar filozofi) Alfven comenteaz� urm�toarele lucruri f�c�nd referin�� la radia�ia cu microunde din mediu: �preten�ia c� aceast� radia�ie acord� un sprijin puternic cosmologiei Big-Bang-ului fierbinte este f�r� nici un fundament� � (dac� examin�m radia�ia din mediu) �� f�r� nici o idee preconceput� nu este nici o eviden��. �Mai este oare vreun alt fel de �tiin�� unde o astfel de extrapolare s� fie acceptat� dintr-o s�ritur� f�r� prea mari dovezi.� (Alfven, Cosmology: Myth or Science? No. 5 Journal of Astrophysics and Astronomy (1984), as cited in Wendell Bird, Origin of Species Revisited [�Cosmologie: Mit sau �tiin��?� Nr. 5 �Jurnalul astrofizicii �i astronomiei� (1984) a�a cum este citat �n cartea lui Wendell Bird �Originea speciilor revizitate�], Vol. 1, p. 79, 91, 453) Hoyle comenteaz�: �Ultimele date difer� a�a de mult de ceea ce ar vrea s� sugereze aceast� teorie de parc� ar distruge cosmologiile Big-Bang-ului. Acum �ns�, fiindc� lumea �tiin�ific� este atras� emo�ional de aceste cosmologii, datele sunt ignorate.� (Idem, p. 454) Modelul de Stare Stabil�, �n cuvintele lui Ivan King, �a fost de acum pus s� se odihneasc�, aceasta datorit� rezultatului limpede al observa�iilor referitoare la felul cum s-au schimbat lucrurile cu timpul.� (King, The Universe Unfolding [�Universul care ne �nconjoar�], p. 462)

Modelele oscilatoare

Modelele Oscilatoare au un apel metafizic veritabil, ca de altfel ca �i Teoria St�rii Stabile a lui Hoyle. Modelul Oscilator sus�ine c� universul explodeaz� �i se extinde apoi, dup� o lung� perioad� de timp, gravita�ia intern� a universului invadeaz� for�a expansiunii sale ca mai apoi s� produc� o �Mare Roadere�. Aceasta continu� tot mai departe, ad infinitum. Cu toate acestea, aceast� teorie a primit c�teva lovituri mortale �n timp ce �ncerca s� evite singularitatea ini�ial� �i un �nceput al universului. Dup� cum ap�rea �n ziarul AP News Release, din 1 septembrie 1998, �Nu par s� fie cunoscute materii care s� fac� un p�m�nt aflat �n colaps s� sar� spre o nou� expansiune. Masa medie de densitate a universului este insuficient� pentru a genera o destul� atrac�ie gravita�ional� pentru a opri �i a inversa expansiunea.� �n fine, din moment ce entropia (o m�sur� a dezordinii care exist� �n sistem) este conservat� de la ciclu la ciclu �n acest model veritabil, aceasta ar genera la r�ndul ei oscila�ii din ce �n ce mai mari. Propriet��ile termodinamice ale acestui model implic� faptul c� universul a avut �ntr-adev�r un �nceput, singurul lucru pe care creatorii acestui model au �ncercat s�-l evite de prima dat�! (I. D. Novikov �i Ya. B. Zeldovich, "Physical Processes near Cosmological Singularities," [�Procesele fizice apropiate de singularit��ile cosmologice�] Annual Review of Astronomy and Astrophysics [Recenzia anual� a astronomiei �i a astrofizicii] 11 (1973): p. 401-402; Joseph Silk, The Big Bang [Big-Bang-ul], 2d ed., p. 311-312)

Afar� de cele men�ionate anterior, asumarea c� exist� un univers ve�nic ne ofer� o alt� problem�. Dac� universul, precum �i toat� materia �i energia ar fi ve�nice, atunci tot hidrogenul s-ar fi consumat c�ndva �n trecutul infinit. Faptul c� �nc� mai exist� hidrogen exclude posibilitatea unui univers ve�nic. (Wendell Bird, Origin of Species Revisited, [Originea speciilor revizitate], vol. 1, p. 452) Dovada c� universul nu este ve�nic distruge de asemenea fundamentul hinduismului, al budismului, cat �i a celorlalte religii p�g�ne ale orientului �i a New Age. Personal cred c� �tiin�a �i religia se intersecteaz� cu mult mai mult dec�t ne g�ndim noi.

Modelele de fluctua�ie a vidului

�n cadrul vidului din fluctua�iile �universului ca �ntreg� au loc odraslele micilor universuri ca cel al nostru. �nceputul relativ al universului nostru nu implic� faptul c� a avut �i marele �univers ca �ntreg� un �nceput. �ntr-un punct finit din timp exist� o posibilitate ca o fluctua�ie s� aib� loc la oricare punct din spa�iu. Dac� i se acord� destul timp (�i conform acestui model avem destul, avem ve�nicia la dispozi�ia noastr�) universul ar fi produs altele la fiecare punct din cadrul acestui vid primordial �i acestea ar �ncepe s� fac� fuziuni �i s� se ciocneasc� �ntre ele; �i aceasta este evident� doar dac� nu propune careva expansiunea fiec�rui vid care le �nmul�e�te. Dac� facem a�a, ne �ntoarcem de fapt la punctul pe care am �ncercat s�-l evit�m, adic� o origine absolut� �ntr-o perioad� finit� de timp.

Modelul infla�ionist haotic

Acest model propus de Andrei Linde, caut� s� evite problemele modelului de Fluctua�ie a Vidului. �n modelul s�u, infla�ia nu se termin� niciodat� �i �universul mai larg ca �ntreg� produce domenii separate care continu� s� se retrag� unul de altul. Din moment ce aceste domenii separate nu interac�ioneaz�, problema galaxiilor ce se ciocnesc pe care modelele de Vid le-a avut, este evitat�. Linde are acelea�i probleme pe care le-au avut alte modele � evitarea unui �nceput actual. Acest model nu se adreseaz� la ce a fost mai �nainte, dac� a fost ceva, ci �nsu�i Linde admite faptul c� a existat odat� �n trecut o singularitate. (Andrei Linde, Dmitri Linde, �i Arthur Mezhlumian, "From the Big Bang Theory to the Theory of a Stationary Universe" [�De la teoria Big-Bang la teoria universului sta�ionar�] Physical Review [Recenzia fizic�] D 49 (1994): 1783-1826)

Prin urmare am ajuns la primul punct: Universul a avut un �nceput �i a provenit din nimic. �ns� despre ceea ce nu le place materiali�tilor s� vorbeasc� este ce s-a �nt�mplat �naintea acestei singularit��i. Cu siguran�� c� universul NU este ve�nic ci a avut o cauz�. Dar a�a cum am men�ionat anterior, dac� universul nu este ve�nic atunci ce cauz� a avut acesta?

Stephen Hawking �i modelele de gravita�ie cuantum

Nu este nevoie ca cineva s� fie priceput �n fizica de cuantum pentru a putea aprecia apelul metafizic pe care �l arunc� Hawking. Alexander Vilenkin a denumit aceste modele ca fiind exerci�ii �n �cosmologia metafizic�. (A. Vilenkin, "Birth of Inflationary Universes," [�Na�terea universurilor infla�ioniste�] Physical Review [Recenzia fizic�] D 27 (1983): 2854. See J. Hartle and S. Hawking, "Wave Function of the Universe" [�Func�ia de val a universului�] Physical Review [Recenzia fizic�] D 28 (1983): 2960-75; A. Vilenkin, "Creation of the Universe from Nothing" [�Crearea universului din nimic�] Physical Letters [Scrisori] 117B (1982): 25-28)

�n modelul Hartle-Hawking timpul-spa�iu este rotunjit �naintea Timpului Planck (10-43 de secunde). Despre acest model cu un mare apel metafizic Hawking afirm� urm�toarele: �Numai dac� am putea s� vedem universul �n termenii unui timp imaginar ar putea s� existe eventuale singularit��i� Totu�i, c�nd cineva se �ntoarce la timpul real �n care tr�im, aparent vor fi singularit��i.� (Hawking, A Brief History of Time [O scurt� istorie a timpului], p. 138-139) Hawking afirm� mai departe c� �universul ar fi chiar creat �n mod literal din nimic: no dor din vid, ci din absolut nimic, deoarece nu este nimic �n afara universului.� (Hartle �i Hawking, "Wave Function of the Universe," [�Func�ia de val a universului�] p. 2961; Hawking �i Penrose, Nature of Space and Time [Natura spa�iului �i a timpului], p. 85)

Simpla no�iune de �timp imaginar� miroase a metafizic�. Dac� Hawking renun�� la argumentul s�u referitor la �timpul imaginar� atunci apare cu siguran�� singularitatea. Numai prin exersarea gimnasticii mentale poate fi evitat� singularitatea �i un �nceput absolut al universului. Hawking �i produce daune pozi�iei sale prin a spune c� �Sunt un pozitivist� Eu nu vreau s� impun faptul c� o teorie corespunde realit��ii deoarece nu a� �tii ce este aceasta� Personal aleg punctul de vedere al pozitivistului care sus�ine c� o teorie fizic� este doar un model matematic �i c� nu are nici un sens s� ne mai �ntreb�m dac� corespunde sau nu cu realitatea.� (Hawking and Penrose, Nature of Space and Time [Natura spa�iului �i a timpului], p. 121; Stephen Hawking, "The Objections of an Unashamed Positivist," in The Large, the Small, and the Human [�Obiec�iile unui pozitivist neru�inat� citat �n Largul, micul �i umanul], de Roger Penrose, 1997, p. 169) Aceasta sun� de parc� argumentele domnului Hawking nu sunt mai bune (de fapt sunt mai rele) ca cele ale unui cre�tin care spune �dumnezeu a f�cut-o�. Atei�tii critic� �ntotdeauna orice lezare a argumentelor lor cu un ad hominem obi�nuit. Ceea ce este amuzant este c� Hawking admite mu�amaliz�nd c� teoria sa nu are de fapt nici o motiva�ie �n realitate. Toate aceste modele de gravita�ie de cuantum speculeaz� �timpul imaginar� pentru a evita singularit��ile. Deci aceste teorii pot fi �nl�turate deoarece sunt ad�nc �nr�d�cinate �n metafizic�, nici mai mult nici mai pu�in.

Modelul standard Big-Bang
Acest model standard descrie un univers care a venit la existen�� printr-o singularitate cu un timp infinit �n urm�. Aceasta este problema atei�tilor �i a altora asemenea lor; lor nu le place ca universul s� aib� un �nceput deoarece aceasta implic� faptul ca cineva sau ceva s� fi cauzat aceasta. Modelul standard ofer� o crea�ie ex Nihilo. Barrow �i Tipler (�n nici un caz cre�tini) afirm� la pagina 442 �n cartea lor The Anthropic Cosmological Principle [Principiul antropico-cosmologic] urm�toarele: �La aceast� singularitate a venit �n existen�� spa�iul �i timpul; literal nu exista nimic �naintea singularit��ii, deci, dac� universul �i are originea �ntr-o astfel de singularitate cu siguran�� c� avem o crea�ie ex Nihilo.� �n aceea�i carte, cei doi autori enumer� c�teva procese (referitoare la evolu�ie) �n cadrul c�rora soarele a �ncetat s� mai fie o stea de succesiune principal� �nainte ca ele s� fie realizate. Deci, evolu�ia � dac� chiar a avut loc � ar fi din punct de vedere literal o dovad� a existen�ei lui Dumnezeu! (Trebuie �ns� specificat c� chiar dac� evolu�ia biologic� ar fi un fapt, aceasta ar dovedi din greu c� ateismul este adev�rat) Din moment de universul a avut intr-adev�r un �nceput (�nc� �i mai aud pe materiali�ti arunc�nd cuvinte similare cu cele ale lui Sagan p�g�nul atunci c�nd a spus �n cartea sa Cosmos c� �Universul este tot ceea ce este �i nimic mai mult.�) atunci nu poate spune nimeni cu naivitate c� �Universul este acolo pur �i simplu �i asta-i tot�, dup� cum spunea Bertrand Russell. Chiar de la �nceput ateistul este o problem� inevitabil�.

Probleme din bel�ug
Prin a pune deoparte faptul c� ateistul nu are nici o bucat� de eviden�� pentru a specula c� universul este propriul s�u �creator�, putem privi dac� Big-Bang-ul poate justifica orice DUP� ce tot ceea ce a f�cut este dovezi murdare la debutul spa�iului sau timpului continuu.

A�a cum este discutat �n cartea Fallacies of Evolution: 40 Reasons Evolution Didn't Occur [Falsuri ale evolu�iei: 40 de motive pentru care nu a avut loc evolu�ia], vedem problemele legate de formarea PRIMEI stele, Iner�ia Unghiular� (soarele, Venus, Pluto, Uranus, 6 luni din sistemul nostru solar), originea lunar�, etc., deci nu vom mai trece peste ele din nou. Ne vom concentra la unele lucruri noi care fac din Big-Bang (sau Marea Expansiune) o glum�. Iat� cum Dr. Robert Gange (un crea�ionist al vechiului p�m�nt care este �i un suporter al �Big-Bang-ului� sau a �Marii Expansiuni�) a expus aceast� teorie �ntr-o dezbatere cu Dr. Kent Hovind acum c��iva ani �n urm�: �Teoria Big-Bang spune c� a avut loc ceva supranatural�, care s-a �nt�mplat cu mult timp �n urm� �i care a produs spa�iul sau timpul �i NU p�m�ntul; nici m�car galaxiile, �ns� se �ncearc� producerea lor acum. �ns� teoria actual� a Big-Bang-ului nu spune nimic despre planeta p�m�nt �i �n special nimic despre om. �tiu dar c� exist� mul�i atei�ti �i mul�i umani�ti seculari �i ceea ce fac ei este s�-�i pun� costumul �tiin�ei �i s� pretind� c� vorbesc �n numele �tiin�ei. Problema e c� ei sunt filozofi �i nu oameni de �tiin��. Oamenii de �tiin�� nu afirm� c� Big-Bang-ul a produs p�m�ntul, ci filozofii. Deci trebuie s� �n�elegem ceea ce spune �tiin�a ca fiind opus cu toate afirma�iile pe care oamenii spun s� le afirm� �tiin�a.� (Video, Age of the Earth Debate [Dezbatere despre v�rsta p�m�ntului], www.amport.com)

Materiali�tii se bag� �n mari probleme atunci c�nd �ncearc� s� p�c�leasc� Big-Bang-ul s� produc� stelele, p�m�ntul �i eventual pe om. Ei bine, iat�-ne, rezultatul unei explozii.

�n primul r�nd, s� ne ocup�m de declara�ia c� �legile fizicii se d�r�m� fa�� de o singularitate�. Am auzit aceast� declara�ie de at�tea ori c� �mi iese pe urechi. Este ca �i c�nd to�ii citesc dup� un scenariu. De ce am accepta �faptul� c� universul cade �n fa�a unei singularit��i? Dup� cum subliniaz� Narlikar �i Padmanabhan: ��este IMPOSIBIL pentru materie s� vin� �n existen�� f�r� s� �ncalce energia de conservare. Este uzual s� ne �ndoim de aceast� dificultate prin afirma�ii de genul c� �legile fizicii cad �n fa�a singularit��ii�; cu toate acestea adev�rul esen�ial r�m�ne acela�i.� (Narlikar �i Padmanabhan, "Creation-Field Cosmology: A Possible Solution to Singularity, Horizon, and Flatness Problems," Physical Review [�Cosmologia din domeniul crea�iei: o solu�ie posibil� la singularitate, orizont �i problemele de uniformitate�, Revizuire fizic�] Vol. 32,sublinierile �mi apar�in) Poate cineva s� explice de ce aceast� pseudo-lege este adev�rat�, f�r� s� apeleze la gimnastica min�ii? Duane Gish face referire la oul cosmic �n cartea Creation Scientists Answer [Oamenii de �tiin�� ai crea�ionismului r�spund] (p. 155-156): �De ce s� fi existat �n cele din urm�? Prima Lege (a Termodinamicii) ne afirm� c�, cantitate de energie din univers este o constant�. Dac� cineva crede c� aceste legi naturale sunt tot ceea ce este �i tot ceea ce a fost vreodat�, atunci trebuie s� se accepte faptul c� oul cosmic nu ar fi putut veni �n existen�� din nimic. Dac� nici m�car un singur atom nu poate veni la existen�� din nimic, cu siguran�� c� materia �i echivalentul energiei cu ceea ce exist� �n prezent �n univers nu ar fi putu veni la existen�� din nimic. De unde a ap�rut aceast� mas� sau energie? C�t timp a stat acolo �nainte ca s� explodeze? Ce a f�cut-o s� explodeze? De ce s� ne �ngrijor�m de astfel de probleme �n timp ce ne juc�m vreun joc? De fapt toate acestea sunt doar o joac�. George Abell spune c� �Noi ne juc�m jocuri cosmologice care sunt cele mai bune sporturi, c�ci sunt jocurile finale.�

Acest nonsens ce afirm� c� �universul cade �n fa�a unei singularit��i� este o afirma�ie filozofic� �i NU una �tiin�ific�. Aceasta ne readuce la ceea ce a afirmat Dr. Gange despre aceia care �ncearc� s� fac� Big-Bang-ul s� produc� galaxii, etc., : �Formulat mai simplu, un univers compact a fost ultima gaur� neagr�, iar g�urile negre pot s� nu mai explodeze ast�zi �i cu siguran�� c� nu produc galaxii, stele, planete �i alte complexit��i. Ba mai mult, chestiunea c� expansiunea trebuie s� fie incredibil �acordat� cu o claritate de o parte din 10 fa�� de a 50 a putere� este rezumat� de Lake astfel: �Ceea ce descoperim de aici este c� data ini�ial� (rata de expansiune �i densitatea), men�ionat� la un timp 10 fa�� de cele 39 de secunde negative de dup� Big-Bang, trebuie acordate la o parte din 10 fa�� de a 50 a putere, chiar dac� p este a�a de pu�in cunoscut ast�zi� � Leslie afirm� nevoia unei expansiuni de rat� precis� astfel: �� Reducerea cu un milion a unei p�r�i dintr-un stadiu ini�ial ar fi dus aparent la rec�deri cu sub 100.000 ani �i �nainte ca temperatura s� fi sc�zut sub 10.000 de grade. �n mod echivalent, cre�terile mici ar fi avut rezultate uria�e similare. Chiar dac� esen�ial este sus�inut, este greu s� observ�m cum s-ar fi putut forma galaxiile �ntr-un univers care se dep�rteaz� cu repeziciune, iar o vitez� timpurie ce cre�te cu un grad de 1.000 ar fi adus cu repeziciune la o cre�tere de o mie de ori. Din nou, reducerile foarte mici din netezimea cu care este tulburat� materia� ar fi multiplicat c�ldura primar� de miliarde de ori �i cu efecte dezastruoase.� (a�a cum este citat de Wendell T. Bird �n Origin of Species Revisited [Originea speciilor revizitate], p. 460; Science [�tiin�a], vol. 224, p 675, 678)

Fred Hoyle combate teoria Big-Bang mai departe prin a spune urm�toarele: �Aceast� sl�biciune persistent� a b�ntuit teoria Big-Bang-ului chiar din anii 1930. Aceasta poate fi oarecum �n�eleas� cel mai u�or prin a �ncepe s� ne g�ndim la ceea ce se petrece atunci c�nd explodeaz� o bomb�. Dup� detonare, fragmente din ea sunt aruncate �n aer, mi�c�ndu-se cu o vitez� uniform� esen�ial�. Dup� cum este bine-cunoscut �n cadrul fizicii, mi�carea uniform� este inert�, capabil� de a nu putea face nimic. Doar atunci c�nd fragmentele bombei ating o �int� � de exemplu o cl�dire � atunci se �nt�mpl� orice� Dar �ntr-un simplu Big-Bang nu sunt deloc �inte deoarece �ntregul univers ia parte la explozie. Nu exist� nimic de care s� se loveasc� materialul de expansiune �i dup� o suficient� expansiune toat� treaba ar trebui s� se opreasc� Chiar dac� vitezele exterioare sunt men�inute �ntr-o explozie liber�, cu mi�c�rile interne nu este la fel. Mi�c�rile interioare �ncetinesc adiabatic, iar sistemul de expansiune devine inert, care este �nsu�i motivul pentru care cosmologiile de tip Big-Bang duc c�tre un univers care este mort �i terminat �nc� de la �nceputul s�u.� (Fred Hoyle, "The Big Bang in Astronomy" [�Astronomia Big-Bang-ului�] p. 92, New Scientist [Noul om de �tiin��], (1981), p. 521, 523; a�a cum este citat Bird �n Origin of Species Revisited [Originea speciilor revizitate], p. 417-418)

Dup� cum puncteaz� Varghese �n cartea sa Cosmos, Bios, Theos la pagina 11, �Se pare c� nici o teorie �tiin�ific� nu poate s� fac� leg�tura dintre nimicul absolut �i un univers matur (sau universuri pui). Aceast� ultim� �ntrebare referitoare la origine este una meta-�tiin�ific� pe care �tiin�a o poate pune dar nu �i de a o r�spunde.� Iat� ce spune el mai departe le pagina 6: �Nevoia unei explica�ii este evident� pentru mintea �tiin�ific�. Dar este la fel de evident faptul c� aceast� explica�ie NU POATE FI VERIFICAT� SAU FALSIFICAT� cu mijloace �tiin�ifice dac� aceasta implic� nimicul absolut la oricare punct� Teoreticienii de pe marginea t�ioas� a cosmologiei au �ncercat s� �nving� obstacolele explica�iilor Big-Bang-ului �n termeni �tiin�ifici prin a proba legile finale �i fundamentale c�t �i mecanismul din spatele proceselor detectate de c�tre cei care fac experimente. Abordarea cea mai influen�atoare de la acest nivel de explicare include ipoteza Universului Oscilator �i Gravitatea de Cuantum, Fluctua�ia de Vid �i modelele Infla�ioniste ale Universului.� (sublinierile �mi apar�in)

Profesorul Eugene P. Wigner, c�tig�tor al Premiului Nobel pentru fizic� afirm� urm�toarele: �Originea universului este un mister pentru �tiin��, cel pu�in pentru moment. Este un mister tulbur�tor.� (Wigner, "The Origin of the Universe is a Disturbing Mystery for Science" [�Originea universului este un mister pentru �tiin��] �n Cosmos, Bios, Theos, p.131) William Stoeger, cu titlu de doctor �n astrofizic� (Cambridge) afirm�: �Cu alte cuvinte orice model fizic al universului � chiar dac� este teoria definit� a terenului unificat � nu va putea �n mod aparent s� dea socoteal� exact� pentru existen�a universului �n sine.� (Idem, p. 258)

Contrar argumentelor repetate pe care la folosesc mul�i, consensul general dintre cei care fac �lucruri murdare� este c� nici ei nu au vreun r�spuns. Pr�pastia dintre nimicnicie �i univers este chiar mai mare dec�t pr�pastia dintre chimicalele f�r� viaz� �i via��. Acestea sunt puncte pe care mul�i materiali�ti le vor evita �i aceasta pentru un motiv bine �ntemeiat. ADEV�RATA TEMELIE a credin�ei lor are g�uri pr�p�stioase �i observa�ia �tiin�ific� a m�surat mai mult dec�t c�teva lovituri de moarte. Universul necesit� un Dumnezeu Creator.

�n lumina tuturor problemelor pe care le pot extrage atei�tii este s� spun� c� ��ansele form�rii universului sunt �ndep�rtate �ns� cineva trebuie s� c�tige la loterie.� Po�i s� pui un miliard de bile negre �ntr-un container �i o singur� bil� alb�, iar scoaterea oric�rei mingi este �n mod egal improbabil, �ns� ce �anse sunt pentru scoaterea mingii albe?

Parc� tot aud astfel de exemple date de tab�ra ateist� �n dezbaterile �i publica�iile lor repetate din nou �i din nou. Scepticul se va ridica �i va spune: �Care sunt �ansele a oamenilor care stau pe aceste scaune la acest punct din timp?� �ansele sunt mai degrab� �ndep�rtate, �ns� exist� o pat� izbitoare �n aceast� analogie.

Oamenii care sunt aici �i care stau pe aceste locuri nu au ajuns acolo printr-un proces aleatoriu orb. Joe Q. Public s-a urcat �ntr-un avion oarecare care a plecat la un orar programat pentru a ajunge la un anumit aeroport. Apoi s-a urcat �ntr-un taxi �i a ajuns la o cl�dire anumit� apoi �n mod con�tient a ales s� stea �ntr-un anumit scaun. El nu s-a urcat incidental �ntr-un avion �i s� aleag� o adres� la �nt�mplare din agenda sa. Sosirea lui la acel loc a fost planificat� �i proiectata. A�a de mult pentru o singur� persoan�.

S� mergem mai departe �i s� privim la ceea ce multe min�i �tiin�ifice spun despre originile absolute. Mul�i atei�ti, materiali�ti �i agnostici le place la fiecare s� r�d� de cineva care crede �ntr-un Dumnezeu suprem, transcendent �i binevoitor creator. �Oricine crede �n orice �dumnezeu� este un idiot �i are o minte lene��.�

Citate de remarcat
�Nebunul zice-n inima lui: nu este Dumnezeu.� (Psalmul 14:1a) Cuv�ntul evreiesc �nabal� tradus prin �nebun� �nseamn� �stupid, netrebnic, r�u.� Acestea sunt sentimentele exacte ale profesorului cre�tin B. Anfinsen, doctor �n biochimie de la Harvard �i c�tig�tor al premiului Nobel �n chimie. El spune: �Cred c� numai un idiot poate fi un ateist.� (Varghese, Cosmos, Bios, Theos, p.139) Cred c� �tim c� el se g�nde�te la intelectul lui Richard Dawkin, sau al lipsei acestuia din el.

Ulrich J. Becker, profesor la MIT �i membru al Consiliului de Cercet�ri din Europa de la Geneva, Elve�ia, afirm�: �Cum a� putea exista f�r� un creator? Nu sunt con�tient de nici un r�spuns constr�ns dat la aceast� �ntrebare.� (Idem, p. 29)

Robert a Naumann, profesor de chimie �i fizic� la Princeton, afirm�: �Existen�a universului �mi cere s� cred c� Dumnezeu exist�.� (Idem, p. 72)

Profesorul Roger Gautheret, fost profesor de biologie a celulei de la Universitatea din Paris �i fost pre�edinte al Academiei de �tiin�e din Paris conclude cu urm�toarele: �Cred c� no�iunile de genul spa�iu �i timp infinit, materia, structura �i ordinea car guverneaz� universul sugereaz� inven�ia unui spirit care a stabilit universul �i legile lui. A reflecta asupra acestor subiecte �nseamn� a nu evita no�iunea despre Dumnezeu.� (Idem, p. 176)

Dr. Arno Penzias, c�tig�tor al premiului Nobel pentru fizic� scrie: �Astronomia ne duce la un eveniment unic, un univers care a fost creat din nimic, unul cu echilibrul delicat care era necesar pentru a furniza �n exactitate condi�iile cerute de a autoriza via�a, �i unul care are un plan fundamental (unii �l numesc �supranatural�). Cu toate acestea, observa�iile �tiin�ei moderne par s� conduc� la acelea�i concluzii ca intui�ia veche de secole.� (Idem, p. 83)

�n cele din urm�, profesorul Wolfgang Smith, doctor �n matematic� de la Universitatea din Columbia, actual profesor de matematic� la Universitatea Statului Oregon, scrie: �Pentru mine nu este nimic mai evident �i mai sigur dec�t existen�a realit��ii lui Dumnezeu. �nclin de fapt s� v�d c� existen�a lui Dumnezeu constituie �ntr-adev�r singura certitudine absolut�, la fel cum el (sau acesta) constituie, �n analizele finale, ca fiind unicul adev�rat sau absolut Existent� � (Idem, p. 117)

Oricine poate cita pe mul�i al�i oameni de �tiin�� contemporani, care s� fie c�tig�tori ai premiului Nobel, etc., �ns� cred c� ideea este clar� acum. Nici unul din cei cita�i nu este un imbecil sau ne-educa�i prin orice �ntindere a imagina�iei. Unii atei�ti �i al�ii asemenea lor caut� doar s� intimideze pe cei cu care fac dezbateri �i s� r�m�n� la acest punct. Totu�i. Dup� cum am ar�tat, argumentele din FUNAMENTUL filozofiei lor sunt f�r� baz� �i ne�ntemeiate.

F�c�nd referire la acest vast �i mare univers �n care tr�im, se citeaz� (sau se repet�) de obicei de c�tre sceptici c� acest univers este de miliarde de ani lumin� �i c� Galaxia C�ii Lactee are doar peste 100.000 ani (�i poate c� este a�a), a�adar aceasta dovede�te c� universul are miliarde de ani vechime. Acest lucru poate fi pus �ntr-un forum �tiin�ific a�a cum afirm� Humanist Manifesto 1933 [Manifestul Umanist]: �Pentru ca umanismul RELIGIOS poate fi �n�eles mai bine, noi, subsemna�ii, dorim s� facem anumite afirma�ii pe care credem c� le dovede�te faptele vie�ii noastre contemporane� UMANI�TII RELIGIO�I privesc universul ca fiind auto-existent �i nu creat� Umani�tii cred c� omul este parte din natur� �i c� EL A AP�RUT CA REZULTAT AL UNUI PROCES CONTINU.� (sublinierea �mi apar�ine)

Cu toate acestea, noile dezvolt�ri din cosmologie distrug o alt� �p�tur� de securitate� a ateistului.

�nseamn� miliarde de ani lumin� chiar miliarde de ani?
Se credea de obicei de multe secole c� viteza luminii a fost �ntr-adev�r constant� �i neschimbat�. Acest lucru conteaz� �i fa�� de v�rsta universului. Dac� viteza luminii este �ntr-adev�r constanta �i c� nu se schimba niciodat� atunci o stea care se afl� la un miliard de ani lumin� dep�rtare ar indica �ntr-adev�r c� universul nostru a avut �ntr-adev�r cel pu�in un miliard de ani. Totu�i, dac� viteza luminii este a�adar �nspre sc�dere ca orice altceva din jurul nostru, atunci nimeni nu poate asuma �n mod gratuit c� universul are v�rsta de un miliard de ani. Motivul principal pentru care se sus�ine �ntr-un mod a�a de religios ideea unui univers �i al unui p�m�nt a�a de vechi este pentru c� dac� nu ar fi adev�rat atunci evolu�ia nu ar fi fost nici ea posibil�. O explica�ie pur empiric� a neconsisten�ei vitezei luminii ar fi dezastruoas� pentru atei�ti.

La adresa de internet: [www.space.com/scienceastronomy/generalscience/lightstop_010119.html] pute�i g�si mai multe detalii referitoare la ceea ce s-a �nt�mplat de fapt. Barry Setterfield, un crea�ionist din Australia a realizat �n majoritate aceast� lucrare. Ipoteza de baz� este c� viteza luminii este c� viteza luminii a fost cu mult mai rapid� �n trecut, de aceea a ajuns aici �n mod evident mai repede. Dac� aceasta este adev�rat atunci miliarde de ani lumin� nu �nseamn� deloc miliarde de ani.

La agen�ia de �tiri Ap News Release din 19 ianuarie 2001 se afirm� c� �n 3 experimente diferite, lumina a fost �ncetinit� la o vitez� de 38 mph (mile pe or�), la un altul a fost crescut� de la viteza sa �conven�ional�, iar �n alt caz a fost oprit� la rece (de�i �nc� se mai fac dezbateri cu privire la faptul dac� valurile ei individuale au fost oprite). Aceasta ne ofer� un foarte bun motiv de a crede c� viteza luminii nu este constant� �i c� �ntr-adev�r este �nspre sc�dere. O explica�ie simplificat� a lucr�rii lui Setterfield o pute�i g�si la adresa [www.ldolphin.org/setterfield/simplified.html] �i poate ajuta pe omul laic care nu este priceput �n fizic� s� �n�eleag� ceea ce este ar�tat acolo.

Ceea ce a determinat aceasta este dezbaterea despre stratul ro�u interpretat de Doppler. Interpretarea conven�ional� ar�ta c� acest strat ar�ta a expansiune clar�, neechivoc� a universului. Totu�i, observa�iile f�cute de William Tifft, un astronaut din Arizona, au �nceput s� pun� la �ndoial� interpret�rile obi�nuite. Lucrarea lui pare s� dovedeasc� faptul c� universul NU se extinde �i c� aceste straturi ro�ii expun �s�rituri� cuantificate �i nu o schimbare constant� �lin� �n aceste straturi ro�ii. �n explica�ia simplificat� a lucr�rii lui Setterfield se face o bun� analogie cu ajutorul unui pahar cu ap�. Explica�ia conven�ional� este ar�tat� �n analogia unei persoane care �mpinge un pahar cu ap� de-a lungul unei mese, �ntr-un mod lin, cu jum�tate de inch pe secund�. A doua analogie se refer� la un strat ro�u cuantificat, sau la cineva care �mpinge un pahar cu ap� de-a lungul unei mese, �ntr-un mod �zmucit�, iar paharul se poate mi�ca cu jum�tate de inch pe secund�, s� nu se mi�te deloc la urm�toarea mi�care, apoi s� se mi�te trei sferturi de inch la urm�toare, etc. Aceasta este ceea ce se nume�te s�ritur� �cuantificat�. Tifft a documentat faptul c� avea loc un efect �de gr�mad� �n ceea ce prive�te m�sur�torile. Aceasta NU a fost o schimbare constant� �lin� a�a cum se preda �n cadrul explica�iei conven�ionale. Lucrarea lui Tifft a fost provocat� �i justificat� �n 1992 �i 1994 de doi astronomi, Dr. Guthrie �i Napier. Iat� ce este specificat pe pagina de internet men�ionat� mai sus �Deci ce ne spune aceast� cuantificare din stratul ro�u? Poate indica faptul c� un anumit fel de energie �s�ritoare� are loc �n cadrul structurilor atomice. Dac� universul �i-a terminat extinderea �i �i elibereaz� energia aceea poten�ial� �n spa�iu, atunci cre�terea progresiv� a energiei disponibile pentru fiecare atom �n acela�i timp va rezulta �ntr-un salt brusc al m�sur�torilor stratului ro�u la intervale specifice. Aceasta este din cauza energiei eliberate care ar cre�te �n mod simultan de-a lungul universului �i astfel fiecare atom din cosmos ar reac�iona �n mod simultan atunci c�nd energia a atins stagiul de prag. Astfel ne vom a�tepta s� vedem lumin� emis� care trece prin salturile cuantificate pe care Tifft le-a v�zut, pe m�sur� ce privim �napoi �n timp sau distan�a din univers.�

Se pare c� avem o bun� eviden�� pentru �nlocuirea ipotezei lui Setterfield. Dac� viteza luminii se schimb� atunci �nseamn� c� ori masa ori energia se schimb� conform faimoasei ecua�ii Este=mc2. Setterfield a concluzionat c� energia r�m�ne constant�, masa este cea care se schimb�. Atunci c�nd spunem �mas� nu ne referim la corpul uman, ci despre masa particulelor atomice. �Masa� particulelor atomice se refer� la volumul sau spa�iul pe care fiecare �particul� �l ocup�. Fie c� �masa� este energie pur� sau nu , nu este important, ci ceea ce este important este c� cu c�t vibreaz� mai mult cu at�t ocup� mai mult volum, tocmai de aceea �masa� este considerat� c� este atomic�. Setterfield NU spune c� atunci c�nd cre�te masa c� toate c�tig� �greutate�, de fapt ceea ce spune c� cu c�t mai mult� �vibra�ie� sau �leg�nare� are loc �n atom cu at�ta el va ocupa mai mult volum �i, prin urmare va avea mai mare masa. Deci atunci c�nd un atom este scos de la nivelul s�u prin energia care �l interac�ioneaz� �i apoi �l face s� mearg� �napoi, DIFEREN�A DE ENERGIE dintre locul unde este �i cel la care se �ntoarce este mai mare dup� fiecare s�ritur� cuantum (o astfel de s�ritur� este definit� printr-un atom ce sare la un alt nivel de energie, precipitat fiind de energia cu care interac�ioneaz� �i care �l face s� produc� aceast� �s�ritur�. Intervalul de timp dintre aceste salturi este numit �interval cuantum�). Tot din adresa de internet de mai sus g�sim c�: �Energia este cea care este responsabil� pentru difuzia de lumin�, deci lumina �n sine va fi emis� la o energie pu�in mai mare, sau de o und� mai scurt� (mai albastr�), cu fiecare salt cuantum.�

Ceea ce se �nt�mpl� cu universul poate fi �n�eles cu ajutorul acestei analogi. S� spunem c� lu�m �i �ntindem o band� de cauciuc f�r� s� o rupem. Dup� ce �i d�m drumul, aceasta �ncepe s� se relaxeze. Aceasta se �nt�mpl� �i cu universul �n esen��; �i-a terminat extinderea �i la fel ca �i banda de cauciuc acesta se relaxeaz� ceea ce a dus la emiterea de enorme cantit��i de energie. Aceast� energie care este emis� de c�tre univers pe m�sur� ce se �relaxeaz�, se �nv�rte �nainte �i �napoi (pe o scal� mic�) �ntre materie �i energie. Aceste foarte mici buc��i de materie care �sclipesc� �nainte �i �napoi din �i �n existen�� se numesc �particule virtuale�. Cu c�t sunt mai mult de astfel de particule cu at�t va fi mai mult� energie. Particulele virtual nu pot fi num�rate, �ns� ceea ce produc ele poate fi m�surat.

Pe m�sur� ce lumina c�l�tore�te aceasta este absorbit� de orice vine �n contact cu ea, cum ar fi un zid de c�r�mid�, o oglind�, o sticl�, etc. Aceste particule virtuale absorb �i re-emit lumina cu care au intrat �n contact. Acest lucru nu dureaz� mult, ci �l face pe o scal� mic� de �NCETINIRE a luminii. Dup� cum am afirmat anterior, cu c�t mai multa energie eman� universul �n timp ce se relaxeaz� cu at�t vor fi mai multe particule virtuale. Cu c�t sunt mai multe particule virtuale cu at�t mai mult� lumin� este absorbit�, re-emis� �i trimis� �n calea sa. Combina�i aceasta cu lucrarea lui Tifft care arat� �n mod conclusiv c� stratul ro�u nu este o tranzi�ie �lin� ci una cuantificat�, �i c� energia emanat� de univers, orientarea general� a acesteia arat� �ntr-adev�r c� lumina �ncetine�te. Studiile referitoare la sc�derea vitezei luminii au fel anumit de a trata lucrurile, exist� �ns� o eviden�� cresc�nd� din partea grup�rii de evolu�ioni�ti ce afirm� c� lumina �ncetine�te.

�n consecin�� sunt cel pu�in 2 implica�i majore: 1) Din moment ce viteza luminii nu este constant� �i c� �ntr-adev�r �ncetine�te, evolu�ioni�tii nu pot presupun� �n mod gratuit c� miliardele de ani lumin� sunt acelea�i cu miliardele de ani. De fapt, lucrarea lui Setterfield ofer� o bun� eviden�� a unui univers t�n�r, care nu prea poate sta laolalt� cu cei care au presupozi�ii filozofice. 2) Aceast� eviden�� va afecta una din icoanele teoriei evolu�ioniste, jocul de datare radio-metric.

Iat� ce cit�m din aceea�i surs� ca cea de mai sus: �� o vitez� mai mare a luminii indic� o sc�dere mai rapid� a sc�derii radio. Aceasta este �i din cauz� c� echivalentul �c�, viteza luminii, se afl� �n num�r�torul fiec�rei ecua�ii reduse pentru fiecare rat� de sc�dere. Astfel, cu c�t este mai rapid� viteza luminii, cu at�t mai mare va fi rata de sc�dere. Primul efect pe care �l vedem ca efect este c� trebuie s� fim foarte aten�i �n ceea ce prive�te anii pe care �i d�m lucrurilor ce sunt analizate �n acest fel.� (sublinierile �mi apar�in)

Acum �ns�, mai degrab� dec�t s� privim la eviden�a empiric� �i s� o lu�m la valoarea de fa��, aceia care au presupozi�ii filozofice vor arunca cu baliverne mai degrab� dec�t s�-�i dovedeasc� cazul �n fa�a eviden�ei oferite. Poate c� se va ivi suspiciunea c� �Din moment ce sc�derea radioactiv� a fost cu mult mai mic� �n trecut, atunci avem o mare problem� cu c�ldura emis�. Setterfield a ripostat la aceast� suspiciune astfel: ��n primul r�nd, cantitatea de radia�ie de c�ldur� dintr-un volum oarecare este mai mic� �n al doilea r�nd, a�a cum am explicat mai devreme, pe m�sur� ce ne �ntoarcem �n timp ne �ntoarcem �i la o mai mare energie ce a fost disponibil� atomului. �naintea fiec�rui salt cuantum, atomul avea o energie mai mic� dec�t dup� aceea. Deci efectul net de aici este c� cu c�t suntem mai devreme �n timp cu at�t mai sc�zut� va fi energia atomului, de�i viteza luminii �i prin urmare �i rata actual� de sc�dere era mai rapid�. Aceast� energie mai sc�zut� din atom a redus oarecum cantitatea de c�ldur� eliberat� �i acordat� �n timpul procesului de sc�dere.� Deci nu ar fi nici o problem� cu factorul c�ldur�.

Din moment ce viteza luminii era mult mai mare �n trecut, presupunerea evolu�ioni�tilor (pe l�ng� altele) c� rata de sc�dere a r�mas static� de-a lungul acestor miliarde de ani legendari se duce pe canal. Se pare c� ceasurile radiometrice ar cam avea nevoie de ceva repara�ii. Dar poate c� �i un ceas stricat este bun de dou� ori pe zi.

NOT�: John Stear, �n lucrarea sa intitulat� Nici un r�spuns �n Genez� [home.austarnet.com.au/stear/default.htm] a �ncercat [www.valinor.freeserve.co.uk/supernova.html] s� r�spund� la preten�ia c� lumina �ncetine�te. Site-ul s�u prezint� ideile a mari min�i �tiin�ifice de la un po�ta� la Frank Zindler enumera�i printre al�ii. Aparent Spear are un caz de schizofrenie �n �vederile sale religioase�. Unele din argumente (spun unele deoarece pentru a expune toate informa�iile gre�ite ca venind din tab�ra lui Spear ar fi umplut c�teva volume) de oameni de paie �i pseudo-scientologi din acest site sunt demasca�i [www.trueorigin.org/noaig.asp] �n site-ul True Origin (Adev�rata Origine) [www.trueorigin.org]. Unul din lucrurile interesante este c� unul din amicii lui Ian Plimer, a afirmat �n cartea sa Telling Lies for God [S� spui minciuni pentru Dumnezeu] c� �pi� se termin� dup� 5 zecimale. Stear, prin a se alinia cu astfel de oameni se face vinovat prin asociere. Aceasta �ns� nu m� surprinde deoarece Stear nu de�ine nici o iot� de cuno�tin��. Numai c� ad hominem este argumentul lui cel mai bum. Nu �tiu cine se ocup� cu controlul calit��ii la NAIG, dar ar trebui concedia�i. Pute�i g�si o list� �ntreag� de gafe ale lui Plimer [www.answersingenesis.org/Home/Area/Hot/Plimer.asp] le pute�i g�si pe site-ul AIG (Answers in Genesis � R�spunsuri din Genez�) la [www.answersingenesis.org].

Toate aceste site-uri ale domnului Stear nu spun nimic despre observa�iile Dr. Guthrie �i Napier care au justificat ipoteza lui Setterfield. Nici nu spun nimic despre experimentele doctorilor Hau �i Harris care au �ncetinit lumina la 38 mph. Nici nu se �opte�te m�car despre William Tifft �i observa�iile sale, sau experimentul s�u care a crescut de fapt lumina la viteza sa �actual�, care nu ar trebui s� surprind� pe nimeni. �ntr-un mic joc de cuvinte pentru Stear, �Evolu�ia nu este alternativa crea�iei, ci informarea gre�it� este.� Una din leg�turile de pe site-ul lui Stear se refer� la o singur� observa�ie izolat� f�cut� �n 1987. (Supernova 1987A) Guthrie �i Napier l-au justificat pe Tifft �n 1992 �i 1994. Ba mai mult, Setterfield �i-a depus lucrarea la c�teva reviste de fizic� �i astronomie. Aceasta nu a fost niciodat� respins� din pricina gre�elilor de matematic� �i/sau fizic�. �n plus, Setterfield a r�spuns la toate criticile care s-au pus la acela�i nivel cu el [www.trueorigin.org/ca_bs_02.asp]. Ceea ce a declarat el este c� informa�iile repetate de Stear �i Steiger sunt demodate �i vechi. Presupunem deci c� domnul Stear se �ntoarce la tabla de desen, sau oare Plimer, cu tot curajul s�u matematic l-ar fi putu ajuta?

Valori morale obiective
Problema NU E c� ateistul ar avea valorile gre�ite, ci pur �i simplu c� nu are nici un fundament pentru aceste valori. NU spun c� trebuie s� credem �n Dumnezeu s� fim �buni�, �I NICI nu spun s� credem �n Dumnezeu pentru a crede �n chestiuni morale obiective. NU aceste sunt �ntreb�rile. �ntrebarea este, dac� nu exist� Dumnezeu, atunci de ce exist� chestiuni morale absolute?

Dac� naturalismul ar fi adev�rat, atunci nu ar cam fi nimic gre�it s� violezi pe cineva. Nu cred c� exist� vreo persoan� pe aceast� planet� care s� fie de acord c� violul este amoral. Pentru oarecare motiv eu nu pot uita acest lucru niciodat�. Cu mul�i ani �n urm� �l ascultam pe un om pe nume George Carlin �ntr-una din comediile sale emo�ionante �n care el a declarat c� violul este caraghios. Cred c� astfel de deficien�e morale ca aceasta contribuie la anarhia moral� pe care o a�teapt� aceast� �ar� acum. Ipotetic vorbind, dac� domnul Carlin ar fi fost violat de un grup de criminali dup� ce se termina piesa lui el nu s-ar mai g�ndi c� violul este a�a de caraghios. Sincer s� spun, cred c� majoritatea umani�tilor �i a ateilor ar fi de acord c� violul este ceva gre�it. Dac� unele lucru sunt �ntr-adev�r gre�ite, atunci �nseamn� c� unele lucruri sunt �ntr-adev�r drepte. Tot ceea ce trebuie s� fac� cineva e s� dovedeasc� doar un singur caz de moralitate obiectiv� �i �ntreaga structur� a naturalismului s-ar r�strurna la podea. Dac� ateistul recunoa�te c� moralele obiective exist�, atunci el a respins involuntar propria presupunere cu privire la naturalism.

Atei�tii �ncearc� s� elimine aceast� dificultate cu nonsensuri de genul �oamenii sunt o specie social�,� �ns� dac� evolu�ia ar fi adev�rat� ce ar mai fi a�a de special la oameni? Noi suntem doar un m�l pe o planet� cu un soare. Animalele ca leul se adun� �n m�ndrie. Sunt �i ei �o specie social�? dac� am fi evoluat din lei, tigrii �i ur�i de ce s� mai avem morale obiective? Au oare leii sau ur�ii morale obiective? R�spunsul ar fi un neechivoc nu.

A�a cum am afirmat mai devreme, dac� nu exist� Dumnezeu, atunci nu exist� obiective morale, c�ci Dumnezeu �n perfecta Sa sfin�enie ar fi standardul dup� care s� ne examin�m. Dac� nu exist� obiective moral atunci nu este �ntr-adev�r nimic gre�it s� violezi pe cineva. Violul s-ar putea s� nu fie avantajos din punct de vedere social acum �i poate fi chiar demodat, �ns� tot nu ar fi nimic gre�it �n privin�a lui. De ce violul este ceva gre�it dac� naturalismul este adev�rat?

A�i putea urma �ateismul iluminat� al lui Frank Zindler, �ns� �i aceasta are o gloat� de probleme �n ea. �Ateistul iluminat� �i va �ine �n fr�u urm�rirea �mplinirii poftei sale necontrolate pentru a nu ofensa pe altcineva ca mai apoi tot ei s�-�i �recompenseze�. Ateistul iluminat crede reclama berii care spune �Satisface-�i gustul�. Tot ateistul iluminat (NU AM inten�ia s� afirm prin aceasta c� to�i atei�tii sunt violatori �i/sau c� to�i violatorii ar fi atei�ti) ca viola doar atunci crede c� nu va fi prins, asta doar dac� nu-i pas� c� poate fi prins deoarece atunci el ar putea s�-�i �satisfac� gustul� pe loc. Unii oameni afirm� faptul c� moralitatea este doar o adaptare, etc., ceea ce nu este mai diferit dec�t branhiile ca o adaptare de la pe�ti.

Nici m�car nu se merit� ca majoritatea atei�tilor s� fie de acord cu mine asupra acestui punct. Dac� nu exist� Dumnezeu, atunci nici obiectivele morale nu exist�. Richard Taylor (un teist �ns� c�ruia i se aplic� aceasta cu nimic mai pu�in) scrie �n Ethics, Faith, and Reason [Etic�, credin�� �i motiv] la paginile 2-3 urm�toarele: �Era modern�, care respinge mai mult sau mai pu�in ideea unui legiuitor divin, nu a �ncercat �n ciuda acestor lucruri s� re�in� ideile referitoare la chestiunile morale bune sau gre�ite, f�r� s� �i dea seama c� a-l da pe Dumnezeu la o parte, au desfiin�at �i condi�iile pline de �n�eles legate de acelea�i chestiuni morale despre bine �i r�u�. Astfel, chiar �i persoanele educate declar� uneori c� lucruri cum ar fi r�zboiul� sau violarea drepturilor omului sunt �din punct de vedere moral gre�ite� �i �i imagineaz� c� ar fi spus ceva adev�rat �i semnificativ. La cei educa�i nu trebuie s� li se spun� � cu toate acestea � c� �ntreb�rile de acest gen nu au fost niciodat� r�spunse �n afara religiei.�

Taylor declar� de asemenea �n cartea sa c� legile morale �nu sunt nimic altceva dec�t obiceiuri� pe care le adopt� cultura cutare sau cutare �n decursul unei perioade de timp.� (Idem, p. 57) J. L. Mackie scrie: �Este u�or s� explici acest sens moral ca fiind un produs natural al evolu�iei biologice �i sociale.� (Mackie, The Miracle of Theism [Miracolul teismului], p. 117-118) Michael Ruse scrie: �Moralitatea este o adaptare biologic�, cu nimic mai pu�in dec�t sunt m�inile �i picioarele �i din�ii. � Considerat� ca fiind un set de revendic�ri ra�ional justificabile cu privire la ceva obiectiv, [etica] este iluzorie. � Moralitatea este doar un ajutor pentru supravie�uire �i reproducere � �i orice alt �n�eles mai profund este iluzoriu.� (Ruse, The Darwinian Paradigm [Paradigma Darwinian�], p. 262-269) Benito Mussolini de exemplu, l-a citat adesea pe Darwin �n fraze capcan� �i a crezut c� r�zboiul era necesar pentru �supravie�uirea celor mai potrivi�i�. Iat� ce declar� acesta: �Tot ceea ce am spus �i f�cut �n ultimii ani este relativism prin intui�ie� Dac� relativismul reprezint� o sfidare pentru categorii fixate �i oameni care pretind c� sunt purt�torii ai vreunui obiectiv, adev�r nemuritor� atunci nu exist� nimic mai relativist dec�t atitudinile �i activitatea fascist� Din ideea c� toate ideologiile sunt de o valoare egal�, c� toate ideologiile sunt pure fic�iuni, relativistul modern deduce c� oricine are dreptul de a-�i crea pentru sine o ideologie �i s� �ncerce s� o impun� cu toat� energia cu care poate el. � (Mussolini, Diuturna, p. 374-377; a�a cum este citat �n cartea A Refutation of Moral Relativism [O respingere a relativismului moral] de Peter Kreeft, p. 18, accentuarea �mi apar�ine)

Karl Marx, autorul faimoasei c�r�i Das Kapital [Capitalul] a �ncercat s�-i dedice cartea lui Darwin deoarece acesta i-a oferit o baz� de pornire plauzibil� �tiin�ific� pentru ateism �i comunism. G�ndi�i-v� �n mod critic la aceast� idee pentru un moment, dac� evolu�ia �i ateismul �n particular ar fi adev�rate, atunci obiectivele morale nici nu ar exista �i nici nu ar putea exista.

Concentr�ndu-ne �n mod specific acum la citatele de mai sus, dac� chestiunile morale sunt doar �obiceiuri� sau un �produs natural al evolu�iei biologice �i sociale�, sau �iluzorii�, atunci se pare c� moralitatea este determinat� de o m�n� de oameni care se afl� la putere. Ce s-ar fi �nt�mplat dac� Hitler ar fi reu�it �n a cuceri lumea? S� presupun c� versiunea sa referitoare la lucrurile �morale� ar fi �obiceiuri� pe care le �inem ast�zi? �n 1936 Curtea Suprem� German� �a refuzat s�-i recunoasc� pe evreii care locuiau �n Germania ca fiind �persoane� �n sensul legal.� (Ernst Fraenkel, The Dual State: A Contribution to the Theory of Dictatorship [Statul dual: O contribu�ie la teoria dictaturii], 1941) Prin urmare, pe c�t erau nazi�tii preocupa�i, a arde bebelu�i evrei de vii nu era �ntr-adev�r gre�it.

Ateistul nu poate recurge la argumentul c� societatea determin� moralitatea. Deci �nc� mai avem dilema, c� dac� Dumnezeu nu exist�, atunci obiectivele morale nu exist�. Dac� obiectivele morale nu exist�, �i s� presupunem c� eu vin la putere, atunci nu ar fi nimic gre�it cu mine dac� a-�i distruge toat� opozi�ia. �mi pot defini �moralele� mele la fel cum a f�cut� Hitler �i compania lui. Aud tot mai constant afirma�ia c� �eu �mi definesc propriile standarde morale�. Atunci eu decid care �mi sunt standardele mele morale �i spun c� este �n ordine s� te �mpu�c. Ceea ce face materialistul aici este s� se contrazic� pe sine. El neag� existen�a standardelor morale absolute (unii atei cred �n ele �ns� tot nu au nici un fundament pentru ele) �i totu�i nu ar scuza niciodat� violul. Pe l�ng� faptul c� cineva va trebui s� sufere consecin�ele violului, �n rest nu este nimic gre�it cu acesta. Dac� eu pot viola copii mici �i s� nu fiu prins, nu am f�cut nimic gre�it. Unii spun c� aceasta este o nebunie sau o arogan��, �ns� dac� naturalismul ar fi adev�rat atunci cam a�a ar �i fi. O mam� �obolan nu are nici o nelini�te �n a-�i m�nca odraslele �n caz c� moare de foame. �n cele din urm�, noi am provenit din c�ini �i ei nu au nici o �moral�. Animalele se ucid �i se r�nesc unele pe altele tot timpul �i din punctul de vedere al evolu�ionismului aceasta este exact ceea ce suntem, animale. De ce am fi noi mai diferi�i? De ce sunt oamenii a�a de speciali? Cred c� exist� foarte pu�ini oameni care s� nege existen�a r�ului. Dac� r�ul exist� �n lume oare nu dovede�te aceasta c� nu exist� Dumnezeu?

De fapt, opusul este adev�rat. Existen�a r�ului este de fapt un argument pentru existen�a lui Dumnezeu: 1) r�ul exist� 2) standardele morale absolute exist� 3) deci exist� Dumnezeu.

Dac� nu ar fi existat r�ul cum am �tii ce este dragostea? Dac� nu ar fi fost niciodat� durere cum am �tii vreodat� ce este bucuria? Nu sprijinesc r�ul �i suferin�a �i nici nu vreau s� spun c� a� avea r�spunsul pentru ele, �ns� una nu poate exista f�r� cealalt�. De altfel, dac� Dumnezeu a creat o lume �n care fiin�ele umane au o voin�� liber�, cum va garanta aceasta c� ei vor urma �ntotdeauna instruc�iunile divine? Deci acest argument este unul infirm.

Unii materiali�ti argumenteaz� asupra faptului c� �nimeni nu vrea s� fie r�nit, c� nim�nui nu-i place durerea, etc.�, prin urmare avem un fundament naturalist pentru obiectivele morale. Admis ca fiind adev�rat, aceasta nu �nlocuie�te valorile obiectivelor morale din punctul de vedere ateist. Eu am o pisic� �i sunt sigur c� nu i-ar pl�cea s� o bat peste cap cu un b�� de base-ball. �nc� o dat�, argumentul nu face o compara�ie dintre mere. Nimic nu vrea s� fie r�nit, punct, cu excep�ie dac� nu cumva e�ti un sado-masochist �i �n acest caz nu mai am nici o argumenta�ie. �n plus, orice animal nu ar avea vreo nelini�te dac� ar omor� pe un altul � aceasta dac� atacantul beneficiaz� de pe urma acestui atac. Aceasta este �supravie�uirea celor mai potrivi�i� �i asta-i tot. Dac� sunt atletic �i corespunz�tor �i fur so�ia unui tip care nu este atlet, ar fi aceasta gre�it? Nu a� vrea s� propag gena sa inferioritate, deci ar fi mai bine pentru mine s� �i seduc so�ia �i s� o iau de la el. De ce nu mi-a�i cre�te �i r�sp�ndi gena mea comun� �ntr-o gr�mad� variat� de femei �i astfel s� �nt�resc rasa uman�? F�-i pe cei care nu sunt atletici �i necorespunz�tori s� nu z�misleasc� descenden�i �i a�a �nt�rim rasa uman�. (Aceasta este doar ipotetic, ca s�-i fac pe oameni s� nu-mi scrie scrisori ur�te)

Mul�i sceptici continu� s� verse acest nonsens al �problemei r�ului� f�r� s�-�i dea seama c� se auto-conduc spre contradic�ie de sine c�nd fac aceasta. Iat� o analogie care ne va ajuta s� elimin�m aceast� idee din cei care �nc� se mai mir�. Dumnezeu nu a �creat r�ul� �n nici un caz. �R�ul� nu este ceva tangibil pe care s�-l po�i apuca la fel ca pe un borcan. Tot �n acela�i fel Dumnezeu nu a creat nici ��ntunericul�. (Isaia 45:7) Prin a chema lumina la existen�� ne d�m seama cu simplitate c� absen�a ei este cunoscut� sub numele de ��ntuneric�. La fel ca r�ul, �ntunericul nu este un �lucru� pe care s�-l putem atinge. Revenind, absen�a lumini ne arat� �ntunericul. �n acela�i fel absen�a �binelui� ne arat� �r�ul�. Perfec�iunea lui Dumnezeu dezv�luie orice altceva ca fiind p�c�tos sau r�u. Cu aceast� ultim� abilitate de a face binele �i de a avea o alternativ�, r�ul este inevitabil. Dac� am fi fost fiin�e programate s� spunem �Te iubesc� p�rt�ia cu Creatorul ar fi fost f�r� sens. Dac� �iubirea� este posibil� atunci �ura� va fi inevitabil� �n unele cazuri. Un sceptic NU ar putea vorbi despre �r�u� �n adev�ratul sens al termenului dac� �dragostea adev�rat� �i �binele� nu ar exista �n acela�i timp. Tocmai de aceea el se contrazice involuntar �i se �neac� �ntr-o mocirl� de argumente de auto-�nfr�ngere. Sau poate c� Dumnezeu ar fi trebuit s� ne programeze �i s� nu ne lase s� avem o voin�� liber�? La o astfel de ignoran�� pot doar s� dau din cap, dar �n cele din urm�, ignoran�a este fericire.

Relativismul moral nu r�spunde la �ntrebarea de ce s� fiu moral m�ine. Pentru a repeta cele spuse anterior, dac� eu vin la putere ca Hitler �i decid s� �terg o anumit� grupare etnic�, atunci nu ar fi nimic gre�it cu privire la aceasta. Majoritatea atei�tilor ar huidui aceast� decizie, �ns� ei nu ar fi �n stare s� explice de ce a� fi gre�it c�nd fac aceasta. Mergi la ma�ina ta de timp �i �ntoarce-te la Germania nazist� �i �ncepe s� protestezi c� este gre�it s� omori evrei. O s� se r�d� de tine (�i probabil vei fi executat) pentru c� pentru cultura lor aceasta era corect; nu era nimic gre�it cu a face aceasta, conform guvern�rii lor.

�n concluzie, dac� evolu�ia, sau mai bine zis, perspectiva ateist� ar fi adev�rat�, nu ar mai exista lucruri de genul obiectivelor morale �i mul�i g�nditori eminen�i coincid cu mine �n aceast� privin�� (asta nu pentru c� sunt un g�nditor eminent). Nu v�d nici un argument conclusiv care s� ofere o temelie puternic� pentru obiectivele morale pe care se bazeaz� perspectiva ateist�. Dac� Hitler ar fi preluat totul noi am avut un set diferit de �obiceiuri� sau �standarde morale� ast�zi. Cred c� fiecare cu ale lui.

Obiectivele morale: obiec�ii relativiste
Relativistul moral s-ar putea opune �i s� spun� c� perspectiva morala cre�tin� este oribil� deoarece produce vin�. Aceasta �i face pe oameni s� se simt� vinova�i cu privire la ei �nsu�i (cu toate acestea oamenii �nc� mai folosesc acest argument) �i prin urmare produce depresie.

Mai �nt�i de toate, de ce se simt oamenii vinova�i �n prim plan? Vina atrage dup� sine faptul c� s-a f�cut ceva r�u. �n al doilea r�nd, Hitler, Stalin sau Pol Pot nu s-au sim�it vinova�i de ac�iunile lor; unde a dus aceasta societatea lor colectiv�? Direct pe drumul spre distrugere. Nici o societate care opereaz� �n acest fel nu va supravie�ui prea mult �i presupun c� Statele Unite (c�t �i cultura din vest ca �ntreg) st� s� recurg� la acest tip de cultur�. Nu am ajuns �nc� acolo, �ns� ne apropiem. Nu ai vrea ca un tip ca Hitler s� se simt� vinovat cu privire la ac�iunile lui?

O alt� obiec�ie ades-repetat� este �dar cine e�ti tu ca s� judeci? Ce ��i d� de fapt dreptul s� �mi judeci ac�iunile mele?� Aceasta se auto-anuleaz�: persoana care spune acestea tocmai s-a contrazis prin a-�i judeca punctul t�u de vedere cu privire la moralitate; este exact ceea ce nu vor ca s� le fac� nimeni.

Pentru ca relativistul modern s� fie �n consisten�� cu ra�ionamentul lor, ace�tia nu trebuie s� obiecteze vederea moral� a fiec�ruia deoarece aceasta este �ansa lor �i ei sunt �ndrept��i�i s� o fac�. Dac� spun c� este �n ordine s� fur �i fug cu ma�ina ta dup� care tu s� nu po�i obiecta � acesta este standardul meu moral: este �n regul� s� ��i fur ma�ina ta. �Dar cine e�ti tu s�-mi impui standardele tale morale �i s�-mi spui c� nu pot s�-�i fur ro�ile!�

Relativistul moral, prin propria sa p�rere nu poate protesta �mpotriva nici unei legi guvernamentale deoarece aceasta ar implica faptul c� e gre�it. �ns� dac� ceva este gre�it, aceasta atrage dup� sine o lips� de perfec�iune (ar fi de asemenea frumos s� �tim care este �rigla� lor pentru perfec�iune). Dac� nu putem cunoa�te adev�rul, �i nici dac� ar fi vreun adev�r, atunci ce rost mai are s� provoc�m p�rerea cuiva? �naintea lui Roe contra lui Wade era ilegal pentru un relativist s� protesteze pentru drepturile la avort deoarece �n esen�� ei ar fi judecat legea ce sus�inea c� avortul nu era legal.

Relativistul se poate confrunta cu un alt argument, argumentul c� societatea ne �condi�ioneaz� cu aceste valori. Dac� nu am fi fost crescu�i �ntr-o societate cre�tin�, nu am fi putut avea aceste valori. La fel cum nu am avea anumite reguli �n hochei de exemplu, dac� nu le-am fi f�cut noi. Legile hocheiului nu erau pur �i simplu �n aer �i a�teptau s� fie �descoperite�, ci noi le-am f�cut.

Mai �nt�i de toate, noi am �nv��at regulile hocheiului, ale bowlingului, sau a oric�rui sport din societate �i acestea sunt subiective, �ns� noi am mai �nv��at �i �regulile� de matematic� din societate, totu�i acestea nu sunt subiective. De exemplu, nu po�i sta �n fa�a unei clase �i s� declari c� 2+2=5. 2+2=4 fie c� i�i place sau nu.

�n al doilea r�nd, existen�a protestatorilor sau a non-conformi�tilor (adic�, cei care fac greve �n fa�a clinicilor de avort sau cei care influen�eaz� factorii de decizie pentru legalizarea marijuanei) dovede�te c� societatea nu ne programeaz� ca pe ni�te robo�i. Dac� toate valorile noastre ar fi infiltrate �n noi de c�tre societate atunci ar fi un acord total �n societate , numai c� nu este absolut nimic.

O alt� contorsionare care poate fi folosit� este argumentul �spui c� nu este niciodat� bine s� min�i�. Atunci po�i s� iei exemplul unui membru al Gestapo care ��i bate la u�� �i te �ntreab� dac� nu cumva �i evrei �n beci. S� presupunem c� ai evrei ascun�i �n beci, �i din moment ce nu este niciodat� bine s� min�i va trebui s� spui adev�rul �i r�spunzi �Da.!

Acest argument pare a fi o obiec�ie puternic� dar cu toat� sinceritatea nu este mai conving�tor dec�t celelalte. De exemplu, cele 10 Porunci nu numai c� transmit adev�ruri �i porunci universale, ci se concentreaz� �i pe motiva�ie.

De exemplu, �i se cere s� dai poman�, �ns� dac� faci aceasta pentru a �ar�ta bine� atunci motiva�ia ta este incorect�. Isus �i-ar spune pur �i simplu s�-�i pui �napoi �n buzunarul t�u zg�rcit pomana dac� nu o faci pentru c� ai vrea s� o faci. Este bine s� te rogi �n public �i s� ai o predic� bun�, �ns� dac� o faci pentru a devia aten�ia spre tine �i s� te faci pe tine �nsu�i s� �ar��i bine� atunci motiva�ia ta este gre�it� (vezi Matei 23:14, 2 Corinteni 9:7).

Prin urmare am s� mint pe cei de la Gestapo �i le spun c� nu am nici un evreu �n beci la mine pentru a preveni uciderea lor. Motiva�ia mea a fost aceea de a proteja evreii de la a fi uci�i.

Sau ai putea urma teoria emotiv� a lui Hume, unde se d� exemplul unei femei care este ucis�; tu vezi actul si te sim�i distras de acesta. Po�i vedea faptele (femeia care este ucis�) dar nu po�i vedea valorile (r�ul sentiment pe care �l cape�i c�nd devii martor la o crim�). �n loc s� se spun� �crima este gre�it�, este mai bine pus� a�a: �ur�sc crima.�

Acesta este o coard� clar� a empiricismului, unde singurele lucruri �n care putem avea �ncredere �i pot fi luate ca fapte obiective sunt acelea ce pot fi verificate de c�tre cele cinci sim�uri fizice. M� simt r�u c�nd v�d o crim�, numai c� sentimentul nu poate fi verificat de cele cinci sim�uri. Nici r�ul �i nici binele nu poate fi gustat, mirosit, sau atins. Empiricismul are �i el problemele sale.

�ns�i afirma�ia c� �numai acele lucruri ce pot fi verificate prin intermediul celor cinci sim�uri pot fi de �ncredere� nu poate fi verificat� din punct de vedere empiric! Aceasta este folosirea empiricismului pentru a dovedi empiricismul. A spune c� �orice nu poate fi dovedit prin metode �tiin�ifice nu poate fi dovedit deloc� nu se poate dovedi prin metoda �tiin�ific�! A�a ne �nv�rtim mereu �ntr-un cerc. (Pentru o critic� a argumentelor lui Geisler se pot consulta urm�toarele c�r�i �n limba englez�: Geisler, Baker Encyclopedia of Christian Apologetics, "Hume, David," and "God, Objections to Proofs for." Pentru o critic� mai aprofundat� asupra relativismului moral consulta�i urm�toarele c�r�i tot �n englez�: Koukl and Beckwith, Relativism: Feet Firmly Planted in Mid-Air and A Refutation of Moral Relativism by Peter Kreeft)

Dup� cum a zis Wittgenstein, �A trage limit� g�ndului, g�ndul trebuie s� se g�ndeasc� la ambele p�r�i ale acelei limite.� (Idem, p. 154, accentu�rile �mi apar�in)

Presupozi�ia lui Pascal

Presupozi�ia lui Pascal este simplu declarat�: Dac� cre�tinul este corect, ateistul (sau agnosticul) are mult mai multe de pierdut (adic� separarea ve�nic� de Dumnezeu) dec�t dac� cre�tinul este gre�it. C�ci dac� cre�tinul este gre�it, tot ceea ce va face este s� fie ve�nic un vierme de gunoi. Nu cred c� ai vrea s� sim�i, s� vezi sau s� auzi nimic �i cu siguran�� c� nu ai s� fi acolo s� r�zi de mine dac� sunt eronat. Unii ar r�spunde astfel: �Este mult de pierdut prin a crede �ntr-un Dumnezeu �n oricare din cazuri. ��i pierzi abilitatea de a rezolva propriile probleme; pierzi o gr�mad� de timp �n biserici rug�ndu-te; ��i pierzi �ncrederea �i g�ndirea limpede care provin din cunoa�terea faptului c� e�ti responsabil pentru propriile tale ac�iuni �i comportament. �i chiar dac� ar fi un Dumnezeu �i ai fi crezut �n existen�a Lui, ce religie ai alege? Poate ai crezut �n Dumnezeu �i ai ales religia gre�it� pe care s� o urmezi? Ce se va �nt�mpl� cu tine dup� ce mori?� (An Anthology of Atheism and Rationalism [O antologie a ateismului �i ra�ionalismului], (ed.) Gordon Stein, p. 59, sublinierile sunt din original)

S� examin� m aceast� afirma�ie a domnului Stein pentru c�teva minute deoarece nu r�spunde la presupozi�ia lui Pascal �n nici un fel. Mai �nt�i de toate, dac� mersul la biseric� �i a m� ruga m� face fericit �i productiv atunci de ce s� m� opresc din a face acestea? Din punctul de vedere ateist ar trebui s� fac orice care m� face s� m� simt bine (relativismul) �i dac� mersul la biseric�, zeciuiala �i rug�ciunea m� face fericit cum se face c� acestea sunt pierdere de vreme?

Ba mai mult, c�nd o s� fiu mort nu are s�-mi spun� nimeni c� mi-am irosit timpul degeaba. Dar care ar fi diferen�a dintre �a-mi risipi� via�a cu mersul la biseric� �i afundare �n uitare? Ambele lucruri ar face pe oameni diferi�i s� fie ferici�i.

Stein nu face nici detaliere cu privire la felul cum credin�a �n Dumnezeu ne poate face s� �ne pierdem abilitatea de a ne rezolva [propriile] probleme�. Dac� EL nu ar exista �i eu �mi rezolvam problemele din via�� dar mai apoi s� i le atribui lui Dumnezeu atunci ce a� avea de pierdut? Ce fel de repercusiuni a� primi pentru acest lucru? �n 50 sau 60 de ani nu va mai conta deloc deoarece oricum voi deveni un vierme de gunoi.

�n cele din urm�, a ne �ntreba ce religie s� urmez dac� exist� Dumnezeu NU este un argument pentru ateism �I NICI nu este un argument �mpotriva teismului. De dragul judec��ii, dac� Islamul este cea adev�rat� �i eu ajung �n iad, atunci Gordon o s� fie l�ng� mine �in�ndu-mi companie. Nu prea v�d care este punctul lui aici �n afar� de cel de a face aluzie la lucruri ne�nsemnate (Gordon elimin� de asemenea �i presupunerea ad hoc c� to�i credincio�ii �n Dumnezeu nu-�i pot rezolva problemele �i c� nu au o g�ndire clar�. Acest fel de ra�ionament este pe c�t de vechi pe at�t de stupid ca �i c�nd un teist ar crede c� to�i atei�tii sunt r�i deoarece ei nu cred �n Dumnezeu).

De dragul argument�rii, dac� Budismul (car este de fapt agnostic �n esen��) este adev�rul atunci nu voi pierde nimic pentru c� am fost o persoan� �bun� toat� via�a mea, conform standardelor societ��ii. Acela�i lucru este valabil �i pentru Hinduism. Dac� Martorii lui Iehova vorbesc adev�rul c� nu exist� iad atunci nu am nimic de ce s� m� mai �ngrijorez. Gordon ar fi �n aceea�i pozi�ie ca a mea sau �ntr-una mai rea dac� teismul ar fi adev�rat.

Faptul care conteaz� este urm�torul: Majoritatea religiilor se bazeaz� anumite �fapte bune� pentru a ob�ine �m�ntuirea� sau vreun fel de stare spiritual� de nirvana. Sunt o persoan� destul de �bun� pentru majoritatea religiilor de acest fel. Chiar dac� admit lucrurile irelevante ale lui Stein referitoare la aceast� problem� el tot nu ar respinge premisa principal�.

Mul�i atei�ti vor folosi acest tip de argument iar simplul meu r�spuns fa�� de aceasta este prin a-i �ntreba dac� ei au renun�at la mul�umirea lor pentru ateism. Dac� am ales gre�it care Dumnezeu este cel adev�rat, atunci cu siguran�� c� �i tu te-ai �n�elat �i nu ai realizat nimic.

Pe scurt, presupozi�ia lui Pascal r�m�ne �n picioare iar ceea ce a f�cut Stein este s� arunce pe gur� baliverne.

Cum r�m�ne cu suferin�a �i iadul?

Acesta este un subiect ce l-am considerat ca fiind bun pentru a-l discuta din moment ce apare mereu �i mereu, iar �n cele din urm� ve�i putea vedea care este ideea. Primul lucru pe care doresc s�-l punctez aici este c� primesc o lovitur� atunci c�nd un ateist vine la mine �i-mi �ine o prelegere despre c�t de r�u este Dumnezeu. �Vrei s� spui c� exist� a�a ceva ca r�ul? De unde iei ideea c� ceva este r�u?� Relativistul moral are o problem� deoarece punctul s�u de vedere atrage dup� sine prin defini�ie faptul c� nu exist� un asemenea lucru ca r�ul. Atunci de unde a scos el aceast� idee? (Vezi partea ce se refer� la obiectivele morale) O s�-l l�s�m pe relativist s�-�i fac� pr�jitura �i apoi s� �i-o m�n�nce. �l vom l�sa s� se re�in� de la a crede �ntr-un standard moral �i �n aceea�i r�suflare s� ne arate c�t de r�u este Dumnezeu.

Scepticul va spune �n mod invariabil urm�toarele: �Dumnezeu �tia c� Adam �i cu Eva o s� p�c�tuiasc� �i c� nem�surabilul r�u �i suferin�a ar fi fost consecin�ele. Dumnezeul Bibliei trebuie s� fi �tiut de fiecare viol, crim� �i r�zboi care urma dup� aceasta. Din moment ce El a mers mai departe �i la creat pe om, oare nu poate fi El cu nimic mai mult dec�t un monstru �i/sau un sadic?�

Banala afirma�ie de mai sus poate fi dat� la o parte imediat. Dac� Dumnezeu ar fi fost un sadic, cu siguran�� c� ar fi fost mai mult r�u �i mami mult� suferin�� �n lume. De exemplu, nu va fi nici o bucurie amestecat� cu durere, ci doar o durere cumplit� tot timpul. Rela�iile sexuale ar fi fost �n mod absolut irezistibile dar �i extrem de dureroase �n acela�i timp. Nu ar mai fi fost bucurie �i extaz; via�a ar fi fost o tortur� complet� tot timpul. �n loc s� ne spun� s� ne spun� s� m�nc�m din pricina foamei s�n�toase Dumnezeu ne-ar fi putut for�a s� m�nc�m prin durerea ab�inerii. Dac� Dumnezeu ar fi fost �ntr-adev�r un sadic atunci nu ar fi fost nici o specula�ie referitoare la subiectul esteticii deoarece toate ar fi fost a�a de mizerabile �nc�t nici nu ar mia fi fost vorba de vreo estetic�.

Pe scurt, dac� Dumnezeu ar fi fost un sadic, lumea ar fi fost cu mult mai rea. Aceast� declara�ie este �ntr-adev�r un fals logic.

O alt� afirma�ie ades-declarat� este �Cum ar putea un Dumnezeu iubitor �i sf�nt s�-�i trimit� parte din crea�ia sa �ncununat� s� sufere ve�nic �n iad?�

Trebuie s� facem c�teva preciz�ri aici. 1) Dumnezeu nu trimite pe nimeni �n iad, ci �n esen�� ei se duc singuri. 2) Afirma�iile c� �Dumnezeu este atot-iubitor� �i �unii oameni merg �n iad� nu sunt contradictorii.

Un fals logic �n care se angajeaz� un ateist este s� presupun� c� din moment ce Dumnezeu este atotputernic atunci El poate crea o lume �n care fiecare alege �n mod liber s�-L urmeze. �ns�i no�iunea c� ceva are o voin�� liber� d� crez faptului c� nu to�i vor fi m�ntui�i. Este posibil ca Dumnezeu s� fi creat o astfel de lume �n care to�i s� fie m�ntui�i, �ns� aceasta nu ar mai fi cazul dec�t ca atunci c�nd posibilitatea de a alege acest lucru ar fi ca atunci c�nd ai sufla �ntr-un parc �H-E-L-L-O� �i s� se rezolve toate. S-ar putea, dar este aceasta verosimil�? �n plus, dac� Dumnezeu ar fi eliminat tot r�ul din lume chiar acum, unde te vei afla la urm�toarea secund�? Afirma�ia c� Dumnezeu este r�u deoarece �tia ce are s� se �nt�mple seam�n� cu un om care are copii neascult�tori. Eu i-a� putea spune urm�toarele: �Dac� �tiai c� copilul t�u avea s� ajung� la a folosi droguri, sau s� ajung� �ntr-o cas� de copii, de ce ai mai f�cut acel copil?� Sau a� putea spune unei mame singure din Detroit �De ce ai mai f�cut acest copil? Sunt at��ia copii f�r� cas� �n tot ora�ul, de ce s� mai ai �i tu acest copil?� O astfel de logic� este o pur� stupiditate. C�nd cineva are un copil exist� posibilitatea ca ei s� se fereasc� de instruc�iunile pline de sens ale p�rintelui (p�rin�ilor) �i s� devin� un rebel. S-ar putea implica �n droguri, s� devin� un criminal, etc., �ns� ei nu cred c� ar opri pe nimeni de la a avea copii. Deci ideea c� unii oameni vor petrece ve�nicia separa�i fiind de Dumnezeu nu este problematic�.

Aici este punctul ce trebuie luat �n considerare. Imagineaz�-�i cea mai rea, odioas� �i pervers� persoan� pe care o cuno�ti sau despre care ai citit. Ar beneficia o astfel de persoan� de �rai� a�a cum este acesta definit �n Biblie? O astfel de persoan� nu s-ar sim�i bine �ntr-un astfel de loc din pricina comportamentului s�u. Deci o astfel de �logic� care spune c� separarea de Dumnezeu este incompatibil� cu un Dumnezeu atot-iubitor �inte�te �n fa�� observa�ia ra�ional�.

De ce se separ� Dumnezeu de astfel de oameni? Din moment ce ateistul, agnosticul, scepticul �i al�ii L-au respins cu bun�-�tiin�� pe Dumnezeu �n aceast� via��, Dumnezeu le ofer� exact ceea ce vor ei: separare ve�nic� de El. Ei nu au vrut s� aib� deloc de a face cu Dumnezeu �n aceast� via��, a�a c� Dumnezeu le d� ceea ce vor ei. De ce s�-i lase Dumnezeu s�-�i petreac� ve�nicia �n prezen�a Lui dac� ei nu au vrut aceasta �nc� de la �nceput? Oricum nu se vor bucura de aceasta, din moment ce ei au muncit din greu s�-L exclud� din vie�ile lor pe p�m�nt.

O alt� obiec�ie ades-pomenit� este o scuz� emo�ional� �n care scepticii ��i ofer� un exemplu unei mari personalit��i care a fost un bun filantrop �i care �l �ntreab� pe Dumnezeu cum s�-l trimit� pe acesta �n iad. De exemplu, imagina�i-v� to�i evreii care au fost uci�i de c�tre proteja�ii lui Hitler �n al 2 � lea r�zboi mondial, care au murit f�r� s�-L aib� pe Isus ca M�ntuitor al lor. �Cum ar putea s�-i trimit� Dumnezeu �n iad pe acei oameni s�raci? Ei au fost executa�i cu brutalitate. Ace�ti oameni au fost abuza�i �i tot ceea ce doreau ei era s� supravie�uiasc�. Ei erau buni �n majoritate.� Poate majoritatea lor au fost buni umanitari dup� standardele societ��ii. �ns� prietenul meu J. P. Holding a r�spuns corect acestei obiec�ii: �O persoan� nu poate fi cu 99% mai bun� dec�t poate o femeie s� fie 90% gravid�.� Idee e c� acei evrei, chiar dac� ei au fost uci�i cu brutalitate tot erau p�c�to�i �i nu au avut s�ngele lui Hristos pentru a le acoperi p�catele. Acest argument este ca o ra�� �chioap�, caz �nchis.

Poate �tiin�a s� verifice orice?

Ateistul se bazeaz� pe �faptul� c� observa�ia empiric� �i cuno�tin�a �tiin�ific� poate verifica orice �i c� ne ofer� o explica�ie ra�ional� pentru origini. Este adev�rat? �n aceast� parte am enumerat 5 puncte care arat� �n mod conclusiv c� �tiin�a nu poate �i niciodat� nu va putea s� verifice. Pe unele dintre ele le-am discutat deja, dar le vom relua.

# 1: Afirma�iile metafizice: �tiin�a nu poate verifica afirma�iile metafizice cum ar fi ideea c� mai sunt �i alte min�i �n afar� de a mea, afirma�ia c� lumea exterioar� este �ntr-adev�r real� sau c� lumea a fost creat� acum 5 minute cu o v�rst� aparent�. Sunt de acord c� lumea exterioar� este �ntr-adev�r acolo �i nu sunt de acord c� lumea a fost creat� acum 5 minute cu o v�rst� aparent� ci presupun c� acestea ar fi crezuri ra�ionale �i �tiin�a nu le poate nici verifica �i nici respinge. Super leg�turile sunt o afirma�ie metafizic� �i �tiin�a nu poate verifica din punct de vedere empiric nici pe aceasta �i nici vreo alt� afirma�ie metafizic�.

# 2: Obiectivele morale: Am acoperit deja acest subiect dar �tiin�a nu poate verifica dac� oamenii de �tiin�� din tab�ra nazist� au f�cut �ntr-adev�r ceva gre�it. �tiin�a nu poate verifica afirma�iile de valoare cum ar fi dac� s� fii cinstit �i decent este lucrul cel mai bun de f�cut.

# 3: Logica �i matematica: �tiin�a pretinde logica �i matematica ca argumente pentru ideea c� �tiin�a le poate verifica, ceea ce ar fi un ra�ionament circular.

# 4: Afirma�iile ateiste: Estetica este �ramura filozofiei care analizeaz� natura artei �i caracterul experiment�rii noastre a artei c�t �i natura mediului. Aceasta a ap�rut ca un domeniul diferit al investiga�iei filozofiei �n timpul celui de-al optsprezecelea secol� �ntreb�rile specifice domeniului esteticii sunt: Exist� vreo atitudine special�, atitudinea estetic�, care ar trebui s� fie relatat� cu lucr�rile de art� �i mediu natural, �i cum este aceasta? Exist� vreun tip distinct de experien��, o experien�� estetic�, �i care este aceasta? Exist� vreun obiect special de aten�ie pe care s�-l putem numi obiect estetic? �n cele din urm�, exist� vreo valoare distinct�, valoare estetic�, care s� se poat� compara cu valorile morale, epistemice �i religioase?� (The Cambridge Dictionary of Philosophy [Dic�ionarul de filozofie de la Cambridge], edi�ia a 2 a, Robert Audi, editor �ef) De ce este Mona Lisa o pictur� atractiv�? De ce mi se face pielea ca de g�in� c�nd aud c�ntecul M�re�ul Har al lui George Beverly Shea? De ce s-a �ndr�gostit Romeo de Julieta? Acestea sunt declara�ii pe care �tiin�a nu le poate verifica �i/sau s� le dovedeasc�.

# 5: �ns�i �tiin�a: �tiin�a nu poate fi verificat� de metoda �tiin�ific�. �tiin�a este o cret� plin� de prezum�ii. Teoria special� a relativit��ii �i are temelia pe prezum�ia c� viteza luminii este constant� �ntr-o singur� direc�ie dintre punctele �A� �i �B� (Am acoperit �i aceasta �i exist� multe eviden�e care dovedesc c� aceast� prezum�ie este fals�).

Nici una dintre aceste crezuri nu pot fi dovedite din punct de vedere �tiin�ific dar �n cele mai multe cazuri este ra�ional s� le accept�m. Deci pentru ca cineva s� poat� spune c� �tiin�a �i metoda �tiin�ific� din ea �i a ei va �dovedi� orice �i c� ne va oferi temelia pentru un crez sau c� aceste crezuri sunt o prezum�ie. Dup� cum am afirmat anterior, empiricismul �n sine nu poate fi verificat prin metoda �tiin�ific�. Dac� ateistul admite c� oricare dintre aceste afirma�ii anterioare sunt adev�rate, atunci ei au respins (poate) �n mod incon�tient materialismul.

Exist� vreun proiect gre�it?

Acesta este un alt argument care apare adesea. Un pseudo-intelectual se g�nde�te la o cale �mai bun� �n care s� se fi f�cut ceva �i dac� nu se potrive�te cu �criteriul� s�u acesta este un �proiect gre�it�, prin urmare nu s-ar fi putut proiecta. Aceasta este o fals� logic� la cel mai mare grad.

De exemplu, s� presupunem c� mergi pe strad� �i g�se�ti un ceas pe trotuar. Cureaua lui este rupt�, capacul �i este zg�riat �i nici ora exacta nu prea o arat�. Ceasul tot a fost proiectat de�i nu func�ioneaz� foarte bine acum. Nimeni nu ar conclude �n mintea sa c� ceasul nu ar fi fost proiectat. C�nd scepticul d� astfel de exemple mai apoi �l �ntreab� pe cel ce a g�sit ceasul dac� respinge presupozi�ia sa cu privire la naturalism. Oare afirm� ateistul c� persoana �tie ce ar face o fiin�� omnipotent� atunci c�nd proiecteaz� ceva? A �tii acest lucru �nseamn� s� fii omnipotent, numai c� doar Dumnezeu este omnipotent. Revendic� ei c� sunt Dumnezeu? Problema e c� persana respectiv� este un ateu. Sau poate este Dumnezeu un ateu? Iat� mai jos c�teva revendic�ri obi�nuite sau mai pu�in obi�nuite f�cute cu referire la proiectarea gre�it�.

Atei�tii se ceart� �ntruna c� ochiul uman a fost proiectat gre�it. �n primul r�nd, eu le-a� cere s� construiasc� un aparat care s� aib� capacitatea de a-i cre�te abilitatea de a vedea de 100.000 de ori atunci c�nd este confruntat� cu lumina sau �ntunericul. Cea mai bun� camer� foto fabricat� de Minolta sau orice alt produc�tor nu poate apropia mult. Poate c� ateistul ar putea s�-mi arate cum ochiul uman, �n toat� �simplicitatea� sa, s� poat� func�iona eficient f�r� conuri, retine, nervi optici, lentile, corneea, etc. Argumentul sun� �n acest fel. Retina din spatele ochiului uman este �n spate; retina ochiului unui calmar este �n fa��. Mai �nt�i de toate calmarii probabil c� nici nu au o vedere color, �n al doilea r�nd, ei tr�iesc la mari ad�ncimi unde nu este lumin� a�a ca nu au nevoie de o retin� inversat�, �n al treilea r�nd, retina uman� este inversat� deoarece dac� nu ar fi a�a atunci efectele toxice �i de c�ldur� ale luminii l-ar distruge. Retina �din �napoi� serve�te drept filtru �mpotriva acestora. Dac� am fi avut vederea pe care o are o musc� am fi putut vedea toate luminile fluorescente �i c�nd am privi la televizor s-ar vedea doar o p�lp�ial� continu�. �Cred c� Dumnezeu �tia c� noi o s� invent�m televizorul.� Ei bine, da, numai c� dac� vederea ta ar fi fost ca cea a unei mu�te sau a unul calmar ai fi avut probleme. Dac� mai avanseaz� tehnologia destul de mult pentru a se putea face opera�ii pentru a fixa aceast� �problem� cu retina atunci l-a� oferi voluntar pe Richard Dawkins ca s� vad� �i el cum e s� ai o retin� �scoas�. A�i vrea s� fi�i un calmar domnule?

Acesta nu este un exemplu obi�nuit prea citat ca fiind o proiectare gre�it�, �ns� m-am g�ndit s� �l men�ionez. Aproape c� �mi vine s� cad de pe scaun c�nd �l citesc. �ntr-o dezbatere [www.leaderu.com/offices/billcraig/docs/craig-pigliucci2.html] cu Dr. William Lane Craig, Massimo Pigliucci a afirmat: �Ba mai mult, sunt alte �ndoieli dac� un teist care crede �n proiectul perfect are �ntr-adev�r dificult��i �n a-l explica. Te-ai �ntrebat vreodat� de ce fac oamenii hemoroizi? Ei bine, motivul este pentru c� noi avem aceast� tendin�� s� mergem drept, �ns� noi nu suntem prea bine proiecta�i pentru aceasta, �i am avut ca urmare c�teva consecin�e, care includ hemoroizii �i vene cu varice. Aceasta tinde s� ne duc� la ideea c� dac� este un proiectant, acesta nu a fost unul bun.�

Personal obiectez �mpotriva acestui neadev�r. �n primul r�nd, ar putea Dr. Pigliucci s� descrie un fel mai bun prin care oamenii s� poat� s� se ajung� din urm�? Ne-am putea rostogoli pe burt� ca �erpii sau s� ne facem vizuini �n p�m�nt ca �i c�rti�a? A merge drept �ns� este cel mai bun mod �i personal nu m� pot g�ndi la nici un altfel de mod mai bun. �i punctul lui referitor la hemoroizi este evident un fals. Mosby's Medical, Nursing, & Allied Health Dictionary [Dic�ionarul medical de �ngrijire medical� �i de s�n�tate apropiat� a lui Mosby] (edi�ia a 4 a) spune urm�toarele despre hemoroizi: ��ncordarea de a defeca, constipa�ia �i �ezutul prelungit contribuie la dezvoltarea hemoroizilor. Pacientul este consiliat �n diferite feluri pentru a evita ace�ti factori de predispunere.� Pu�c�ria�ii sunt notorii pentru c� au hemoroizi deoarece ei stau �n �ezut prea des pe b�nci metalice. V� rog s� nota�i c� defini�ia anterioar� nu spune nimic c� mersul prea mult contribuie la formarea hemoroizilor. Dr. Pigliucci ori este ignorant ori minte. Cineva va trebui s� admit� c�t de mult �nc� se mai folosesc astfel de argumente stupide. Trebuie totu�i s� admit c� acesta a fost unul nou din domeniul argumentelor repetate (�i respinse) pentru �proiectele gre�ite�.

Ateistul face c�teva prezum�ii �nainte de a-�i �ncepe �critica� sa. 1) El presupune c� dac� ceva nu func�ioneaz� conform �specifica�iilor� sale atunci acesta nu a fost proiectat. Chiar prin a admite premisa sa � pe care de fapt eu nu o admit � dac� v� reaminti�i exemplul cu ceasul stricat g�sit pe trotuar, argumentul s�u este invalid. 2) El presupune c� crea�ia este static�. Biblia specific� cu claritate c� crea�ia nu este static� �i c� s-a schimbat enorm de mult �nc� de la c�dere.

Pe scurt, singura parte care este gre�it� �n argumentul �proiectului gre�it� este argumentul �n sine.

Moartea naturalismului

Dac� perspectiva ateist� este adev�rat� atunci �n esen�� suntem doar prizonierii acestei materii cenu�ii din craniile noastre. Multe dezvolt�ri din cadrul neurologiei, etc., au contribuit pentru a cerceta dac� �mintea� omului este independent� �i separat� de creier. Noi nu suntem prizonierii acestei conglomera�ii de vase �i �esuturi din capetele noastre. Oare �mintea� �i �creierul� sunt entit��i separate?

�nainte de a �ncepe trebuie s� subliniem faptul c� �n majoritatea timpului �n care acest subiect este discutat super scepticul va riposta astfel: �Nu exist� nici o eviden�� fizic� despre existen�a sufletului sau a min�ii.� Obiec�ia aceasta este �ntr-adev�r o curiozitate. A pune astfel �ntrebarea este asem�n�toare cu cineva care ar spune c� �n dormitor se afl� un om invizibil. Respectivii se duc �n dormitor, ies afar� �i apoi declar�: �M-am uitat peste tot �n acea camer� �i n-am v�zut pe omul acela invizibil. Nu este acolo, c�ci dac� era l-a� fi putut vedea.� Omul invizibil (la fel ca sufletul �i/sau mintea) este imaterial prin natura sa. Nu le po�i detecta cu ajutorul instrumentelor de laborator. Scepticul poate recurge la g�ndirea lui Hume, dar dup� cum am observat nici aceasta nu func�ioneaz� �i este o premis� auto-anulatoare. F�r� prea mult� zarv� s� trecem la b�tutul alamei.

John Eccles, de�in�tor al premiului Nobel pentru cercet�ri din domeniul creierului scrie: �Dac� exist� evenimente de bun� credin�� care s� nu fie fizice sau materiale atunci �ntregul program filozofic al materialismului se pr�bu�e�te. Universul nu mai este compus din �materie �i vid� ci acum trebuie s� fac� loc (f�r� spa�iu) pentru entit��i (f�r� mas�) (adic� min�i).� (Eccles �i Robinson, Wonder [Minune], p. 54)

Dac� naturalismul ar fi adev�rat atunci toate aceste g�ndiri �ra�ionale� pe care le are oricine sunt doar produsul unui proces incidental, f�r� scop � �i dac� a�a stau lucrurile cu pot aceste g�ndiri s� fie considerate ca fiind ra�ionale dac� sursa lor este faptele incidentale? Toate faptele inten�ionate �ncep cu un g�nd care nu exist� ca oricare parte fizic� a unui organ al corpului, creierul. Ideile sunt stocate �n minte nu �n creier. Animalele ac�ioneaz� doar pe baza instinctului �i nu au nevoie de cugetare. Homo sapiens �ns� sunt diferi�i. G�nduri de genul �acea femeie este frumoas� sau g�nduri cum ar fi adev�rul �i/sau judecata nu pot origina pe baza impulsurilor. Dup� ani de studiu asupra creierului uman, Wilder Penfield, renumit neurochirurg, a scris: �Mintea este independent� de creier. Creierul este un computer, �ns� este programat de ceva care este �n afara lui, mintea.� (a�a cum este el citat de H. Benson �i W. Proctor �n cartea Your Maximum Mind [Maximul min�ii tale], p. 46)

Rita Carter, �n cartea sa Mapping the Mind [Harta min�ii] are o congestie de informa�ii referitoare la cercet�rile f�cute pe creier. Ea men�ioneaz� unele din lucr�rile lui Penfield �n cartea ei dar ceea ce este curios este c� scoate unele din concluziile lui care le-am citat mai sus. Nu �tiu dac� aceasta este sau nu �n mod inten�ionat. Carter se apleac� spre dovedirea faptului c� �mintea� este doar un proces �ns� este clar c� ac�iunile de genul dragostei, etc., nu provin original din creier ci sunt produse de creier. William H. Calvin, teoretician neuro-fiziologist la Universitatea Washington din statul Seattle, afirm�: �Jung a spus c� visarea merge continuu, numai c� nu po�i vedea aceasta c�nd e�ti treaz, la fel cum nu po�i vedea stelele ziua deoarece este prea deschis. Mintea este o teorie pentru tot ceea ce intr� �n ea, ascuns� fiind de privirile trezite ale opera�iilor mentale care produc caracteristica con�tiin�ei noastre umane �i inteligen�a extins�. Aceasta sugereaz� c� procesul de evolu�ie a lui Darwin ar putea s� opereze �n mod involuntar �n creier, cu mult mai repede dec�t �n r�spunsul de imunitate de s�pt�m�ni �ntregi sau de c�tre evolu�ia milenar� a speciilor.� (Carter, Mapping the Mind [Harta min�ii], p. 171, sublinierea �mi apar�ine)

C. G. Jung, la care se face aluzie �n citatul de mai sus a crezut c� exist� �ntr-adev�r un domeniu al spiritului care este independent de aceast� materie cenu�ie din craniile noastre. Jung a scris raport�ndu-se la ghidul s�u spiritual Filimon urm�toarele: �Filimon a reprezentat o surs� care nu era a mea� El a fost cel ce m-a �nv��at� realitatea sufletului� �i p�rea destul de real� m-am plimbat �ncoace �i �ncolo cu el prin gr�dinㅔ (Carl Jung, Memories, Dreams, Reflections [Memorii, vise, reflec�ii], p. 183). Evident c� Jung credea c� �mintea� �i �spiritul� sunt independente de creier. Trebuie s� fim aten�i s� nu credem �n orice lucru �spiritual� despre care vorbe�te sau scrie cineva de genul lui Betty Eadie, �n cartea Embraced By The Light [�mbr��i�at de lumin�], care nu este nici biblic� �i nici scriptural�, deoarece con�ine escrocherii care pur �i simplu atrag aten�ia la persoane ca Kenneth Copeland, Benny Hinn �i poznele lor pe scenele din �ntreaga lume. �ntrebarea �ns� r�m�ne, o mul�ime de oameni s�n�to�i la minte au avut experien�e �spirituale�. Este con�tiin�a �nimic mai mult dec�t un proces� dup� cum spun unii? Itzhak Fried, de la �coala Medical� UCLA scrie urm�toarele: ��n mod repetat de-a lungul istoriei, grupuri de indivizi, de obicei tineri b�rba�i, au atacat cu violen�� pe al�i membrii ai societ��ii cu aprobarea �i �ncurajarea din partea celor din autoritate� dintre aceste manifesta�ii de fenomen din acest secol este �i uciderea armenienilor de c�tre turci �ntre 1915-1916, a evreilor europeni �n cadrul celui de-al 2 lea r�zboi mondial, al cambogienilor din cadrul regimului lui Pol Pot �i uciderile grupurilor etnice din Ruanda din anii 1990� aceste evenimente nu s-ar fi �nt�mplat f�r� s� aib� loc o transformare distinct� din comportamentul indivizilor.� (Fried, 'Syndrome E' [�Sindromul E�], The Lancet [Bisturiul], 350:9094 (1997), 1845-1847; a�a cum este citat de Carter �n Mapping The Mind [Harta min�ii], p. 202)

S� analiz�m pentru un moment acest lucru. Dac� oricare manifestare a �r�ului� �i tot r�ul ar fi pur �i simplu un produs al unei func�ion�ri gre�ite a vreunui lob frontal, atunci to�i nazi�tii din Germania trebuie s� fi avut mai multe instabilit��i chimice. Parc� v�d titlurile chiar acum: �Noile cercet�ri arat� c� 93% din oficialii guvernului Germaniei naziste au avut lobii frontali cu disfunc�ii.� NU neg faptul c� anumite comportamente pot fi urmarea unor probleme din creier, �ns� este evident din felul �n care a ac�ionat �societatea� c� exist� ceva mai mult dec�t instabilit��i chimice. Se prea poate ca aproape jum�tate din popula�ia Statelor Unite s� se fi n�scut cu probleme la creier? �n mod serios, pe cap de locuitor crima, aresturile pentru droguri, etc., sunt strig�toare la cer, asta ca s� nu mai men�ion�m �i de violen�a dintre adolescen�i. Nu trebuie s� prive�ti mai departe de Jonesboro, Littleton, �i Liceul Santana din El Cajon, California pentru a �n�elege ceea ce vreau s� spun aici. De ce sunt copiii a�a de beligeran�i ast�zi fa�� de acum 20 de ani �n urm�? Cred c� este vorba de mai mult dec�t ni�te procese biologice dar ace�ti autori nu le men�ioneaz�. Se �nt�mpl� ceva �n �mintea� care este catalizatorul unor astfel de comportamente. Marilyn Manson este un vomitat des�v�r�it dar cu toate acestea copiii �n urmeaz� �ntr-un mod cultic. Ar l�sa un p�rinte care se respect� pe sine ca ai s�i copii (sau copil) s� asculte astfel de gunoi? κi transfer� acesta creierul stricat c�tre to�i cei care ascult� la rahatul acela pe care el �l nume�te muzic�? Eu nu cred.

A fost un experiment foarte interesant inclus �n concluzia din cartea lui Carter �n care zona lobului temporal a creierului a fost stimulat� �n mai mul�i pacien�i, incluz�nd persoane nereligioase. �Crezul religios �i experien�a sunt de obicei privite ca fiind ceva ce trece dincolo de explorarea �tiin�ific�, �ns� cu toate acestea neurologii de la Universitatea din San Diego au localizat o bucat� din lobul temporal al creierului care pare s� produc� sentimente intense de transcenden�� spiritual�, combinat� cu un sens de prezen�� mistic�. Neuro-scientistul canadian Michael Persinger, de la facultatea Laurentian, a reu�it s� reproduc� aceste sim�uri �n altfel de oameni nereligio�i prin a stimula aceast� zon�. Dup� declara�ia lui Persinger, �De obicei oamenii raporteaz� o prezen��. Odat� am avut o lumin� p�trunz�toare �i individul respectiv la v�zut pur �i simplu pe Hristos �n aceast� luminare� [alt] individ � o femeie � a experimentat vizita lui Dumnezeu. Apoi ne-am uitat la electro-cefalograma ei �i acolo se vedea un piron clasic �i o convulsie de und� sc�zut� de-a lungul lobului temporal la exact acel timp c�nd avea loc experien�a � celelalte p�r�i ale creierului erau normale.� Ideea c� noi am avea o a�a numit� zon� fierbinte religioas� legat� �n creierul nostru nu dovede�te neap�rat c� dimensiunea spiritual� este doar produsul unei rafale de activitate electric� �n particular. �n cele din urm�, dac� exist� Dumnezeu, socotim c� El trebuie s� ne fi creat cu un anumit mecanism biologic cu care s�-L putem pricepe. Cu toate acestea, este destul de u�or s� vezi c� po�i ob�ine experien�a cu Dumnezeu dintr-un electrod bine plasat care ar putea � �n cele din urm� � s� submineze starea pre�ioas� ca a unor astfel de st�ri ce corespund multor religii. Felul cum ar face fa�� credincio�ii cu ceea ce pot vedea cei mai mul�i ca fiind o amenin�are a credin�ei lor este una din multele provoc�ri pe care �tiin�a creierului le va v�rsa �n mileniul ce va veni.� (Persinger cit�ndu-l pe Ian Cotton, �Dr. Persinger�s God machine� [Ma�ina Dumnezeu a lui Persinger], ziarul Independent on Sunday [Independentul de duminic�] din 2 iulie 1995, a�a cum este citat �n cartea lui Carter, Mapping the Mind [Harta min�ii], p. 13, 19, sublinierile �mi apar�in)

Carter se retrage din a afirma �n �ntregime existen�a lui Dumnezeu, cineva �ns� trebuie s� se �ntrebe de ce este omul a�a de curios �n ceea ce prive�te religiosul. Dac� crezul religios este pur metafizic atunci ce are aceasta de a face cu creierul �n sine? De ce tocmai �n lobul temporal? De ce exist� �o zon� fierbinte religioas� �n creierul uman? Este logic �i probabil c� dac� exist� Dumnezeu atunci el ar fi proiectat un mecanism biologic pentru noi pentru a putea recunoa�te prezen�a Sa. Este ironic faptul c� Carter a f�cut iluzie la aceasta.

Dac� mintea uman� �n toat� complexitatea ei incredibil� a evoluat din nimic acum peste c�teva milioane de ani �n urm�, atunci de ce exist� �n cadrul s�u un mecanism care s� priceap� prezen�a lui Dumnezeu? Aceasta scufund� �i mai ad�nc teoria evolu�ionar� �i dovede�te cu claritate c� �mintea� �i �trupul� sunt entit��i separate. Aceasta distruge �i teoria despre un Dumnezeu �impersonal�; un Dumnezeu �impersonal� nu ar opera �ntr-o astfel de manier�. �Mintea� este �n totalitate separat� �i independent� de creier. De ce oameni care sunt tipic nereligio�i (adic� atei�tii) afirm� acest lucru? Ei nu s-au �ncrezut niciodat� �n Dumnezeu a�a c� ce rost mai are s� afirme acelea�i lucruri ca �i tei�tii? Aceasta �i love�te direct �n fa�� pe cei care au presupozi�ii umaniste �i naturaliste. Dup� cum afirm� Scriptura, �Apropia�i-v� de Dumnezeu �i El se va apropia de voi.� (Iacov 4:8a) Dac� �l respingi pe Dumnezeu El te va l�sa �n voia propriilor tale apuc�turi rele (Romani 1:19-28).

Aceasta nu este tot. �n cercet�rile �tiin�ifice asupra cunoa�terii infantile (procesul �nv���rii prin deduc�ie, ra�ionament, etc.) se arat� urm�toarele: �Aceast� lucrarea a ar�tat c� copiii, chiar �i cei de 3 ani, �n�eleg diferen�a dintre dorin�� �i credin��. Ei pot anticipa ac�iunile oamenilor pe baza dorin�elor �i crezurilor �i le coordoneaz� �ntre ele. La 3 ani, nu este dificil pentru ei s� �tie c� este necesar s� cread� �ntr-un motiv pentru a putea explica felul cum un organism �i satisface dorin�ele. �n cursul altor experimente, mult mai dificile, povestirile erau scrise �n a�a fel �nc�t copiii puteau doar deduce crezurile personajului, care de fapt nu erau men�ionate �n mod explicit. Chiar �i atunci copii de 3 ani nu aveau nici o problem� Prin urmare, putem presupune �n mod legitim c� la aproape 2 ani �i jum�tate sau 3 ani, copiii atribuie deja st�ri mintale subiective altora� Aceast� eviden�� sugereaz� c� copiii, oric�t de tineri ar fii, atribuie st�ri mintale subiective semenilor lor. Totu�i, un cititor sceptic are putea remarca faptul c� nu exist� nici o eviden�� care s� arate c� ei de�in o psihologie naiv� �nainte de v�rsta de 3 sau 4 ani. Aceasta este o obiec�ie important�. Noi o putem �ns� pune la zid prin a spune c� diferen�a ce exist� �ntre un nou-n�scut �i un copil de 3 ani se datoreaz� cel mai probabil cre�terii �i nu procesului de �nv��are. Argumentul ce face referire la lipsa mediului se aplic� cel mai bine aici dec�t �n oricare alt domeniu. Mai degrab� dec�t s� presupunem c� familiile �i �nva�� copiii conceptele despre dorin��, inten�ie �i crez, ceea ce nu am reu�it niciodat� s� facem �ntr-un laborator, s-ar p�rea a fi mult mai practic s� g�ndim c� fiin�ele umane, chiar �i la v�rsta cea mai t�n�r�, posed� �n mod natural un concept a ceea ce este o stare mintal� subiectiv� �i c� o folosesc pentru a se caracteriza pe ei sau pe al�ii. Jocurile copiilor confirm� aceasta prin faptul c� ei folosesc teorii care sunt naturale �i astfel universale, mai degrab� dec�t �nv��ate.� (Jacques Mehler �i Emmanuel Dupoux, What Infants Know: The New Cognitive Science of Early Development [trans. Patsy Southgate] [Ce �tiu copiii: noua �tiin�� cognitiv� a dezvolt�rii timpurii � tradu�i de Patsy Southgate], p. 116, 118, 119)

Se pare c� ��nv��area� copiilor nu este o simpl� �pre-programare� f�cut� de p�rinte(p�rin�i) sau tutore. Copiii folosesc teorii universale �i naturale pentru a �nv��a iar aceasta este �n mod clar ar�tat� �n observa�iile de laborator.

Francis Crick, descoperitorul structurii moleculare a ADN-ului, este foarte vocal (�mpreun� cu William James) referitor la ideea c� �con�tiin�a� nu este nimic altceva dec�t un proces. Este doar un proces biologic �i/sau chimic �i nu exist� nimic metafizic �n acesta. El afirm� urm�toarele: �Explica�ia con�tiin�ei este una dintre problemele majore nerezolvate a �tiin�ei moderne. �ntr-adev�r, �ntrebarea cov�r�itoare din neurobiologia de ast�zi se refer� la rela�ia dintre minte �i creier. �n trecut, mintea (sau sufletul) a fost v�zut� ca fiind ceva separat de creier dar care interac�iona cu acesta �n anumite feluri. �ns� majoritatea oamenilor de �tiin�� neurologi cred acum c� toate aspectele min�ii, inclusiv cel mai nedumerit atribut al s�u, con�tiin�a, sunt verosimile pentru a fi explicate �n feluri mai materialiste cum ar fi comportamentul seturilor mai mari de neuroni ce interac�ioneaz� �ntre ei. A�a cum spunea William James, tat�l psihologiei americane, acum un secol �n urm�: con�tiin�a nu este un lucru ci un proces� eu cred c� singura abordare sensibil� este de a imprima atacul experimental p�n� ce vom fi confrunta�i cu dileme care necesit� feluri noi de g�ndire. �ntrebarea major� la care trebuie s� r�spund� neuro�tiin�a este urm�toarea: Care sunt diferen�ele dintre procesele neuronale active din capetele noastre care se coreleaz� cu con�tiin�a �i cei care nu� Personal sus�in c� utilitatea biologic� a con�tiin�ei vizuale din oameni este spre a produce cea mai bun� interpretare curent� a scenei vizuale �n lumina experien�ei din trecut (fie cea proprie, sau cea a str�mo�ilor no�tri care se afl� �n genele noastre) �i s� fac� o interpretare direct valabil� pentru un timp suficient referitoare la p�r�ile creierului ce contempleaz� �i pl�nuiesc produsul motor voluntar ca cel al mi�c�rii sau al vorbirii� O reprezentarea a unui obiect sau a unui eveniment va consta de obicei din reprezent�ri a mai multor aspecte relevante a acestuia, care este probabil s� fie distribuite peste p�r�i diferite ale sistemului vizual. Este nevoie de mult� activitate neuronal� pentru ca creierul s� construiasc� o reprezenta�ie, de care este nu este prea con�tient� Con�tiin�a este mai apoi �mbog��it� de c�tre aten�ia vizual�, de�i aten�ia nu este esen�ial� pentru a avea loc o cunoa�tere vizual�. Aten�ia este cauzat� ori de c�tre inputul senzorial sau de c�tre p�r�ile de planificare ale creierului. Aten�ia vizual� poate fi direc�ionat� spre o loca�ie din c�mpul vizual sau c�tre una sau mai multe obiecte �n mi�care. Mecanismele neurale exacte care produc acest proces sunt �nc� �n dezbateri. Pentru a interpreta �ns� inputul vizual, creierul trebuie s� ajung� la o coali�ie a neuronilor a c�ror desc�rcare reprezint� cea mai bun� interpretare a scenei vizuale, adesea fiind �n competi�ie cu alte interpret�ri posibile dar mai pu�in probabile.� (Carter, Mapping the Mind [Harta min�ii], p. 204, 205, accentu�rile �mi apar�in)

Con�tiin�a poate fi sau nu �mbog��it� prin interac�iunea vizual�, �ns� aceasta nu face nimic pentru a explica originea ei. Crick presupune c� evolu�ia este adev�rat�, ceea ce nu are reprezenta o mare problem� pentru un dogmatic ca el, dar chiar dac� evolu�ia a avut loc, aceasta nu ar combate existen�a lui Dumnezeu �i nici nu ar explica cum a evoluat �con�tiin�a imaterial�. Dup� cum afirma Crick mai sus, el continu� s� r�m�n� ferm �n pozi�ia sa materialist� p�n� ce �suntem confrunta�i cu dileme noi care s� necesite feluri noi de g�ndire�. Cred c� din citatele precedente acestui citat al lui Crick c� noi avem o nou� dilem� care provoac� naturalismul. Copiii au un anumit fel de �con�tiin�� �i c� nu este �n leg�tur� strict� cu impulsurile care produc un r�spuns condi�ionat.

�n The Journal of Consciousness Studies [Jurnalul studiilor despre con�tiin��], vol. 3, num�rul 2, p. 174 se arat� c� �Creierul este un organ adaptiv � �i schimb� structura �i modelele �N MOD CONSTANT, pe m�sur� ce r�spunde impulsurilor din interior �i din exterior. Durata studiilor asupra EEG-ului (electro-encefalogramei) efectuate de Walter Freeman au ar�tat �n esen�� c� NU AU AVUT LOC schimb�ri previzibile de neuroni datorat� impulsurilor. Acelea�i impulsuri aplica�i succesiv au produs schimb�ri diferite creierului. Creierul �i-a adaptat r�spunsul propriu! Aceasta face din vechea revendicare a �repet�rii� asupra st�rilor neurale s� fie aproape imposibil� (accentu�rile �mi apar�in). �n mod similar, �n vol. 2, num�rul 1 se declar� urm�toarele: �nimeni nu ar spune c� am �n�elege �n mare parte mecanismele neurobiologice ale con�tiin�ei� [�i] �nc� ne mai afl�m la stadiile timpuri de �n�elegere a sistemului nervos� (p. 10, 27, accentu�rile �mi apar�in). Acesta este puternicul contrast pentru Crick �n cadrul c�ruia afirm� c� toate procesele creierului �i ale min�ii pot fi explicate �n mod mecanic �i c� exist� un consens de baz� �ntre neurologi c� acest lucru este adev�rat. Totu�i, eu cred c� Crick a inventat faptele din pricina �nclin�rii lui exclusive fa�� de naturalism. Dup� cum se poate vedea, aceasta este din greu �i consensul dintre cei care fac o astfel de lucrare murdar�. Aceste se pot vedea la Jung, Penfield, The Journal of Consciousness Studies [Jurnalul studiului despre con�tiin��], Persinger �i mul�i al�ii.

Psihologistul J. A. Gray scrie despre un recent consens de la o Conferin�� CIBA: �Exist� �ntr-adev�r o problem� evident� �i cred c� acea problem� a fost sumarizat� de c�tre unul din filozofii americani prezen�i acolo, Tom Nagel, atunci c�nd a zis c� �Ceea ce nu avem noi este o teorie transparent� a con�tiin�ei�. Adic�, standardul normal al explica�iei �tiin�ifice este c� ai o teorie �i, dac� o �n�elegi �n mod corect, aceast� teorie ��i ofer� o relatare a fenomenului, care este transparent. Se pot vedea cum postulatele din teorie produc fenomenul pe care �l po�i m�sura �ntr-un experiment�� (The Journal of Consciousness Studies [Jurnalul studiului despre con�tiin��], vol. 2, num�rul 1, p. 7).

Stein, Brailowsky �i Will arat� �n cartea lor Brain Repair [Repararea creierului] c� creierul este un organ adaptiv. �n creierele afectate, unele zone pot ridica sarcina din zonele afectate � no�iunea de neuro-plasticitate. Creierul este un organ adaptiv. �n creierele afectate se pot crea cu repeziciune c�i alternative. La acestea se adaug� mai multe dec�t cele admise de Crick �i al�ii.

Aluzia precedent� la cartea lui Stein pare a sus�ine pozi�ia mecanist�, �ns� faptul c� creierul se poate adapta �i c� alte zone �pot lua vlaga� din alte zone afectate arat� faptul c� acesta a fost proiectat. Fiecare zon� �i are scopul ei specific, toate lucr�nd �ntr-un unison perfect. Cupla�i aceasta cu faptul c� r�spunsurile �condi�ionate� pe calea impulsurilor nu func�ioneaz�, ca de altfel �i cercet�rile pe copii care arat� c� ei folosesc teorii ce sunt universale �i naturale mai degrab� dec�t �nv��ate. Aceasta sl�be�te mult cauza materiali�tilor. Con�tiin�a nu este un �lucru� din universul fizic, ci este separat� de el. Cum ar fi putut ap�rea o �entitate� sau �lucru� nefizic �ntr-un univers pur mecanist? Iat� mai jos sentimentele exacte ce le prezint� filozoful Colic McGinn: �Dac� con�tiin�a nu este constitutiv spa�ial�, atunci cum de �i-a avut originea �n lumea spa�ial�? � Singurele ingrediente care erau �n oala �n care se cocea con�tiin�a erau particulele �i c�mpurile a�ezate �n spa�iu, �i totu�i s-a produs ceva radical nespa�ial� Ne sim�im constr�n�i s� concludem faptul c� ceva care nu este spa�ial �n esen�� a provenit din ceva pur spa�ial � adic� nespa�ialul este cumva o construc�ie din spa�ial. Numai c� aceasta pare mai mult o chestiune legat� de magie dec�t o desf�urare previzibil� a legii naturale� Exist�, din acest punct, o defec�iune radical� �n punctul nostru de vedere despre realitate, incluz�nd realitatea fizic� pentru a rezolva problema minte-trup de care avem nevoie, la un minim, despre o nou� concep�ie a spa�iului� (The Journal of Consciousness Studies [Jurnalul studiului despre con�tiin��], vol. 2, num�rul 3, p. 223).

�n cele din urm�, �S� �ncepem cu ceea ce este cel mai evident � experien�a noastr� personal�. Faptul c� pot crea structuri imaginative ireale, s�-mi mi�c bra�ul cum vreau, s� fac alegeri �i s� le aplic, s� fiu influen�at spre a ac�iona de ceea ce citesc, s� fiu con�tient c� sunt con�tient, s� ini�iez procese necon�tiente de refacere a memoriei, s� simt distan�a din func�iile mele mintale atunci c�nd iau antibiotice, �i experimentez conversa�ii paradigme sunt toate date primare ce trebuiesc explicate. Aceste informa�ii sunt pur �i simplu prea puternice �i impresionante spre a fi negate sau explicate pe calea axiomelor simpliste de reductibilitate. Exist� un mare asentiment asupra faptului c� aceste informa�ii sunt primare, de natur� ireductibile care ne-a for�at s� ne extindem orizonturile� (Idem, vol. 1, nr. 1, p. 9).

Cred c� este dureros de evident (pentru ateu �I agnostic) faptul c� �mintea� �i �trupul� sunt separate. Ac�iunile umane, dorin�ele, g�ndurile �i �nclina�iile nu pot fi explicate ca fiind pur mecanice. �Dragostea� este imaterial� �i nu poate fi explicat� ca fiind o adaptare biologic� dup� Michael Ruse.

O daun� �n plus adus� pozi�iei ateiste este un experiment f�cut de Southern Medical Journal [Jurnalul medical din sud] �n 1988.

S-a f�cut un experiment asupra rug�ciunii care este de dou� ori orb, care au fost �nregistrate �n acest periodic. Ceea ce a avut loc este c� un num�r de 400 de pacien�i cardiaci au participat f�r� s� �tie la acest experiment. Din cei 400 doar pentru 200 s-au f�cut rug�ciuni iar pentru restul nu. Cei pentru care s-au f�cut rug�ciuni au expus o �mbun�t��ire substan�ial�. Cei pentru care s-a f�cut rug�ciuni erau mai bine �n 21 din 26 de categorii �n care au fost monitoriza�i, afirm� aceast� statistic�. V� rog s� nu uita�i c� ei nu au �tiut c� avea s� se �nt�mple a�a ceva. Jurnalul medical de sud nu este deloc o publica�ie cre�tin�. Nu vreau s� spun c� este p�g�n�, dar nu este o publica�ie cre�tin� deloc. Experimentul a trecut prin m�inile la to�i editorii, corect�rile colegilor, etc., �i ei s-au g�ndit c� este destul de constr�ng�tor �i bine documentat pentru a fi publicat. Aici nu este vorba despre vreun evanghelist de la televizor care inventeaz� informa�ii din aer. Aici este dimpotriv� vorba de eviden�e culese de p�r�i neutre recunoscute �ntr-un periodic medical. (Randolph Byrd, "Positive Therapeutic Effects of Intercessory Prayer in a Coronary Care Population," in Southern Medical Journal [�Efectele terapeutice pozitive ale rug�ciunii de mijlocire �ntr-un salon coronar de �ngrijire a popula�iei�, ap�rut �n Jurnalul medical de sud], Vol. 81, No 7, 7/88, p. 826-829)

Aceasta ne arat� c� rug�ciunea de mijlocire func�ioneaz�. Ne mai arat� c� Dumnezeu ac�ioneaz� �ntr-un mod personal �i nu �n mod impersonal. A�a cum s-a ar�tat �n experimentele lui Persinger c�t �i �n acesta, un Dumnezeu impersonal nu ar fi ac�ionat �ntr-o astfel de manier�.

O alt� enigm� impresionant� pentru naturalistul rigid este placeboul. Un efect placebo este un caz �n care pacientului bolnav i se d� pastile de zah�r sau de p�ine ca tratament pentru o boal� sau maladie. Ei nu �tiu c� primesc acestea �i pe c�t sunt ei de preocupa�i, ei �tiu doar c� li se d� un antidot pentru boala lor. Lucrul interesant este c� �n majoritatea cazurilor ei r�spund favorabil la acest �tratament� �i durerea/boala lor se reduce. Chiar �i func�iile monitorizate ale corpului r�spund favorabil �i pacientul nu prime�te nimic pentru a se remedia boala. Trei profesori de psihologie de la Universitatea Marquette, Sheikh, Kunzendorf �i Sheikh afirm� urm�toarele cu privire la placebo: �Efectul placebo este mai degrab� un exemplu zguduitor al puterii st�rii min�ii asupra trupului. Difer� de imagine, dup� cum ar fi fost a�teptat�, NU func�ioneaz� la copii, �n timp ce imaginile func�ioneaz� Efectul placebo este acolo unde o persoan� CREDE c� o interven�ie medical� (de exemplu opera�ia, medicamentele, procedurile cu ultrasunete) a fost administrat�, dar unde nu a fost, de�i �nc� mai r�spunde favorabil tratamentului �contraf�cut�! Tipul de oameni care r�spund la �pilulele de p�ine� �n loc de medicament NU sunt de un tip de personalitate uniform� limitele de eficien�� a placeboului variaz� de la 0% la 100%� Elementul cheie este a�teptarea, pus� �n diferi�i termeni: crez, credin��, �ncredere, entuziasm, �nclinare de r�spuns, �nsemn�tate, credibilitate, transmitere, anticipare� Un pacient a c�rui dureri de cancer sever dispar ca urmare a unui placebo nu numai c� afirm� verbal c� i s-a dus durerea ci arat� �i schimb�ri corespunz�toare ale presiunii s�ngelui, b�t�ile inimii, respira�ia, motilitatea curajului, m�rimea pupilei, etc. Acest model complet de schimbare a trupului �i a min�ii difer� de unele cazuri de sugestie hipnotic�, unde raportul verbal poate fi �n conflict cu schimb�rile autonome ale sistemului corpului.� (The Science of Consciousness [�tiin�a con�tiin�ei], Max Velmans, (ed.) p. 168, 169, 172, 178, accentu�rile �mi apar�in)

Dac� pacien�ii r�spund favorabil la �tratamentele contraf�cute� atunci ce s� mai fac� naturistul? Dac� suntem doar prizonierii acestei materii cenu�i din craniile noastre �i tot ceea ce g�ndim, facem �i spunem sunt doar un produs al �nt�mpl�rii �i procese f�r� scop, atunci de ce pot pacien�ii s� cread� c� li se administreaz� tratamentul corect c�nd de fapt nu este a�a, iar cu toate acestea ei prezint� dovezi fizice c� au fost remedia�i. Ei nu numai c� afirm� c� durerea lor a sc�zut, dar a�a cum s-a f�cut aluzia din citatul anterior c� �i func�iile lor trupe�ti monitorizate se �mbun�t��esc ca �i c�nd li s-ar fi administrat tratamentul real! Scenariul naturalist nu mai are loc de credin��. Placeboul �i faptul c� este eficient �n multe cazuri ne arat� c� exist� o �minte� care este independent� de �creier�. Pacientul s-ar putea g�ndi �Am primit antidotul, de aceea cred c� m� voi face bine �ntr-o scurt� perioad� de timp. Probabil c� o s� m� simt mai bine din aceast� cauz�.� A�a cum a spus Sir Arthur Eddington, �Probabilul ne scoate �n afara chimiei �i fizicii� (Eddington, Nature [Natura], p. 345).

�n final a� dori s� ne concentr�m asupra informa�iilor solide referitoare la �via�a dup� moarte�. Aceste informa�ii arat� c� via�a dup� moarte, NU �n sensul iad/rai, ofer� o solid� discreditare a perspectivei naturaliste.

Un caz asupra c�ruia a� dori s� ne concentr�m este opera�ia f�cut� pe o doamn� de 35 de ani pe numele Pam Reynolds. Reynolds a avut un anevrism �n bra�ul ei �i a fost dus� cu elicopterul la Phoenix, Arizona pentru a i se face aceast� opera�ie periculoas�. M�rimea cresc�nd� �i loca�ia acestui anevrism a f�cut ca aceasta s� fie periculoas�. Ceea ce i s-a f�cut lui Pam pentru ca aceast� opera�ie s� aib� succes este �n esen�� o nebunie. Dup� toate standardele medicale acceptate, Pam era moart�. Pentru mai mult de o jum�tate de or� temperatura corpului ei a fost r�cit� la temperatura de 60 de grade de �nghe�, respira�ia �i b�t�ile inimii ei au �ncetat, valurile creierului ei s-au netezit, s�ngele i s-a scurs din cap �i toate acestea au fost f�cute inten�ionat! Un anume Dr. Robert Spetzler a pionierat acest tip de procedur� numit �opera�ia de impas�. Dr. Michael Sabom documenteaz� aceast� �ntreag� opera�ie �n cartea sa, Light and Death [Lumin� �i moarte].

Motivul pentru care am ales acest lucru este pentru c� domnul Sabom este un doctor, a documentat o duzin� de astfel de cazuri �i nu este nimic asem�n�tor cu ceea ce Benny Hinn inventeaz� din aer la �nt�lnirile televizate de canalul TBN. El a mai scris �i cartea Recollections of Death: A Medical Perspective [Amintiri din moarte: o perspectiv� medical�] �n anul 1982. Lucrarea sa Lumin� �i moarte este �ns� �n aten�ia noastr� acum.

Dup� toate standardele medicale acceptate, Pam Reynolds era moart� ca o clan�� de u��. Dup� cum am documentat anterior, creierul ei nu mai func�iona (aparatul ar�ta o linie dreapt�), nu era urm� de s�nge �n creierul ei, nici o b�taie a inimii, etc. Un sceptic ar putea spune �Ea nu a fost tocmai moart� deoarece ea tr�ie�te ast�zi.� Ce-i trebuie unui ateist s� cread�? E neap�rat necesar ca cineva s� stea 3 zile �ntr-un morm�nt ca mai apoi s� ias� afar�? Ei vor explica �i aceasta. Nu trebuie s� subestim�m tenacitatea inimii umane. Ei vor �ncerca s� egaleze aceasta cu vreo form� de ESP (eu nu cred �n ESP), numai c� problema tuturor celor care au pretins c� au avut experien�e ESP au creiere �i inimi func�ionabile! (ESP este prescurtarea de la termenii din limba englez�, Extra Sensorial Perception, care �n limba rom�n� se traduce prin Percep�ie Extra Senzorial�, n. tr. )

Dr. Sabom a participat la ceea ce se nume�te The Atlanta Study [Studiul Atlanta] care documenteaz� �n mod specific experien�ele post �i aproape de moarte. El a scris �i articole pentru Jurnalul studiilor apropierii de moarte (Journal of Near-Death Studies). Lucrul �ocant cu privire la experien�a lui Pan Reynolds a fost relatat� de Sabom �n cartea Light and Death [Lumin� �i moarte] �n paginile 37-47 astfel: �Fiind aproape de moarte, nu conteaz� c�t de aproape, era �nc� un strig�t prea de departe c� a murit. Apoi povestirea lui Pam mi-a �nghiontit certitudinea. C�nd am citit prima dat� rapoartele despre opera�ia ei acas� la mama ei �n noiembrie 1994, eram incredul. Cine ar putea, cu o minte clar�, s� elimine toate semnele vitale ale unei persoane, s�-i duc� trupul la temperatura de 60 de grade, s�-i elimine s�ngele �i apoi s� se mai a�tepte s� mai tr�iasc�? Nu puteam deloc crede a�a ceva! A�a ca am sunat la Institutul Neurologic Barrow �i am cerut s�-mi trimit� pe fax copia lor a raportului lui Spetzler �mpreun� cu rezumatele opera�iei neuro-anestezistului �i a cardio-chirurgului. Spre marea mea surprindere, am descoperit c� detaliile povestirii lui Pam coroborau. Au adus-o chirurgii �napoi din moarte? Baza�i fiind pe toate defini�iile mor�ii ei au f�cut doar acest lucru� �n timpul opera�iei �de impas� creierul lui Pam s-a descoperit a fi �mort� de c�tre toate cele 3 teste clinice � electroencefalograma t�cea, r�spunsul activit��ii creierului era absent, �i nu trecea nici un strop de s�nge prin creierul ei. Interesant lucru, �n timp ce se afla �n aceast� stare, ea a avut de a face cu � cea mai profund� experien�� de aproape-de-moarte dintre to�i participan�ii de la Studiul Atlanta. Gradul mediu pentru un NDE pe scala NDE a Dr. Greyson era 15, similar cu media de 13,3 pe care a, g�sit-o �n cadrul Studiului Atlanta (NDE = provine de la termenii din englez� Near Death Experience, ceea ce �n limba rom�n� se nume�te �moarte clinic� de�i se traduce prin experien�a aproape-de-moarte �n acest context, n. tr.). NDE-ul lui Pam era ridicat, cu o uimitoare ad�ncime de 27� Pam Reynolds� a raportat cea mai ad�nc� experien�� aproape-de-moarte din Studiul Atlanta �n momentul c�nd creierul �i trupul ei era instrumentat �i monitorizat extensiv.� (Idem, p. 47-49, 184, accentu�rile apar�in lui Sabom)

Prin urmare, avem o aprobare medical� uniform� c� Pam, dup� toate standardele medicale, era moart�! Pare �ocant, �i a fost pentru Dr. Sabom, dar pe m�sur� ce-�i f�cea not�rile a descoperit c� detaliile povestirii lui Pam se �nt�reau. �n sala de opera�ii �(la ora 11 diminea�a) temperatura de baz� a corpului lui Pam a sc�zut cu 25 de grade� cinci minute mai t�rziu (11:05) r�m�i�ele spasmelor electrice ale inimii muribunde a lui Pam erau potolite cu doze masive intravenoase de clorur� de potasiu. Atacul cardiac era complet. Pe m�sur� ce inima lui Pam �ncetinea, valurile electro-cerebrale ale creierului ei se netezeau �i s-au lini�tit complet. Func�iile creierului au sl�bit pe m�sur� ce piuiturile monitorului de electrogram� sc�deau. Cu 20 de minute mai t�rziu, (11:20) temperatura de nucleu a trupului ei a sc�zut� (la) 60 de grade� Apoi, la exact 11:25� s�ngele s-a secat din trupul lui Pam ca �i uleiul de la o ma�in�.� (Idem, p. 43)

Deci la 11:00 temperatura sa este de 73 de grade, la 11:05 avem un atac cardiac iar apoi la scurt timp ea pierde orice activitatea a creierului. La 11:25 temperatura de nucleu a trupului ei era de un fatal 60 de grade �i s�ngele s-a golit din corpul ei.

Sabom a relatat detalii despre �ns�n�to�irea lui Pam la paginile 45-46. La pr�nz a ap�rut o problem�. �Monitorul de inim� a �nceput s� �nregistreze o activitate electric� dezorganizat� de fibrila�ii ventriculare.� Doctorii au scos pedalele �i au vibrat inima ei pentru a o aduce la via��, f�r� s� se g�ndeasc� c� aveau s� o piard� �n c�teva minute. La ora 12:32 (la pr�nz) temperatura trupului lui Pam era la un grad obi�nuit, de�i anormal, de 89.6 grade. (Gradele exprimate mai sus nu sunt calculate �n grade Celsius, n. tr.)

S� relu�m aceasta pe scurt. �n esen�� ea a fost �adus� la via�� la pr�nz. De la 11:05 inima ei nu avea nici o func�ie iar func�iile creierului ei �ncetaser� la c�teva minute. Deci pentru 55 de minute ea NU a avut un creier func�ional �i NICI o inim� func�ional�. Pentru 40 de minute corpul ei a fost la o temperatur� fatal� de 60 de grade. Pentru 35 de minute ea nu a avut pic de s�nge �n creierul ei. Conform tuturor standardelor medicale ea era moart�, punct. NU revendic faptul c� aceasta este o �nviere, �ns� ceea ce va urma va ar�ta un paradox definit fa�� de scenariul mecanist.

�n timp ce asisten�ii mai tineri ai Dr. Spetzler se ocupau de �ncheierea sarcinilor de �ncheiere a opera�iei muzica din fundal a �nceput s� c�nte o muzic� rock. Pam nu a sc�pat din vedere acest detaliu. Ea relateaz� urm�toarele: �C�nd am revenit (din NDE) se c�nta melodia �Hotel California� �i versul zicea �Po�i s� verifici oric�nd, dar nu po�i pleca niciodat�.� Am men�ionat (mai t�rziu) doctorului Brown c� aceasta era incredibil de insensibil �i mi-a spus c� trebuia s� dorm mai mult. (r�sete) C�nd mi-am c�p�tat con�tiin�a, �nc� mai aveam masca de respira�ie.� (Idem, p. 47)

Sabom relateaz� �n urm�torul paragraf referitor la cele citate mai sus c� �Raportul chirurgical al lui Spetzler indic� faptul c� la ora 14:10 pacientul a fost dus �n camera de reanimare cu tuburile puse, dar se afla �ntr-o stare stabil�.�

Unii sceptici vor �ncerca s� fac� s� par� c� moartea clinic� a lui Pam ar fi putut rezulta din v�t�marea lobului temporal. Sabom a respins cu competen�� aceasta �n cadrul c�r�ii sale. El afirm� c� �activitatea creierului lui Pam era monitorizat� �n mod continuu �i nu s-a raportat nici �n fenomen de leziune. Ba mai mult, chirurgul ei, Dr. Robert Spetzler, mi-a spus c� �nu a cunoscut niciodat� ca cineva s� fi avut vreo leziune a lobului temporal �n cadrul acestei proceduri�. El a crezut c� este �extrem de nepotrivit� ca o astfel de leziune s� aib� loc din moment ce creierul lui Pam a fost redus la t�cere cu cantit��i masive de �barbitura�i de protec�ie�.� (Idem, p. 184, accentuarea �mi apar�ine) Sabom scrie mai departe: �Ar fi putut auzi Pam conversa�iile intra-operative ca mai apoi s� foloseasc� aceasta spre a reconstrui o astfel de experien�� de ie�ire-din-corp? La �nceputul procedurii, s-au introdus c�ti �n urechile ei pentru a folosi drept test auditiv �i a se testa reflexele de baz� ale creierului. Aceste c�ti absorb canalele urechii �i elimin� �n totalitate posibilitatea auzului fizic� ea �ns� declar� ca a auzit, �n timpul experien�ei sale de ie�ire-din-corp �ceva de genul c� venele �i arterele mele fiind foarte mici. Cred c� a fost o voce de femeie �i a fost a Dr. Murray, dar nu sunt sigur�. Ea era chirurgul.� Dr. Murray era chirurgul cardiovascular din acest caz. �n raportul ei despre opera�ie, ea a indicat la rubrica �Descoperiri din timpul opera�iei� faptul c� artera femurului drept �i vena erau expuse, �i artera femural� dreapt� era chiar mic� Din cauza m�rimii ei de 4 mm, nu ar fi acceptat o canel� arterial� de # 18� pentru a realiza o scurgere lateral� corespunz�toare, canelarea bilateral� ar fi fost necesar�.� (Idem, p. 184-185, sublinierile �mi apar�in)

Aceasta ne duce la propriul dialog al Dr. Sabom cu Reynolds. Sabom relateaz�: �Dar a fost clar� amintirea vizual� a lui Pam �n experien�a ei din-afara-corpului? C�nd am luat primul interviul lui Pam pe 11 noiembrie 1994, nu eram familiarizat cu instrumentele neurochirurgice folosite �n aceast� procedur�. Cu toate aceste, doar dintr-o rutin� verific �i detaliile� Sabom: A�i v�zut lucruri specifice �n camera de opera�ie din cadrul experien�ei? Pam: �mi amintesc c� am v�zut c�teva lucruri �n camera de opera�ii atunci c�nd am privit �n jos� �mi amintesc de ma�ina inim�-pl�m�n. Nu-mi pl�cea respiratorul. Numai c� erau a�a de multe dintre acestea �n locuri diferite �i puncte diferite din corp. �mi amintesc de o gr�mad� de unelte �i instrumente pe care nu le-am recunoscut repede. Sabom: Au fost acolo alte detalii pe care nu le-a�i mai v�zut anterior? Pam: Ceva ce sem�na cu un fer�str�u al c�rui sunet �l uram deoarece p�rea ca o perie de din�i electric� �i avea o ad�ncitur� �n el, un �an� �n v�rf de unde a ap�rut lama pentru a intra �n m�ner, dar nu a intrat� Chestia asta avea lame care se schimbau, de asemenea, dar acestea ar�tau ca o cutie cu mufe� Am auzit firezul ie�ind. Nu i-am v�zut folosind aceasta pe capul meu, dar am auzit c� a fost folosit pe ceva. B�z�ia la un grad �nalt �i apoi dintr-o dat� a f�cut brrrrrrrrrr! Cam a�a.� (Idem, p. 186, accentu�rile apar�in lui Sabom)

Sabom era sceptic cu privire la descrierea lui Pam a cu�itului de os Midas Rex ca fiind o �perie de din�i electric� cu �lame interschimbabile�. El a crezut c� aceasta a fost evident o descriere inexact�. �n cele din urm� el a fost s� transcrie interviul lui Pam �n martie 1996 �i s� trag� concluziile. El relateaz� descoperirile lui �n urm�torul fel: �Am sunat la Compania Midas Rex� iar ei mi-au trimis manualul de folosin�� cu poze ale cu�itului folosit de Dr. Spetzler. Am fost �ocat de claritatea descrierii lui Pam referitoare la cu�it ca fiind ca �o periu�� de din�i electric� cu lame interschimbabile �i cu �o cutie cu mufe� �n care se �ine acest echipament. Descrierea lui Pam referitoare la �an�ul din v�rful cu�itului care �p�rea s� �ntre �n m�ner� era pu�in cam enigmatic. Dac� e privit dintr-o parte, cap�tul cu�itului de os are o margine care at�rn� �n afar� care arat� ca un �an�. Totu�i, acesta nu a fost localizat �acolo unde lama p�rea s� �ntre �n m�ner�, ci �n partea cealalt�. De ce a ap�rut aceast� discrepan�� �n descrierea lui Pam� prima explica�ie este c� ea nu a �v�zut� deloc lama, �ns� ea a descris-o din propria sa ghicire �i dup� felul cum suna� O alt� explica�ie posibil� este c� ea a �v�zut� lama de la o distan�� �i a dat o descriere destul de bun� a cu�itului cu �lamele interschimbabile� �i cutia �n care se �inea, �ns� nu a putut vedea v�rful lamei. Aceast� lam� este destul de mic� �i atunci c�nd se �nv�rte �n folosin�a ei este foarte greu de a fi v�zut� cu claritate.� (Idem, 187-189, accentu�rile �mi apar�in)

Aceste obiec�ii sunt logice, cineva poate spune c� Pam a avut de la cineva descrierea acelui instrument a�a c� raportul ei a fost clar, numai c� dup� cum se vede, acesta nu a fost clar 100%, probabil �i din cauz� c� lama este a�a de mic� �i opereaz� la o vitez� mare de rota�ie per minut. Pam a descris �i unul din c�ntecele favorite pe care le ascultau asisten�ii lui Spetzler �i faptul c� ei au avut ceva probleme cu venele �i arterele ei. Toate aceste evenimente au fost raportate dup� �ncetarea activit��ii creierului, a activit��ii inimii, etc. Acesta este doar v�rful aisbergului. Sabon, pe l�ng� al�ii, a f�cut cercet�ri intense �n acest domeniu �i sunt tot mai multe cazuri de constr�ngere �n care oamenii descriu evenimente, uneori la mile dep�rtare, la c�teva ore dup� ce semnele vitale au disp�rut. �n �ncheiere, Sabom scrie: �Toate acestea sunt �ntreb�ri legitime care continu� s� ascund� revendicarea celui care a avut experien�a de moarte clinic� c� �Am v�zut din tavan astea�. Pentru unii, eviden�a care reiese din astfel de cazuri ca cel al lui Pam va sugera vreun anumit fel de experien�� de ie�ire-din-corp care are loc atunci c�nd moartea este iminent�. Pentru al�ii, inexactitatea care reiese din evaluarea acestor cazuri va fi un destul de bun motiv s� le �ndep�rteze ca pe ni�te vise, halucina�ii sau fantezii.� (Idem, p. 189)

Comentarii de �ncheiere
Cred c� exist� o eviden�� abundent� care poate s� demoleze punctul de vedere naturalist. Combina�ii pe Penfield, Jung, Persinger, Carter, Eccles, Sabom �i pe mul�i al�ii putem ajunge la un consens fundamental c� �mintea� �i �trupul� sunt independente �i separate. Mai jos este un tabel sinoptic de baz�:

1) Nu exist� nici un fel de eviden�� c� nimicul nu va produce vreodat� ceva. Pentru ca o explica�ie mecanic� s� fie plauzibil� �n ceea ce prive�te originea universului, materialistul trebuie s� speculeze o violare direct� a tuturor legilor naturale. Dar aceasta ar fi un miracol! Numai c� atunci materiali�tii vor ap�rea cu expresia ��tim c� s-a �nt�mplat de aceea nu este chiar un miracol�. Acesta este doar un caz al materialistului care �i fixeaz� st�lpi �int� �i �i mut� de fiecare dat� pentru a trece pe l�ng� eviden�ele care �i distrug pozi�ia. El va trebui s�-�i mute aceste �inte repede �i din greu pentru a ajunge argumentul cosmologic.

2) Argumentul pentru proiectare este foarte s�n�tos. �Exemplele� pe care le dau materiali�tii drept �proiect gre�it� le cad �n fa�� �i nu au nici un fundament. Punctul de vedere mecanist de a dovedi complexitatea vie�ii este insuficient �i acoperit de probleme.

3) Dac� punctul de vedere mecanist este adev�rat atunci nu exist� fundament pentru obiectivele morale. Dac� cineva spune c� �noi ne determin�m propriile morale� atunci eu a� putea foarte bine s� fiu un violator �i s� spun �aceste sunt valorile mele morale, eu m-am decis pentru mine, treaba voastr�.� �tiin�a nu poate verifica dac� Hitler chiar a f�cut ceva gre�it �i dac� moralele sunt doar �obiceiuri biologice� atunci dac� Hitler ar fi preluat totul noi am fi avut �obiceiurile� Germaniei naziste �n ziua de azi. Numai c� nimeni nu este de acord cu aceasta. Ceea ce este aceasta �n care se angajeaz� unii este un fals logic.

4) Presupunerea referitoare la viteza constant� a luminii cade �i ea. Chiar cei din tab�ra secular� invidiaz� faptul de a admite c� viteza luminii nu este constant�. Prin urmare, deoarece o stea se afl� la un miliard de ani lumin� dep�rtare nu �nseamn� c� a trebuit luminii un miliard de ani ca s� ajung� aici �i nici nu �nseamn� c� universul are cel pu�in un miliard de ani.

5) �tiin�a nu poate verifica toate (sau m�car s� fie pe aproape).

6) Suferin�a, iadul �i r�ul nu combat existen�a lui Dumnezeu; de fapt, dac� nu ar fi existat Dumnezeu, nu ar fi existat un asemenea lucru ca �r�ul�. Dar ce a fi virtuos �i bun este cel mai drept lucru pe care s�-l facem? De ce s� nu �nl�tur pe oricine �i orice care �mi st� �n cale pentru a m� putea �mplini pe mine �nsumi? Ei �tiu �n inima lor c� aceast� lume a fost proiectat� �i creat� pentru un scop. Lucrurile invizibile ale lui Dumnezeu sunt manifestate cu claritate �n aceast� lume. Dar ei nu sunt mul�umitori ci �i gust� �n schimb imagina�iile lor de�arte. Ei se �ntorc de la Dumnezeu la propriile lor dorin�e rele. (Romani 1:19-32)

Doresc s� mul�umesc lui Glenn Miller [www.christian-thinktank.com] pentru multele informa�ii valoroase con�inute intr-unul din articolele sale [www.christian-thinktank.com/hmosoul.html]. De asemenea doresc s� mul�umesc doctorului Gary Habermas, de la Universitatea Liberty [www.liberty.edu], pentru unele citate pe care mi le-a oferit. Dr. Habermas a f�cut o supraabunden�� de cercet�ri �n acest domeniu �i el ar putea oferi mult mai multe eviden�e unui c�ut�tor sincer.

�Eu sunt calea, adev�rul �i via�a.�

Isus

E Copy-Paste ca și celelalte.

Exista vreun ateist care sa nu creada in teoria evolutiei?

Dedicare total�

Dumnezeu nu exista ?
Publicat de Eugen

...daca totusi Dumnezeu exista?




Numarul ateilor in prezent nu este deloc unul mic, iar si mai grav este faptul ca unii din cei ce cred in Dumnezeu incep a-si pune intrebarea: "Oare Dumnezeu nu exista?".Persoanele mult prea putin crestine, care isi pun acesta intrebare cu siguranta nu l-au cunoscut indeaproape pe Dumnezeu pentru a fi CONVINSI ca El exista.
Toate teoriile evolutiei a caror menire este de a sustine inexistenta si faptul ca lumea sa creeat din nimic, au fost si sunt reduse la tacere in totalitatea de catre cei mai mari doctori in teologie, pastori, misionari, evanghelisti, preoti si de asemenea de cei mai mari oameni de stiinta. Daca tu cel ce citesti aceasta esti crestin(a), cu siguranta esti cu toata fiinta de acord cu mine cand spun cu mare mandrie si certitudine: DUMNEZEU EXISTA, insa daca tu cel ce citesti aceste randuri esti ateu, tin sa te anunt (asta in cazul in care nu ai aflat) ca sunt foarte multi fosti atei care s-au pocait (au devenit crestini) . Poate zici, "Eu sunt un ateu convins si mult prea puternic pentru a fi macar putin deconectat de la convingerile mele ateiste", insa iti pot garanta au fost altii chiar mai dedicatii ateisumului decat tine, iar acum sunt fii ai Regelui Suprem. TE CREZI SUFICIENT DE PUTERNIC PENTRU A CITII ACEST ARTICOL PANA LA FINAL?

1. Dimensiunea Universului este infinita (si nu cred ca a ajuns inca vre-un om la o distanta de nici "macar" 3.000.000 ani lumina pentru a ma putea contrazice).
Esti sigur ca Dumnezeu nu se afla de asemenea si la 7.000.000.000.000.000.000.000.000.000 de ani lumina fata de pamant? ( e greu de citit? matematica asta ! ) L-ai cautat tu pe Dumnezeu la aceasta distanta pentru a fi sigur ca nu El se afla de asemenea si la o asemenea distanta?

2. Stii cine a fost Isaac Newton?
-una dintre cele mai mari personalitatii din istoria omenirii, fizician, matematician, om de stiinta, astronom. Dar ai stiut ca a fost si un foarte mare si dedicat crestin? (daca nu, inseamna ca ai chiulit de la scoala sau profesorii tai au "uitat" sa-ti spuna acest lucru). Newton in toata super inteliganta lui, a inteles ca Dumnezeu exista si a ajuns la concluzia ca teoriile elovutioniste sunt bazate pe NIMIC.
De asemenea eu personal am aflat de curand ca cei mai mari "inteligentii" lideri atei au descoperit un nou element chimic care sustin ca ar sta la baza crearii Universului, acesta find uluitorul element denumit : NIMIC. Astfel dupa inteligenta iesita din comun a acestor oameni obtinem urmatoarele date:
- la inceput nu a fost NIMIC
- la un moment dat NIMICUL a dat nastere Universului (eu stiam ca Universul include Pamantul, planetele, corpurile ceresti etc,) dar dupa teoriile ateiste, Universul AR TREBUI sa nu contina nimic, deoarece se spune ca NIMICUL I-a dat nastere. Daca Universul este NIMIC atunci si Pamantul si inclusiv oamenii sunt nimic. Asta este teoria de baza a ateismului. Daca nu crezi in ea nu esti ateu. Ateu fiind si adept al acestei afirmatii (pe care nu eu ci "marii" cercetatori atei i-au dat nastere) , trebuie sa crezi ca inclusiv tu nu existi.
Este de-a dreptul absurd chiar si pentru un copil de 5 ani sa creada o asemenea teorie.

Este coeficientul tau de inteligenta superior lui Isaac Newton si a altor oameni de stiinta ( mai contemporanii: Robert L.F. Boyd, D.M. Mackay etc) pentru a-i putea contrazice pe acestia ? Daca vre-un om de stiinta ateu decedat sau contemporan a sustinut sau sustine ca ii este superior lui Isaac Newton si a putut sau poate sa-l contrazica pe acesta, cu siguranta a meritat sau merita sa fie sub tratamentul celui mai bun medic psihiatru din lume.

3. Este Biblia o minciuna?
Cu totii stim ca Pamantul este de forma sferica (rotund), dar acest lucru nu l-au stiut toti oamenii dinaintea noastra. Dar totusi erau niste oamenii care au stiut asta de la Domnul si de asemenea au scris acest lucru indemnati de Duhul Sfant in Cartea Cartilor - Biblia. Acesti oamenii sunt: Solomon, fiul lui David in Proberve 8:31 si profetul Isaia in Isaia 40:22.


Proverbe 8:31 juc�nd pe rotocolul p�m�ntului S�u, �i g�sindu-mi pl�cerea �n fiii oamenilor.

Isaia 40:22 El st� deasupra cercului p�m�ntului, �i locuitorii lui sunt ca ni�te l�custe �naintea Lui; El �ntinde cerurile ca o mahram� sub�ire, �i le l��e�te ca un cort, ca s� locuiasc� �n el.

De asemenea Iov in capitolul 26 versetul 7 vorbeste despre faptul ca Pamantul este "spanzurat in aer"

Solomon a scris despre ROTOCOLUL PAMANTULUI in urma cu peste 970 de ani inainte de Hristos, Isaia a scris despre CERCUL PAMANTULUI cu peste 730 de ani inainte de Hristos iar Iov cu mult peste 1000 de ani inainte de Hristos.
Acesti oameni au indraznit sa contrazica prin aceste versete pe cei ce spune-au ca Pamantul este plat sustinand cu tarie ca Pamantul este ROTUND si SUSPENDAT IN AER. Omenirea s-a convins de acest adevar ca Pamantul este de forma sferica si supendat in aer, dupa mai bine de 3500 de ani de la afirmatiile Bibliei. Inteleptii acelor vremuri (nu orice omaneni de rand) sustineau ca Pamantul este plat si este sustinut de diferite lucruri, fiinte sau de umerii lui Atlas (personaj mitologic).
De unde crezi ca au stiut Solomon, Isaia si Iov aceste lucruri pe care chiar si tu azi le gasesti scrise in Biblie, daca Bibia nu ar fi adevarata si daca Dumnezeu nu ar fi existat?
Sunt mult prea multe dovezi care dovedesc ca Dumnezeu exista incat nu ar fi suficient spatiul pamantesc pentru a depozita cartile rezultate. Dumnezeu exista iar aceste dovezi pe care ti le-am prezentat azi sunt suficiente pentru a intelege pe deplin acest lucru si pentru a te intoarce cu fata catre El.
Ioan 3:16 spune
�Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.�
Chiar daca esti ateu momentan (sau ai fost, sper ) , faci parte din "lumea" ceea ce inseamna ca Dumnezeu exista si te iubeste foarte mult. trebuie doar sa-L alegi pe El si vei fi salvat. Arunca toate cartile cu teoriile evolutiei, DVD-urile sau orice alte surse care pun la indoiala existenta Lui Dumnezeu si urmeaza CALEA, ADEVARUL si VIATA adica pe ISUS CHRISTOS.

Chiar daca nu vrei sa crezi in Dumnezeu , de acum in colo in mintea ta vor fi permanent urmatoarele cuvinte si nu le vei putea scoate NICIODATA:

DACA TOTUSI EXISTA DUMNEZEU? daca totusi Dumnezeu exista iar eu nu cred, ce se va intampla cu mine? , daca totusi..... daca totusi..... daca totusi.... daca totusi Isus Christos va revenii pe pamant, daca totusi m-am inselat iar DUMNEZEU cu AVEVARAT EXISTA ? daca totusi..... ce voi face la JUDECATA??? daca totusi...... Dumnezeu exista? daca.......................... TOTUSI ?


Daca totusi Dumnezeu exista stii ce te asteapta nu ? (doar ai citit Biblia).


DACA TOTUSI crestinii au dreptate si DUMNEZEU CHIAR EXISTA ce se va intampla cu mine??? ??? ???

Exista vreun ateist care sa nu creada in teoria evolutiei?

Einstein si oamenii de stiinta de azi

In articolul precedent am redeat cateva citate din Einstein, nu am vrut sa arat ca acesta era un crestin pentru ca stiu ca nu era. Totusi acest om nu respingea ideea ca exista Cineva care a creat toate lucrurile. Este adevarat, cateodata Il numea Dumnezeu pe Acel Cineva, cateodata nu ii spunea Dumnezeu, dar nu concepea ca TOTUL a aparut din NIMIC asa cum afirma multi astazi.

Observ ca ateii incearca sa gaseasca tot felul de scuze si explicatii pentru spusele lui Einstein si ma catalogheaza ca unul care fac apel la autoritatea mintii lui. Dar ma gandesc si eu la toate afirmatiile si �dovezile� aduse de atei copiate de prin partile �oamenilor de stiinta� evolutionisti. As dori ca macar un ateu sa imi aduca propriile lui dovezi fara nici o presupunere pentru a-mi demonstra ca totul a aparut datorita evolutiei.

Daca astazi, �dovezile� oamenilor de stiinta pro-evolutionism sunt luate ca litera de lege se poate ca dupa ce vor muri sa spuneti cum spuneti acum despre Einstein: �era si el om, se putea insela�. Daca asa veti spune in viitor, inseamna ca astazi credeti o minciuna.

Ce bine ca Dumnezeu nu se schimba, �C�ci Eu sunt Domnul, Eu nu M� schimb;� (Maleahi 3:6)

Acum doua saptamani am luat un interviu impreuna cu un prieten cu scopul de a predica Evanghelia. Fara sa vrem am dat peste un baiat care, spunea el, �este cu stiinta dom�le�. Si i-am spus sa imi explice si mie cum a aparut totul daca nu crede ca Dumnezeu exista. Si am auzit ceva de genul: ca o gaura neagra� si cu un asteroid�si� spunea �va dati seama, oricine stie ca prima forma de viata a fost matasea broastei�� La un moment dat nu stiam ce sa mai zic, chiar mi-a fost inchisa gura, totusi nu datorita �multelor� dovezi.

Este adevarat, unii sunt mai bine documentati in ceea ce le spun altii despre evolutionism. Probabil, tipul nu si-a facut lectiile foarte bine. Chiar RATIONAL vorbind, nu pot sa cred evolutionismul. Crestinismul are marturia Bibliei si ale oamenilor ce au scris-o, in plus astazi exista oameni, si nu putini, care experimenteaza adevarul Bibliei. Si daca este sa ne luam dupa ce spun ateii, cum ca a fost scrisa de niste pescari fara carte, ma intreb si eu, ca trebuie sa fi fost foarte inteligenti ca sa poata manipula pana acum milioane de oameni.

Ateismul vine cu evolutionismul, si imi spune sa cred ca daca merg in China si ma adaptez la tipul lor de mancare, am evoluat. Serios? Parca as vrea sa am si niste aripi, m-as deplasa mai usor. Pot sa sar in sus si sa dau din maini? Macar pot sa sper ca peste milioane de ani, urmasii mei vor avea aripi cu pene si as vrea sa mai fie si colorate ca la un paun. Da chiar, coada paunilor de ce a evoluat la stadiul prezent?

E Copy paste,dar interesant.

Care sunt prejudecatile ateistilor? Care sunt punctele tari si punctele slabe?

Zodiac European - Scorpion
Profilul zilei de nastere - 13 Noiembrie
Scorpion, Treisprezece noiembrie - Ziua comentatorului

In general, cei nascuti in aceasta zi dau dovada de receptivitate si de profunzime atunci cand isi exprima parerile referitoare la timpurile lor. Nu fac multe referiri la viata lor particulara. Atunci cand vor face afirmatii in legatura cu ceea ce se petrece in jurul lor, vor atrage de cele mai multe ori atentia. Totul prezinta importanta pentru ei, dar mai ales chestiunile legate de politic sau de social. Se vor documenta citind ziarele, privind la televizor sau studiind carti istorice sau sociologice. Indiferent de locul de unde isi culeg informatiile, isi vor forma pareri solide despre felul in care evolueaza sau involueaza lucrurile.

O problema pentru multi dintre nativii zilei de 13 noiembrie este faptul ca nu isi folosesc in mod corect toata energia, mai ales in ceea ce priveste evolutia si intelegerea de sine. Pentru ca interesele lor sunt atat de clar orientate, exista riscul sa devina superficiali. Cei care ii cunosc ii pot considera amuzanti si intelegatori. In acelasi timp, nativii ar putea fi considerati lipsiti de stabilitate. In orice caz, indivizii mai evoluati nascuti in aceasta zi vor face eforturi sa invete totul despre forma si sa isi personifice interesele. Astfel, vor reusi sa stabileasca o legatura intre procesele lor interioare si lumea din jurul lor. Acesti oameni sunt foarte bine echipati sa isi promoveze cauza si sa devina indivizi complet realizati.

Nativii acestei zile au doua feluri de conceptii. Unii vor aborda lumea intr-un mod rational, plin de bun simt, dar ateist, iar altii vor aborda o conceptie traditionalista, plina de convingeri religioase. Atunci cand se vor apropia de floarea varstei, vor fi rationalisti stricti. Insa, la un anumit moment, ar putea sa cedeze in fata unor puternice influente ale unui sistem de credinta religios. Dupa ce vor trece de inceputul acestei perioade, nu vor mai simti nevoia sa renunte la logica sau la rational. Mai degraba vor face eforturi sa le foloseasca in interesul lor. Le vor pune sa lucreze la sustinerea convingerilor spirituale sau religioase. Acesti nativi nu sunt oameni plini de zel care cred neconditionat in ceva. De fapt, ei sunt optimisti cu o credinta bazata pe ceea ce vad in jurul lor. Ei cred ca tot ce ii inconjoara este dovada vie a existentei divinitatii si a mamei natura.

Persoanele nascute pe data de 13 noiembrie cred cu pasiune in convingerile lor. Se opun oricarei forme de nedreptate. Din aceasta cauza, s-ar putea sa isi exprime parerile intr-o maniera dogmatica si autoritara. Asadar, este important sa faca un efort sa asculte fara prejudecati partea adversa, indiferent daca vor fi de acord sau nu cu parerile acesteia. Uneori pot fi foarte folositoare parerile contrare.

Mai presus de orice, nativii acestei zile sunt realisti. Deci, in cea mai mare masura raman imuni la argumentele si lucrurile false sau dubioase. Vor reactiona intr-un mod foarte puternic la ceea ce vor considera ca nu este demn de loialitatea lor, indiferent daca este vorba de companie, asociatie sau de clubul in care activeaza. Spun tot ce cred intr-un mod deschis si chiar au o inclinatie spre cearta. Ar trebui sa evite sa se opuna unor oameni puternici pentru ca astfel isi vor face dusmani de temut. Este foarte important pentru cei nascuti in aceasta zi sa cultive modestia si simplitatea. In nici un caz nu trebuie sa dea uitarii locul lor de origine, indiferent cat de departe se afla de casa, la propriu sau la figurat.

SFATURI: Lucreaza cu tine insuti. Descopera care este punctul tau forte si incerca sa il pui in relatie cu lumea. Trebuie sa fii constient tot timpul de efectul pe care il ai asupra celorlalti. Invata sa asculti intr-un mod mai profund. Gandeste-te inainte sa te implici intr-un proiect.

PUNCTE FORTE:
Preocupat ;
Spiritual ;
Informat

PUNCTE SLABE:
Revoltat
Suparator
Bagacios

E copy paste

Puncte forte ale ateilor.

Despre victimele de l�ng� noi. Reabilitarea Evei.

R�ndurile urm�toare sunt un bun pretext s�-mi amintesc de una din trupele tinere�ii mele, Tears for Fears � mai sus e o pies� splendid�, nu preferata mea, dar cea mai adecvat� contextului.

Pornesc pledoaria, ca �i �n articolele precedente, de la un eveniment punctual.

�naltul comisar ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, a denun�at, �ntr-un comunicat ocazionat de Ziua Interna�ional� a Femeii, violen�a conjugal� �i uciderea, anual, a circa 5000 de femei �n a�a-numitele �crime de onoare�.
��n numele protec�iei onoarei familiei, femei �i fete sunt �mpu�cate, lapidate, arse, �ngropate de vii, strangulate, sufocate sau �njunghiate mortal, �i asta �ntr-un ritm �nsp�im�nt�tor�, afirm� doamna Pillay, care mai spune: �cu toate acestea, majoritatea celor 5.000 de crime de onoare �nregistrate anual �n lume nu apar pe prima pagin� a ziarelor, nu mai mult dec�t nenum�ratele violen�e aplicate femeilor �i fetelor de c�tre so�i, ta�i, copii, fra�i, unchi sau al�i b�rba�i � �i uneori de c�tre alte femei � din familiile lor�.

Pentru cine are t�ria s� vad� cum arat� o astfel de crim� de onoare, mai jos sunt ni�te imagini pentru care �cumplit� e un atribut lejer. Imaginile au f�cut �nconjurul lumii �n 2008 � este o adolescent� de 17 ani ucis�, prin lapidare, �n Kurdistanul irakian de membrii masculini ai familiei. Motivul � familia fetei era yezidit�, o minoritate etnico-religioas�, iar fata ��ndr�znise� s� mearg� al�turi de un t�n�r sunit.
Potrivit unui raport ONU, crimele de onoare au loc aproape exclusiv �n lumea islamic� �i �n comunit��ile de imigran�i proveni�i din lumea islamic� din Occident. F�r� leg�tur� special� cu lumea islamic�, ci cu Africa sub-saharian� �i Orientul Mijlociu, merit� amintit� �n context o barbarie cu nimic mai prejos � excizarea, adic� t�ierea/mutilarea clitorisului �i a labiilor �n pubertate, astfel �nc�t sexualitatea femeii s� fie destinat� exclusiv na�terii, nu �i pl�cerii. Ca �i circumcizia masculin�, practica este originar� din Egiptul Antic �i, �n Africa, e r�sp�ndit� deopotriv� �n comunit��i cre�tine, musulmane �i animiste.

Am dorit s� amintesc practicile sinistre de mai sus �n siajul minidezbaterii legate de abera�iile unui a�a-numit psiholog, sanc�ionate aici, pe VoxPublica, �i pe noua blog�-sor� a vocii publice, Pandora�s. Nu voi comenta asupra inep�iilor livrate de individ sub ambalajul pertinen�ei �tiin�ifice. �i Berlusconi spunea c� frumuse�ea femeilor �i �ndeamn� pe b�rba�i la viol. Doresc �ns� s� insist pu�in asupra unor probleme subsumate violen�ei, din marea familie a �n�ravurilor� rom�nilor. Asta pentru c�, de�i nu avem cultura crimei de onoare sau a exciz�rii, avem o teribil� cultur� a violen�ei conjugale �i o �i mai teribil� cultur� a t�cerii �n privin�a violen�ei asupra femeilor. Adagio �n context � am r�mas oarecum dezam�git de con�inutul prea �light� al blogului Pandora�s, �n timp ce pe agenda femeii rom�ne moderne ar trebui s� se afle �i alte subiecte, mai ustur�toare, �ntr-o societate a�a �napoiat� ca a noastr�.

Citind cele dou� articole mai sus invocate, mi-au venit �n minte nenum�rate extensii ale ideii de violen�� asupra femeii la noi. Mi-am amintit de arhetipul cocalarului �ce faci, p�pu�ea� �i a faptului c�, asist�nd, pe strad�, la tot felul de m�g�rii la adresa femeilor, mi se face adesea ru�ine c� sunt b�rbat � ca acei indivizi. Mi-am amintit c�, intervenind, �ntr-o intersec�ie, �n ap�rarea unei bicicliste pocnite pe fund �i tratate cu un a propos sexual de un pu�tan, am fost �njurat chiar de biciclist�, care mi-a �uierat/urlat un �ce te f*te pe tine grija de ce face �sta cu bucile mele? ce, le vrei �i tu?�. Mi-am amintit de prietena mea Cristina care, sufocat� de acest tip de comportament omniprezent �n Rom�nia, a plecat definitiv �n Canada, iar anul trecut �mi m�rturisea c�t de fericit� a fost aceast� decizie din perspectiva ne-agresiunii psihice sau fizice �n spa�iul public. Mi-am amintit c� violen�a �n familie a devenit subiect de infotainment la ora 17 �i mi-a revenit �n minte cinismul concluziei c� rom�nilor le place, pur �i simplu, s�-�i vad� propriul sordid exhibat public. C� s-a dezvoltat, �n media rom�neasc�, o real� industrie a scenariilor care includ, invariabil, forme de violen�� asupra femeii. Mi-am amintit c� tr�im �n cultura care cau�ioneaz� (�i cultiv� �nc�) expresii precum �b�taia e rupt� din rai�, �a�a-i trebuie, dac� se �n�ole�te ca o curv�, �a meritat-o, dac� n-a �tiut s�-�i �in� gura�, �gura bate curu� �, �eu te-am f�cut om, eu te fac neom�, �eu te-am f�cut, eu te omor� etc.

Zilele trecute a ap�rut un raport potrivit c�ruia jum�tate din agresiunile �n familie semnalate sunt �ndreptate �mpotriva femeilor. La un moment dat, �n articolul de mai sus apar reac�ii � eu le-a� numi, elegant, reduc�ioniste � de genul �principala problem� e educa�ia, mai precis lipsa ei� �i �s�r�cia �i alcoolul sunt de vin�. A� aminti �n context de scandalurile conjugale ale lui �tefan B�nic� jr. din anii �90 sau de celebrul divor� Ovidiu Br�nzan-Dana R�zboiu din 2005 � adic� oameni la care nici s�r�cia, nici lipsa de educa�ie nu puteau fi cauze ale violen�ei. NU cred c� doar ace�ti doi factori, lipsa educa�iei �i s�r�cia pot duce la violen�� �mpotriva femeii. Opinez c� r�d�cinile violen�ei acceptate/tolerate/cultivate p�n� la stockholmianism �n societatea rom�neasc� �i, �n general, �n societ��ile europene �nc� tr�inde �n �era m�ntuirii� sunt mult mai ad�nci �i c�, �n bun� parte, �in de importan�a cov�r�itoare a religiei �n via�a oamenilor. �i la noi, �i la musulmani � dar la musulmani nu m� bag, c� nu tr�iesc printre ei. Oricum, excesele lor barbare dep�esc puterea mea de �n�elegere.

A� dori �ns� s� insist pu�in asupra r�d�cinilor bizantine ale violen�ei aspra femeii. Femeia are, la noi, inculcat� o cultur� cel pu�in milenar� a p�catului �i supunerii (�ascult�rii�), motiv pentru care nu c�rcote�te la derapajele violente ale p�rintelui sau partenerului de via��. G�sesc �n �Omul bizantin� (volum coordonat de Guglielmo Cavallo � Polirom, 2000), c�teva explica�ii:

�O lectur� atent� a textelor (izvoarelor istorice, n.m.) recuperate ne sugereaz� c� societatea patriarhal� a Bizan�ului avea o atitudine ambivalent� fa�� de femeie, atitudine care se manifest� �n modul cel mai explicit prin antiteza operat� �ntre Eva �i Fecioara Maria: cea dint�i, denigrat� f�r� �ncetare pentru c� l-a ispitit �i l-a convins pe Adam s� m�n�nce din pomul interzis al cuno�tin�ei �i deci a fost cauza p�catului originar; cea de-a doua, venerat� ca maic� pur� �i ne�ntinat� a Domnului, al c�rei fiu a pogor�t din ceruri pentru a ridica p�catele lumii �i a oferi umanit��ii posibilitatea m�ntuirii �i a vie�ii ve�nice. [...] �n Bizan� a existat dintotdeauna o tensiune (eu i-a� spune incoeren�� schizoid�, n.m.) �ntre idealul ascetic cre�tin al fecioriei �i celibatului, pe de o parte, �i �promovarea� c�s�toriei, pe de alta; c�s�toria oferea o solu�ie legitim� rela�iilor sexuale �i procrea�iei�� [...] �Pe de alt� parte, femeile erau �n mod constant privite cu suspiciune, fiind un poten�ial obiect al ispitei, �n perioada menstrual� erau considerate �impure�, iar �n cele 40 de zile ale lehuziei treceau drept fiin�e slabe �i nedemne de �ncredere. Prin urmare, r�m�neau victime ale nenum�ratelor forme de discriminare, de exemplu �n ceea ce prive�te condi�ia lor legal�, accesul la instruc�ie �i libertatea de mi�care�.

Descrierea istoric� a femeii cre�tine din spa�iul bizantin continu�, �n cartea amintit�, cu exemple halucinante � mai toate se reg�sesc �n mentalitatea rom�nului profund de ast�zi. Voi exemplifica, din afara c�r�ii, cu un citat dintr-un respectat teolog cre�tin de pe vremea sfin�ilor p�rin�i, Evagrie Ponticul:

Fugi de �nt�lnirea femeilor dacã vrei sã fii cuminte,
�i nu le da �ndrãznealã sã cuteze c�ndva �mpotriva ta,
Fiindcã la �nceput fie chiar au, fie se prefac cã au evlavie,
dar mai apoi �ndrãznesc cu neru�inare toate.
La prima �nt�lnire au privirea �n jos, vorbesc bl�nd �i pl�ng
cu compãtimire, au o figurã nobilã �i suspinã amar,
�ntreabã despre neprihãnire �i ascultã cu s�rguin�ã.
Dacã le vezi a doua oarã, ridicã pu�in capul.
A treia oarã, se uitã fãrã de ru�ine; de-abia z�mbe�ti, cã �i
izbucnesc �n hohote de r�s; dupã care se �mpodobesc
�i se aratã elegante, aruncã priviri care vestesc
patima, �i �ntind spr�ncenele, clipesc din pleoape,
�i dezgolesc g�tul �i bra�ele, fac figuri a���ãtoare
cu tot trupul, spun cuvinte care �nmoaie patima
�i-�i gãtesc o voce care sã �nc�nte auzul, asediind
prin toate acestea sufletul.
Toate acestea devin pentru tine un c�rlig care te mome�te spre moarte
�i un nãvod bine �mpletit care te trage spre pierzanie.
Sã nu te amãgeascã folosind cuvinte binevoitoare, fiindcã
�n ele se ascunde rãul venin al fiarelor.

Merit� men�ionat, �n context, c� nici post-schismaticii din Occident nu au fost cu mult mai breji. �n ciuda cultului iubirii �i al frumuse�ii femeii, c�ntat de menestreli �i teoretizat de renascenti�ti, Inchizi�ia, procesele de vr�jitorie, suprapunerea dorin�ei cu p�catul, a purit��ii cu castitatea/virginitatea �i portretizarea femei ca avatar facil al diavolului au avut repercusiuni p�n� �n zilele noastre, inclusiv. �n ��rile predominant catolice (Spania �i Fran�a sunt exemplelele de fa��), violen�a �mpotriva femei r�m�ne o problem� social� major�, de unde �i m�suri radicale de tipul br���rilor cu GPS pe care b�rba�ii violen�i sunt obliga�i s� le poarte, pentru a-i �ine la distan�� de victimele lor.
Nu acuz exclusiv cre�tinismul c�, prin generalizarea p�catului originar, a transformat femeia �n victim� trans-epocal�. P�n� una-alta, Homo Sapiens a fost �i este, per se, o specie de omnivor violent. �i repro�ez �ns� cre�tinismului c� nu face destul � �i, unde o face, nu o face destul de profund � �n sensul recuper�rii istorice a egalit��ii sociale �i conjugale a sexelor. Mai pe �leau, c� refuz� s� participe la reala emancipare a femeii de sub culpele doctrinare pe care tot religia le-a inculcat. Nu cred c� m� poate contrazice cineva dac� afirm c� biserica r�m�ne, �n Rom�nia rural� �i violent�, unul din principalii, dac� nu principalul factor de educa�ie social�. �ntr-un astfel de context, Bisericii i se pot nu imputa, dar repro�a pasivitatea �i �l�acharnement�, �nd�rjirea cu care ap�r� ideea p�catului originar � sursa incon�tient� a at�tor acte de violen��. Pentru c� nu at�t promovarea imaginii Fecioarei, c�t �reabilitarea� dogmatic� a Evei �i responsabilizarea lui Adam ar putea lupta, �n genera�iile viitoare, cu pornirile violente din taina c�s�toriei �i din modelele rela�ionale subiacente.

�mi aminte�te c� niciun efort �n ap�rarea condi�iei femeii �n societatea noastr� nu e inutil.

Ateii au constiinta,nu dau vina pe nimeni pentru greșelile lor,știu s� respecte atunci c�nd e cazul.Au bun simț,�și asum� responsabilitatea greșelilor f�cute,au creier deci g�ndesc și alte lucruri asem�n�toare.Zic eu c� a face o fapt� bun�,e de 1000 de ori mai apreciat� �n ochii Domnului,dec�t a sta �n genunchi și a te ruga toat� ziua la el,pentru neputințele tale,din moment ce el �n calitate de creator ți-a dat toate elementele necesare s� te descurci.Ateii pot s� dea și s� primeasc�,�n funcție de posibilit�ți,și f�r� a crede neap�rat �ntr-o divinitate,ci doar �n ei �nșiși.Pot s� fac� r�u sau bine,�n funcție de caz,și f�r� credinț� �n Dumnezeu,iar ei sunt conștienși de asta c� totul depinde de ei.

Puncte slabe ale ateilor.

"Am avut revelatia ca in afara de Dumnezeu nu exista adevar. Mai multe adevaruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevar. Iar daca adevarul este unul singur, fiind transcendent in esenta, sediul lui nu e nici in stiinta, nici in filozofie, nici in arta. Si cind un filozof, un om de stiinta sau un artist sint religiosi, atunci ei nu se mai disting de o baba murdara pe picioare care se roaga Maicii Domnului."- petre tutea

"Luther, cit e el de eretic si de zevzec, a spus doua lucruri extraordinare: ca creatia autonoma e o cocota si ca nu exista adevar in afara de Biblie. Mie mi-a trebuit o viata intreaga ca sa aflu asta. El nu era asa batrin cind a dibacit chestia asta, ca era calugar augustin... Mie mi-a trebuit o viata ca sa ma conving ca in afara de Biblie nu e nici un adevar."- petre tutea

"Eu sint iudeocentric in cultura Europei, caci daca scoti Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine un glumet tragic. Fara Biblie, europenii, chiar si laureatii premiului Nobel, dormeau in craci. Stiinta si filozofia greaca sint foarte folositoare, dar nu sint mintuitoare. Prima carte mintuitoare si consolatoare pe continent - suverana - e Biblia."- petre tutea


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Prezentare si evaluare critica a argumentului cosmologic Kalam pentru existenta lui Dumnezeu

Horia G. Plugaru


I. Prezentare generala :

Alaturi de argumentul ontologic si de cel teleologic, argumentul cosmologic este unul clasic pentru existenta lui Dumnezeu. Filosofi dintre cei mai importanti au g�ndit diferite versiuni ale argumentului de-a lungul timpului. Ceea ce este comun acestor variante este ca se porneste de la observatia empirica ca exista o lume (un univers) sau/si schimbare, miscare, cauzalitate �n interiorul acestei lumi. Se �ncearca demonstrarea existentei lui Dumnezeu, vazut ori ca si cauza necauzata a lumii sau/si a acelor trasaturi generale mentionate, ori ca ratiune a acestora de a fi, ori ca si creatorul lor.
�n lucrarea de fata voi prezenta trei variante importante ale argumentului cosmologic. Pentru fiecare va exista o analiza critica. Scopul principal al lucrarii fiind critica argumentului cosmologic kalam, voi arata ca premisele acestuia pot fi reduse �n parte la argumentele cosmologice expuse anterior. Deci criticile acestora din urma sunt relevante pentru obiectiile la argumentul kalam. Noutatile pe care adeptii argumentului cosmologic kalam le aduc vor fi expuse si criticate separat. �n acest fel, cititorul va avea prezentate clar si distinct at�t argumentele cosmologice diferite de kalam �mpreuna cu problemele pe care le ridica, c�t si argumentul kalam.


II. Precizare :

Subliniez ca �n aceasta lucrare, prin termenul "Dumnezeu" ma voi referi la conceptul teist despre divinitate. Conform Dictionarului de filosofie si logica[1], prin "teism" se �ntelege : "Credinta �n Dumnezeu �nteles drept unicul creator, atotputernic si atotstiutor, a tot ceea ce exista �n afara sa. Dumnezeu e privit drept o Fiinta distincta de creatia sa, desi se manifesta prin ea, si totodata esential personala, care poarta de grija oamenilor si comunica cu ei, iar acestia �i datoreaza o ascultare si o veneratie nemarginita." Asadar, intentia mea aici este sa demonstrez ca argumentul cosmologic nu ne �ndreptateste sa concluzionam ca dumnezeul teist exista.


III. Regresul la infinit si cauza necauzata. Argumentul cosmologic al cauzei necauzate (ACN) :

1. Expunere :

Conform acestei versiuni a argumentului cosmologic, trebuie sa postulam o cauza prima temporala (�n timp). Argumentul decurge dupa cum urmeaza : fiecare lucru existent are o cauza a existentei sale; fiecare cauza trebuie sa fie cauzata de o cauza anterioara; aceasta din urma trebuie sa fie cauzata de o cauza anterioara ei s.a.m.d. �n felul acesta, doua optiuni se prefigureaza :
a) Ori exista un regres infinit al cauzelor, ori
Exista o prima cauza, o entitate care nu necesita o explicatie cauzala.
Av�nd �n vedere ca a) nu este acceptabila, rezulta . Entitatea respectiva este Dumnezeu. Deci Dumnezeu exista.

2. Obiectii :

O1 : Chiar daca ACN demonstreaza existenta unei prime cauze necauzate, aceasta nu e necesar sa fie Dumnezeu. Ea nici nu trebuie sa fie mareata (great), cu at�t mai putin infinita, scienta sau benevolenta. Prima cauza poate fi la fel de bine diabolica sau universul �nsusi. �n plus, ACN nu stabileste existenta prezenta a primei cauze.
O2 : De ce sa ignoram (a) ? Experienta nu ne indica nicaieri secvente cauzale care ar avea o prima cauza necauzata. Sigur, aceasta nu �nseamna ca experienta indica contrariul, �nsa ideea este ca postularea unei cauze prime pare a fi o asumtie nonempirica pe care unii indivizi au considerat-o evidenta de la sine �nteleasa. Totusi, "din punct de vedere istoric, orice apel la intuitie si adevar de la sine inteles trebuie abordat cu prudenta. Multe lucruri au fost astfel catalogate � dreptul divin al regilor, ideea ca Pam�ntul e centrul universului � pentru ca �n final sa fie demonstrate false".[2]
O3 : Stim ca exista serii infinite � vezi calculul numerelor naturale. De ce nu ar putea exista astfel de serii si �n cauzalitate ? Fara �ndoiala ca sunt diferente importante �ntre seriile matematice si cele fizice, cauzale. Dar fara argumente suplimentare care sa desfiinteze relevanta analogiei pentru critica ACN, concluzia ACN pare nejustificata.
O4 : O obiectie interesanta la respingerea variantei (a) o are Theodore Schick : "Majoritatea dintre noi nu are nici o problema consider�nd universul exist�nd infinit �n viitor. De ce ar trebui sa avem vreuna consider�ndu-l infinit �n trecut ?"[3]

C1 : Din III2 rezulta nevaliditatea ACN.


IV. Contingenta si ratiune suficienta. Argumentul cosmologic bazat pe ratiunea suficienta (ARS) :

1. Expunere :

ARS este raspunsul teistic la �ntrebarea "de ce exista ceva mai degraba dec�t nimic ?". Leibniz, asum�nd principiul ratiunii suficiente, l-a aplicat lumii ca �ntreg. El s-a �ntrebat astfel : "care este ratiunea suficienta a existentei lumii ?".
O obiectie evidenta care se poate aduce celor doua �ntrebari este : "dar de ce ar trebui sa fie nimic mai degraba decat ceva ?". Replica lui Leibniz se bazeaza pe simplitatea conceptuala a nonexistentei, simplitate ce i-ar conferi acesteia o probabilitate a priori mai mare decat cea a existentei a ceva : "Nimicul este mai simplu si mai usor (easier) decat ceva. Mai mult, presupun�nd ca lucrurile trebuie sa existe, avem nevoie de un raspuns la �ntrebarea "[4]

2. Obiectii :

O1 : Unii filosofi au pus sub semnul �ntrebarii �nsasi coerenta �ntrebarii "de ce exista ceva mai degraba decat nimic ?". Bertrand Russell, �ntr-o disputa cu teistul Copleston, �i raspunde "conceptul de nu este aplicabil totalitatii. De aceea universul pur si simplu este."[5] N. Branden completeaza : "A cere o cauza pentru totalitatea existentei echivaleaza cu o contradictie �n termeni : daca respectiva cauza exista, ea este o parte a existentei; daca nu, ea nu poate fi o cauza."[6]
Pe scurt, cauzalitatea implica existenta dar nu si invers.
O2 : Chiar ignor�nd O1, de unde stim ca totul si/sau fiecare lucru trebuie sa existe pentru o ratiune suficienta ? John Mackie admite ca nu vede "plauzibilitatea afirmatiei ca principiul ratiunii suficiente este stiut a priori ca fiind adevarat"[7]. Acelasi filosof australian se refera la dificultatea expusa de Samuel Clarke �n aplicarea principiului ratiunii suficiente la comportamentul uman, de exemplu : daca X are motive serioase pentru a face A sau B, dar nu are motive sa aleaga �ntre A sau B, X mai degraba va alege arbitrar una din variante decat sa nu actioneze.
O3 : Philip Quinn, �n corespondenta cu Adolf Grumbaum face urmatoarea afirmatie : "poate ca ipoteza care postuleaza cea mai simpla stare (state) initiala va fi fortata sa postuleze un mecanism complex producator pentru a explica ce are de explicat. O ipoteza ce porneste de la o stare initiala ceva mai mai complicata va postula, eventual, un mecanism productiv, creator, mai simplu decat al primeia pentru a-si atinge scopul explicativ"[8].
Spusele lui Quinn sugereaza ca simplitatea maxima a unui concept nu garanteaza simplitatea maxima a ipotezei ce foloseste respectivul concept. Asadar, adeptii ARS care se bazeaza pe simplitatea nonexistentei trebuie sa arate ca ipoteza lor nu da nastere unor eventuale complicatii, nu doar sa arate ca ipoteza lor contine un concept foarte simplu.

C2 : Argumentele din sectiunea IV 2 ne permit sa ne indoim de validitatea ARS.


V. Argumentul cosmologic Kalam (AK) :

1. Expunere :

P1 : Tot ce �ncepe sa existe are o cauza a existentei sale.
P2 : Universul a �nceput sa existe.
C : Deci universul are o cauza a existentei sale.

Principalul sustinator contemporan : William Lane Craig[9]
Pentru a demonstra ca agentul ceator al universului este personal, Craig se bazeaza pe un principiu determinist de origine araba : c�nd doua stari de lucruri diferite sunt la fel de posibile si una se actualizeaza, aceasta este rezultatul actiunii unui agent liber si personal care decide alegerea unei stari[10]. �n plus, pentru a ajunge la aceeasi concluzie, pornind de la existenta valorilor morale obiective, acelasi Craig crede ca fundatia pentru aceste presupuse adevaruri etice poate fi doar Dumnezeu, vazut ca standard si sursa a acestora : "Poate ceva sa fie mai evident decat existenta valorilor morale absolute ?... natura sf�nta si perfect buna este izvorul standardului obiectiv dupa care toate actiunile noastre si deciziile sunt masurate"[11]
Argumentele a priori pe care Craig le da �n sprijinul P2 sunt �ntemeiate pe atacul lui �mpotriva notiunii de infinitatea actuala.
�n primul r�nd, el considera ca infinitatea actuala are implicatii paradoxale chiar si �n domeniul matematicii pure. De pilda, numarul numerelor prime este acelasi cu cel al numerelor naturale. Pornind de la analiza lui Greg Cantor, Craig crede ca si �n cazul �n care infinitatea actuala ar forma un sistem matematic consistent, "nu rezulta de aici existenta infinitatii �n lumea actuala". �n acest punct el da urmatorul exemplu : fie o biblioteca ce contine un numar infinit de carti. Fiecare carte are imprimat pe cotor un numar. Numerotarea se face �n ordine crescatoare, �n intervalul : [0; + infinit). Deoarece colectia este infinita, fiecare numar natural posibil este imprimat pe o carte. Rezulta ca adaugarea unei noi carti este o imposibilitate pentru ca fiecare numar posibil este deja "ocupat". Avem deci de-a face cu o absurditate, din moment ce entitatile existente �n realitate pot fi numarate[12].
�n al doilea r�nd, Craig se foloseste de asa-numitul "argument al adaugarii succesive" care poate fi formalizat astfel :

1. Seria evenimentelor temporale este o colectie formata adaug�nd fiecare membru dupa celelalt.
2. O colectie de asemenea evenimente nu poate fi actual infinita.
3. Deci seria evenimentelor temporale nu poate fi actual infinita[13].

Craig apara 2 spun�nd ca o colectie infinita nu ar putea fi niciodata completata. Indiferent de c�t de multi membri au fost deja adaugati colectiei, �ntotdeauna �nca unul poate fi adaugat. Indiferent de c�t de multe evenimente au trecut, numarul celor trecute este doar finit. Infinitatea niciodata nu se actualizeaza.
Craig apara P1 a AK printr-un simplu apel la intuitie : "adevarul principiului ex nihilo nihil fit este atat de evident �nc�t suntem justificati �n a nu construi o aparare elaborata a sa"[14]. Totusi, dupa cum am indicat �n III 2 O2, solutia de fata nu pare convingatoare.
O posibila cale de iesire este sugerata de Grumbaum. El crede ca P1 se bazeaza pe ideea ca starea naturala, spontana, necauzata a lumii este una de nimic (nothingness). "Ce ratiune ar exista pentru a sustine ca universul a devenit actual ? Raspunsul imediat pare sa fie dat de neconvingatoarea notiune de , si de supozitia ca , o potentialitate care apoi necesita creatiunea divina pentru a fi actualizata"[15].
Daca Grunbaum are dreptate (si personal cred ca are), atunci AK se aseamana partial cu ARS. Astfel, problemele din IV 2 pot vicia si AK. Totusi, din doua motive voi ignora problemele amintite.
�n primul r�nd pentru a arata ca AK poate fi criticat chiar si fara ajutorul IV 2, ceea ce �i slabeste si mai mult credibilitatea.
�n al doilea r�nd, Richard Swinburne a prezentat recent o aparare sofisticata (mai serioasa decat cea a lui Leibniz) a probabilitatii existentei starii de nimic prin referire la simplitate conceptuala. Avand �n vedere ca �n aceasta situatie, O3 din IV 2 (dar numai O3) ar putea fi depasita, voi prezenta si critica pozitia lui Swinburne separat.
Swinburne declara ca apelul sau la simplitate are aceeasi structura ca cele din teoriile stiintifice. �n cuvintele lui : "Structura argumentului cumulativ teistic este asemenea structurii argumentului cumulativ pentru existenta oricarei entitati neobservabile, precum un quark sau un neutron... o entitate simpla, cu moduri simple de comportament ne �ndreptateste sa anticipam aflarea unor fenomene mai complexe"[16]. Mai mult, sustin�nd ca o capacitate infinita este mai simpla decat una finita � pe motiv ca orice limitare a puterii divine ar fi arbitrara � Swinburne crede ca �ntr-o expunere graduala aproprietatilor, omnipotenta, omniscienta si omnibenevolenta sunt cele mai simple. De aceea, existenta lui Dumnezeu este mai simpla si deci mai probabila a priori decat cea a universului.

2. Obiectii :

O1 : Argumentele lui Craig contra infinitatilor actuale arata cel mult ca acestea au proprietati ciudate. "Lucrul acesta este �nsa binecunoscut si nu arata nimic �n privinta imposibilitatii infinitatilor actuale �n lumea reala"[17]. �n plus, Craig ignora critici serioase aduse argumentului cosmologic Kalam. De exemplu, John Mackie a sugerat ca notiunile de marime si egalitate se exclud doar cand sunt aplicate multimilor finite[18]. Ele �nsa nu au nici o relevanta pentru cele infinite. Craig nu se poate baza pe egalitatea presupus paradoxala dintre multimea numerelor prime si pe cea a celor naturale, �nsasi notiunea de egalitate pusa �ntre cele doua fiind fara rost.
Exemplul lui Craig cu biblioteca infinita este deasemenea problematic. Cartile noi pot fi adaugate si numarate renumerandu-le pe cele deja existente. Primele vor primi numerele celor vechi iar ultimile vor capata noi numere.
Argumentul lui pentru imposibilitatea adaugarii succesive a evenimentelor este deasemenea slab. A doua premiza (2. O colectie de asemenea evenimente nu poate fi actual infinita.) este adevarata doar pentru orice serie care are un �nceput temporal. Dar ce se poate spune despre una care nu are un �nceput situat �n timp ? De exemplu, de ce o serie infinita de ani �n care nu exista un an prim nu ar putea fi actualizata ?
Probabil ca un adept al lui Craig ar �ntreba : "daca o serie de evenimente este formata prin adaugare succesiva, cum ar putea sa nu aiba un prim membru ?". Wes Morriston raspunde : "Depinde ce se �ntelege prin . Daca prin aceasta nu se spune dec�t ca fiecare eveniment din serie este adugat celor anteriori, p�na c�nd seria e completa, atunci �ntrebarea nu este neaparat justificata pentru ca de aici nu rezulta existenta unui eveniment prim �n serie. Fiecare eveniment dintr-o serie fara �nceput care se sf�rseste �n prezent ar fi putut fi adaugat evenimentelor anterioare."[19]
Sigur, daca adeptii AK spun ca afirmatia "orice serie temporala formata prin adaugare succesiva" este sinonima cu "�ncep�nd cu primul eveniment din serie, evenimentele sunt succesiv adaugate p�na c�nd seria e completa", atunci raspunsul lui Morriston nu functioneaza. Dar, dupa cum Morriston scrie, "este o petitiune de principiu (it is utterly question-begging) sa asumam ca fiecare serie de evenimente este astfel formata." Nu avem nici un motiv serios sa credem asta. De exemplu, teoria dinamica a timpului nu ne duce la aceasta concluzie. Ca o ultima scapare, adeptul AK ar putea rationa ca din moment ce fiecare eveniment dintr-o asemenea serie are �nceput, cuprins si sf�rsit, atunci si seria ca �ntreg va avea aceste trasaturi � fiind formata din aceste evenimente. Dar aceasta observatie se bazeaza pe sofismul compozitiei : ceea ce e adevarat despre fiecare membru dintr-o multime nu e obligatoriu sa fie adevarat si despre multime ca atare.
O2 : �n privinta principiului determinist folosit, Martin are o critica pe care o considera decisiva : "�n viata de zi cu zi si �n stiinta nu ar trebui sa apelam mereu la alegerea unui agent personal �n situatia expusa de Craig. De exemplu, daca o moneda cade cu pajura �n sus, ar trebui sa explicam acest fapt prin factorii cauzali ce opereaza asupra monedei. Se prea poate ca nici unul sa nu fie rezultatul alegerii unui agent personal"[20]. De ce nu ar fi la fel si �n cazul cosmologiei ?
O3 : Argumentul moral pentru existenta lui Dumnezeu este la fel de dubios. Greg Scorzo a prezentat c�teva dificultati pe care Craig trebuie sa le �nt�mpine[21] :
O'3 : Nu este nimic contradictoriu �n coexistenta unui Dumnezeu cu caracter malefic si valori etice obiective;
O''3 : Pentru a arata dependenta valorilor etice de Dumnezeu, teistii trebuie sa respinga fiecare �ncercare secularista de �ntemeiere a eticii biective;
O'''3 : Dilema lui Eutifron � care poate fi formulata astfel : sunt faptele morale morale pentru ca sunt dictate de Dumnezeu sau sunt faptele morale dictate de Dumnezeu pentru ca sunt morale ? �n primul caz, moralitatea este arbitrara : orice dicteaza Dumnezeu este moral. Daca Dumnezeu ar dicta ca tortura gratuita, de exemplu, ar fi morala, atunci ar rezulta absurd ca tortura gratuita este morala. Asa ceva este �nsa inadmisibil etic. �n plus, chiar daca ar fi admisibil, tot nu am avea nevoie de Dumnezeu, din moment ce si oamenii ar putea decreta legi morale arbitrare (fara ajutorul nici unei divinitati).
�n al doilea caz, Dumnezeu �nsusi recunoaste un standard de moralitate independent de el si la care el �nsusi subscrie. Dar din moment ce respectivul standard este independent de Dumnezeu, rezulta ca moralitatea nu mai depinde de divinitate, asa cum crede Craig.
Singura cale de iesire pentru un teist care sustine dependenta moralitatii de Dumnezeu este sa afirme, asa cum o face Paul Copan[22], de pilda, ca natura lui Dumnezeu este esentialmente morala. Astfel, moralitatea ar depinde de Dumnezeu pentru ca standardul ei nu mai e separat de Dumnezeu si �n acelasi timp nu e nici arbitrara deoarece Dumnezeu este esentialmente moral � prin definitie. Aceasta cale de iesire �nsa nu este convingatoare, deoarece dilema lui Eutifron poate fi reformulata �n termenii naturii lui Dumnezeu : este natura lui Dumnezeu morala pentru ca este natura lui Dumnezeu sau este natura lui Dumnezeu morala pentru ca este morala ? �n primul caz, oricare ar fi natura lui � chiar si egoista, violenta sau mincinoasa, de exemplu � ea ar fi morala, ceea ce este absurd si arbitrar. �n al doilea caz, se sub�ntelege ca exista un standard independent al moralitatii pe care �l folosim si noi c�nd judecam ca natura lui Dumnezeu e morala.
Conclud ca argumentul moral prin care Craig �ncearca sa demonstreze ca prima cauza la care se refera AK este personala nu este convingator.
O4 : Este adevarat ca principiul "ex nihilo nihil fit" este intuitiv adevarat (si) c�nd el se refera la inceputul universului ? Craig, dupa cum am vazut, raspunde afirmativ. El considera ca a crede �n mod serios ca universul ar fi putut aparea din nimic este la fel de implauzibil precum este a crede ca �n acest minut "un tigru ar aparea �n carne si oase �n aceasta camera �n fata noastra".
Problema �nsa aici este slabiciunea analogiei dintre aparitia universului si cea a tigrului. Dupa cum sugereaza acelasi Morriston, noi suntem convinsi ca un tigru nu poate aparea din senin �n fata noastra �n camera deoarece persoanele normale, avand o experienta bogata �n privinta animalelor si a altor obiecte de marime mijlocie stiu ca genul acesta de aparitii (popping up like that) pur si simplu nu este modul �n care astfel de lucruri �ncep sa existe (come into existence). �n termenii lui, "Explicatia amintita ia nota de faptul ca avem de-a face cu un context familiar � unul dat de experienta noastra colectiva a lumii �n care traim si a modului ei de operare. Cunoasterea noastra a acestui context � ceea ce echivaleaza cu cunoasterea empirica a ordinii naturale � face ca supozitia despre tigrii care apar din nimic sa fie atat de incredibila [...] Prin contrast, nu exista �nsa nici un context familiar noua cu privire la Primul Inceput [...]. Nu avem nici o experienta �n privinta originii lumilor care sa ne spuna ca acestea nu �ncep sa existe astfel (aparand din nimic N.M.). Noi nu avem nici macar vreo experienta cu privire la ceva fie si aproximativ asemanator cu �nceputul vreunei , precum cea care figureaza �n teoria Big-Bang-ului despre originea universului.
De aceea absurditatea situatiei �n care tigrii si alte obiecte asemenea ar aparea din nimic nu ne spune nimic despre cazul absolut unic al �nceputului �ntregii ordini naturale."[23]
Pe scurt, cele doua situatii nu sunt asemanatoare deoarece noi suntem convinsi ca obiectele de felul tigrilor nu apar spontan, din senin, pentru ca suntem familiarizati cu contextul �n care ele exista si legile naturale care reguleaza acest context si stim ca acestea nu permit asemenea �nt�mplari. Dar nu avem cunostinte asemanatoare cu privire la aparitiile unor evenimente sau obiecte care nu pot fi �ncadrate vreunui context si care nu se supun vreunor legi naturale. Mai mult, chiar daca s-ar supune unor asemenea legi, noi nu stim care sunt acestea si deci nici daca permit sau nu aparitii ex nihilo. Astfel, apelul lui Craig la intuitie pentru a sustine principiul "ex nihilo nihil fit" c�nd el se refera la �nceputul universului nu e relevant.
O5 : Contra lui Swinburne.
Fie ipotezele :
I1 = O fiinta omnipotenta, omniscienta, complet libera exista si
I2 = O fiinta supranaturala cu o putere finita pana la gradul x, o cunoastere pana la gradul y si o libertate limitata de gradul z exista. Dupa cum am vazut, Swinburne crede ca I1 e mai probabila decat I2 pentru ca este mai simpla.
Ratiunile sale sunt �nsa �ndoielnice. Dupa Martin, trasarea unei limite arbitrare nu implica scaderea apriorica a probabilitatii I2. "Chiar am putea crede cu seriozitate ca ipoteza este a priori mai probabila decat doar pentru ca o limita arbitrara este trasata �n al doilea caz ?!"[24].

C3 : Din V 2 reiese falsitatea AK.


VI. Concluzie finala :

AK poate fi vazut ca o sinteza a doua agrumente cosmologice faimoase. El pastreaza partile puternice ale acestora si �n multe privinte le si depaseste. Toate acestea combinate cu ingeniozitatea argumentelor teiste contemporane, bazate pe teorii sofisticate ale confirmarii si probabilitatii, confera AK o forta considerabila, ceea ce explica si popularitatea sa din prezent.
Totusi, desi mai reusit dec�t alte argumente cosmologice, AK poate fi lovit �n majoritatea punctelor sale de sprijin, din mai multe pozitii. �ncercarea lui Craig de a depasi III 2 O1 este neconvingatoare � V 2 O2, O3. Argumentele sale contra existentei infinitatilor �n lumea reala sunt falimentare � V 2 O1. Apelul sau la principiul "din nimic nimic nu iese" pentru a sustine P1 a AK este deasemenea dubios : V 2 O4.
Tentativa lui Swinburne de a devansa IV 2 O3 are ea �nsasi probleme serioase. Mai mult, chiar daca Swinburne ar fi avut succes, ram�n neatinse obiectiile IV 2 O1 si O2.
Din C1, C2 si C3 reiese lipsa de merite epistemice a AK.


--------------------------------------------------------------------------------


NOTE:



[1] Dictionarul de filosofie si logica, coordonat de Anthony Flew; traducerea �n romana de D. Stoianovici, Humanitas, Bucuresti, 1999.

[2]Michael Martin, "Atheism: A Philosophical Justification", Temple U. Press, 1990, p 97.

[3]Theodore Schick, The 'Big Bang' Argument for the Existence of God (1998), www.infidels.org/library/modern/theodore_schick.html

[4] Leibniz, "The Principles of Nature and of Grace Based on Reason", 1714 gasit �n P.P. Wiener , "Leibniz Selections", NY, 1951.

[5] Bertrand Russel, "Existenta lui Dumnezeu", �n "De ce nu sunt crestin", traducere de Mihaela Iacob, Minerva, Bucuresti, 1980.

[6] Nathaniel Branden, "The Objectivist Newsletter", Vol. 1, No. 5 (May 1962), p.19.

[7] John Mackie, "The Miracle of Theism", Clarendon Press: Oxford, 1982, pp. 84-5.

[8] Citat gasit �n articolul lui Adolf Grumbaum "A New Critique of Theological Interpretations of Physical Cosmology", British Journal for the Philosophy of Science, 51, 2000, p. 9.

[9] William L. Craig, "The Kalam Cosmological Argument", Barnes and Noble, 1979.

[10] Ibid., p. 65.

[11] Ibid., p. 83.

[12] Ibid., p. 99.

[13] William Lane Craig (cu Quentin Smith), "Theism, Atheism, and Big Bang Cosmology", Oxford: Oxford University Press, 1993, capitolele I and III.

[14] Ibid., p 67.

[15] Grunbaum, "A New Critique...", p. 12.

[16] Richard Swinburne, "Is there a God?", NY: Oxford U. Press, 1996, p. 86.

[17] Martin, "Atheism...", p 104.

[18] Mackie, "The Miracle...", p 93.

[19] Wes Morriston, " Could the Past Be Infinite?", stripe.colorado.edu/~morristo/actual-infinite.html

[20] Martin, "Atheism", p.104.

[21] Greg Scorzo, " A Discussion of the Kalam Argument", www.infidels.org/library/modern/greg_scorzo.html, 1999.

[22] Paul Copan, "Can Michael Martin Be A Moral Realist? Sic et Non," Philosophia Christi, Seria 2, Vol. 1, No. 2, pp. 45-71.

[23] Wes Morriston, "Reply to Craig", �n curs de aparitie �n Faith and Philosophy.

[24] Martin, "Atheism...", p. 112.

Și ultima �ntrebare.

n fond... este mai bine sa fii ateist?


IN FOND ESTE BINE S� FII ATEIST?
DA ESTE BINE,PENTRU C� NU MAI DAI BANI LA PREOȚI S� SE ROAGE PENTRU TINE,C� O POȚI FACE SINGUR ȘI ASTFEL FACI ECONOMIE.

�Cuv�ntul reprezint� pentru mine nimic mai mult dec�t expresia �i produsul sl�biciunilor umane, Biblia, o colec�ie de legende onorabile dar primitive �i care sunt totu�i destul de copil�re�ti.� - Einstein

�Dac� oamenii sunt buni doar pentru c� le e fric� de pedeaps� �i pentru c� sper� la o recompens�, atunci suntem �ntr-o stare jalnic�.� - Einstein

�Biserica spune c� P�m�ntul este plat dar eu �tiu c� este rotund pentru c� am v�zut umbra lui pe Lun� �i am mai mult� �ncredere �n o umbr� dec�t �n Biseric�.� - Ferdinand Magellan

�To�i oamenii care g�ndesc sunt atei.� - Ernest Hemingway

�Omul nu va fi liber p�n� c�nd ultimul rege va fi sp�nzurat cu intestinele ultimului preot.� - Denis Diderot

�Toate religiile sunt �ntemeiate pe teama celor mul�i �i pe iste�imea c�torva.� - Stendhal

�Religia s-a n�scut c�nd primul tic�los l-a �nt�lnit pe primul prost.� - Voltaire

�Se poate ca rolul nostru pe aceast� planet� s� nu fie sl�virea lui Dumnezeu, ci crearea lui.� - Arthur C. Clarke

�Citit� cum trebuie, Biblia este cea mai puternic� for�� pentru ateism conceput� vreodat�.� - Isaac Asimov

�Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre.� - Bertrand Russel

�Religia este capodopera artei de a dresa animalele, deoarece dreseaz� oamenii cum s� g�ndeasc�.� - Arthur Schopenhauer

�Nu m� deranjeaz� p�r�ile pe care nu le �n�eleg din Biblie, ci p�r�ile pe care le �n�eleg.� - Mark Twain

�Credin�� �nseamn� a crede ceea ce �tii c� nu e adev�rat.� - Mark Twain

�Vrea Dumnezeu s� �mpiedice r�ul dar nu poate? Atunci este neputincios.
Poate dar nu vrea? Atunci e r�uvoitor.
Vrea �i poate? Etunci este diabolic.� - Epicurus

�Modul de a vedea, prin credin��, este de a �nchide ochiul ra�iunii.� - Benjamin Franklin

�Ar fi foarte frumos dac� ar exista un Dumnezeu care a creat lumea �i care a fost o for�� benevolent�, dac� ar exista o ordine moral� �n Univers �i via�� dup� moarte; dar este frapant faptul c� toate acestea sunt exact ceea ce suntem obliga�i s� ne dorim.� - Sigmund Freud

"Religia este o iluzie �i �i deriv� puterea din faptul c� se potrive�te cu dorin�ele noastre instinctuale." - Sigmund Freud

�Pune�i la �ndoial� cu �ndr�zneal� p�n� �i existen�a lui Dumnezeu pentru c�, dac� ar fi unul, trebuie cu at�t mai mult s� fie de acord cu omagiul ra�iunii dec�t al fricii oarbe.� - Thomas Jefferson

�Pro�tii resping ceea ce v�d dar nu ceea ce cred; �n�elep�ii resping ceea ce cred �i nu ceea ce v�d.� - Huangbo Xiyun

�Nu pot crede c� acela�i Dumnezeu care ne-a �nzestrat cu sim�, ra�iune �i intelect, a f�cut asta cu scopul ca noi s� uit�m s� le folosim.� - Galileo Galilei

�Credin�a: s� nu vrei s� �tii ce este adev�rat.� - Friedrich Wilhelm Nietzsche

�Din paradis lipsesc to�i oamenii interesan�i.� - Friedrich Wilhelm Nietzsche

��i dac� ar exista un Dumnezeu, cred c� este foarte improbabil ca el s� aib� at�ta vanitate �nc�t s� se simt� jignit de cei care se �ndoiesc de existen�a lui.� - Bertrand Russel

�Dac� ignoran�a fa�� de natur� a dat na�tere la zei, atunci cuno�tin�ele despre natur� �i vor distruge.� - Baron D'Holbach

�Nu este la fel ca �n Biblie, c� Dumnezeu a creat omul �n propria sa imagine. Dar, dimpotriv�, omul l-a creat pe Dumnezeu �n propria sa imagine.� - Ludwig Feuerbach

�E nevoie de religie pentru ca oameni buni s� fac� lucruri rele.� - Steven Weinberg

�Cele mai groaznice �i cele mai crude crime pe care istoria le-a �nregistrat au fost comise sub ad�postul religiei sau al altor motive la fel de nobile.� - Mahatma Gandhi

"Ceea ce se afirm� f�r� dovezi poate fi respins f�r� dovezi" - Christopher Hitchens

�Religia este considerat� de oamenii obi�nui�i ca fiind adev�rat�, de c�tre �n�elep�i ca fiind fals�, de conduc�tori ca fiind util� - Seneca cel T�n�r

�Oamenii nu comit vreodat� crime cu at�ta dedicare �i cu at�ta bucurie ca atunci c�nd o fac din motive religioase� - Blaise Pascal

�Nu po�i convinge un credincios de nimic; credin�ele lor nu se bazeaz� pe dovezi, ele se bazeaz� pe nevoia ad�nc �nr�d�cinat� de a crede.� - Carl Sagan

�Este de departe mai bine s� se �n�eleag� universul a�a cum este el de fapt dec�t s� se persiste �n am�gire, oric�t de satif�c�toare �i lini�titoare ar fi.� - Carl Sagan

�Religia este excelent� pentru a controla oamenii obi�nui�i.� - Napoleon Bonaparte

�Una din marile tragedii ale omenirii este c� moralitatea a fost r�pit� de c�tre religie.� - Arthur C. Clarke

�Tot mai sunt de p�rere c� o clopotni�� cu paratr�znet denot� lips� de �ncredere.� - Doug McLeod

�Sus�in c� am�ndoi suntem atei. Eu doar cred mai pu�in cu un zeu dec�t tine. C�nd vei �n�elege de ce �i respingi pe ceilal�i zei posibili, vei �n�elege de ce �l resping pe al t�u.� - Stephen Roberts

"Cel care nu vrea s� g�ndeasc� e bigot, cel care nu poate s� g�ndeasc� e prost, cel care nu �ndr�zne�te s� g�ndeasc� e sclav." - William Drummond

"Trebuie s� punem la �ndoial� logica pove�tii de a avea un atot�tiitor �i atotputernic Dumnezeu care a creat oameni cu defecte �i apoi �i �nvinov��e�te pentru propriile sale gre�eli." - Gene Roddenberry

"D�-i unui om un pe�te �i va m�nca o zi, �nva�� un om s� pescuiasc� �i va m�nca o via��, d�-i unui om religie �i va muri rug�ndu-se s� primeasc� un pe�te." - necunoscut

"Cum e, e omul una din gre�elile lui Dumnezeu sau e Dumnezeu una din gre�elile omului?" - Friederich Nietzche

"Nu ai nevoie de Biblie pentru a justifica iubirea dar nu a fost inventat� o metod� mai bun� pentru a justifica ura." - Richard A. Weatherwax

"Dumnezeu ar trebui executat pentru crime �mpotriva umanit��ii." - Bryan Emmanuel Gutierrez

"A numi ateismul religie e ca �i cum ai numi chelia o culoare de p�r." - Don Hirschberg

"A spune c� ateismul necesit� credin�� este la fel de cretin ca a spune c� necredin�a �n z�ne �i spiridu�i necesit� credin��. Chiar dac� �nsu�i Einstein mi-ar zice c� este un spiridu� pe um�rul meu, tot i-a� cere dovezi �i nu a� gre�i cer�ndu-i-le." - Geoff Mather

"Din c�te pot s�-mi dau seama dup� studiul scripturii, tot ce faci �n rai este s� stai degeaba toat� ziua �i s�-l sl�ve�ti pe Dumnezeu. Nu �tiu ce ai face tu, dar cred c� dup� primii, oh, nu �tiu, 50.000.000 de ani de f�cut asta a� �ncepe s� m� plictisesc pu�in." - Rick Reynolds

"Credin�a nu ��i d� r�spunsuri, doar te opre�te din a pune �ntreb�ri." - Frater Ravus

"Zeii nu omoar� oameni, oamenii cu zei omoar� oameni." - David Viaene

"Dumnezeu spune: refuz s� dovedesc c� exist deoarece dovezile nu necesit� credin�� �i f�r� credin�� sunt nimic." - Douglas Adams

"O minciun� este o minciun� chiar dac� to�i o cred. Adev�rul este adev�r chiar dac� nimeni nu �l crede." - Douglas Adams

�C�nd un om delireaz� se nume�te nebunie. C�nd mul�i oameni delireaz� se nume�te religie.� - Robert Pirsing

�Omul a avut dintotdeauna nevoie de o explica�ie pentru toate lucrurile din lume pe care nu le �n�elegea. Dac� nu exista o explica�ie, inventa una.� - Jim Crawford

�Sunt �mpotriva religiei pentru c� ne �nva�� s� fim satisf�cu�i cu ne�n�elegerea lumii.� - Richard Dawkins

�Dac� Dumnezeu este alpha �i omega, �nceputul �i sf�r�itul, cunoa�te trecutul �i viitorul, dup� cum scrie �n Biblie, de ce se roag� oamenii �i cred c� pot schimba ceva?� - Mark Fairclough

Isus s-a botezat la varsta maturitatii, cand a putut lua o decizie. Biblia nu relateaza ca El sau vreun alt crestin sau copil al lui, s-ar fi botezat la o varsta frageda.
Vad ca nu se prea inghesuie ateii sa raspunda.

1. Un ateu este o persoana care pur si simplu nu crede in existenta lui Dumnezeu.

2. Un ateu considera de obiecei mai rationala pozitia de "a nu crede in Dumnezeu" decat pozitia de "a crede in Dumnezeu".

3. Prin contrast un agnostic, care in termeni tehnici tot nu crede in Dumnezeu, nu va considera "a nu crede in Dumnezeu" ca fiind o pozitie superioara fata de "a crede in Dumnezeu". Agnosticul adopta pozitia "nu stiu".

4. Exista o diferenta intre "nu stiu daca exista" si "nu cred ca exista".

5. Dupa alte definitii, agnosticul este incadrat in pozitia de "ateu" pentru ca in mod clar nici el nu crede in Dumnezeu. (chiar daca pozitia lui este diferita fata de cea a ateului descris la punctul 2).

6. Si sigur ca ateii sunt si ei oameni. Multi chiar oameni mai cinsiti si mai morali decat religiosii.

ȘI ACUM: DE PE GOOGLE
E MAI BINE S� FII ATEU SAU CREDINCIOS?CARE E DIFERENȚA DINTRE UN ATEU ȘI UN CREDINCIOS?
OARE ATEUL NU POATE FI MAI BUN DEC�T CREDINCIOSUL?

ATEU �NSEAMN� S� NU AI NICI O CREDINȚ�............DUP� CE MORI,SUFLETUL T�U NUMAI EXIST�.............. SE DESCOMPUNE �N NIMIC.ASTA �NSEAMN� S� FII ATEU.
CREDINCIOS �NSEAMN� S� FII CREȘTIN..........DUP� CE MORI SUFLETUL T�U SE VA DUCE �N RAI SAU �N IAD............DUP� FAPTELE BUNE SAU RELE PE CARE LE-AI F�CUT PE P�M�NT.
A FI ATEU �NSEAMN� A NU CREDE �N CEI CARE �ȚI IAU BANI �N NUMELE LUI DUMNEZEU.........ADIC� PREOȚII.NU EXIST� NICI RAI,NICI IAD,EXIST� O LUME �N CARE TE NAȘTI,TR�IEȘTI,APOI MORI.
ACEST LUCRU L-AM SPUS ȘI PE TOPICUL ,,S� NU UITAȚI C� SUNTEM OAMENI TREC�TORI ȘI VREMELNICI PE P�M�NT,,.
VOI �NCERCA S� R�SPUND C�T MAI SCURT ȘI LA OBIECT.
DIFERENȚA DINTRE UN ATEU ȘI UN CREDINCIOS ESTE �NS�ȘI CREDINȚA �N EXISTENȚA LUI.
BUN�TATEA UNEI PERSOANE NU ȚINE DE CREDINȚ�,ȚINE DE PERSONALITATEA FIEC�RUIA.
DAC� POȚI DISTINGE SFATURILE BUNE DE CELE RELE,ATUNCI NU MAI AI NEVOIE DE SFAURI.
FII TU �NSUȚI SCHIMBAREA PE CARE O DOREȘTI LUMII.

Diavolitio, in ciuda a numeroaselor citate eu tot nu m-am prins. Tu de ce parte a baricadei esti? La unele intrebari ai fost de partea ateilor, la altele de partea cealalta.

Din faptul ca ai folosit aproape numai preluari din alte parti ce-ar trebui sa inteleg? Ca nu ai suficienta incredere in tine?

Din urmatorul raspuns la intrebarea daca e bine sau nu sa fi ateu mie mi se pare ca nu prea te-ai prins cum sta treaba cu ateismul. De se s-ar ruga un ateu?

IN FOND ESTE BINE S� FII ATEIST?
DA ESTE BINE,PENTRU C� NU MAI DAI BANI LA PREOȚI S� SE ROAGE PENTRU TINE,C� O POȚI FACE SINGUR ȘI ASTFEL FACI ECONOMIE.

P.S.: Vad ca persisata confuzia dintre folosirea termenilor de ateu si ateist. Ateu este persoana care nu crede intr-o divinitate, pe cand "ateist" e un adjectiv care se refera la ateism. E corect sa spunem punct de vedere ateist, dar cand vine vorba despre persoane trebuie sa folosim terenul de ateu.

Uitati-va pe www.dexonlin.ro la cei doi termeni daca nu ma credeti.

De la: Sil100, la data 2010-11-15 16:37:43 Diavolitio, in ciuda a numeroaselor citate eu tot nu m-am prins. Tu de ce parte a baricadei esti? La unele intrebari ai fost de partea ateilor, la altele de partea cealalta.

Din faptul ca ai folosit aproape numai preluari din alte parti ce-ar trebui sa inteleg? Ca nu ai suficienta incredere in tine?

Din urmatorul raspuns la intrebarea daca e bine sau nu sa fi ateu mie mi se pare ca nu prea te-ai prins cum sta treaba cu ateismul. De se s-ar ruga un ateu?

IN FOND ESTE BINE S� FII ATEIST?
DA ESTE BINE,PENTRU C� NU MAI DAI BANI LA PREOȚI S� SE ROAGE PENTRU TINE,C� O POȚI FACE SINGUR ȘI ASTFEL FACI ECONOMIE.

P.S.: Vad ca persisata confuzia dintre folosirea termenilor de ateu si ateist. Ateu este persoana care nu crede intr-o divinitate, pe cand "ateist" e un adjectiv care se refera la ateism. E corect sa spunem punct de vedere ateist, dar cand vine vorba despre persoane trebuie sa folosim terenul de ateu.

Uitati-va pe www.dexonlin.ro la cei doi termeni daca nu ma credeti.

Diavolita 40 le stie pe toate,taie de aici si lipeste acolo..............

ATE�ST, -�, ateiști, -ste, adj. (Rar) De ateu, referitor la ateism. � Din fr. ath�iste.
Sursa: DEX '98 | Ad�ugat� de ana_zecheru | Greșeal� de tipar | Permalink

ATE�ST1 ~st� (~ști, ~ste) Care ține de ateism; propriu ateismului. Propagand� ~st�. /

Zambesc celor ce ma urasc sa simta ura mea...Zambesc celor ce ma iubesc sa simta dragostea mea... ..Iar daca intr-o zi cei pe care ii iubesc ma vor trada le zambesc sa simta indiferenta mea...

dexonline.ro/definitie/ateist

Zambesc celor ce ma urasc sa simta ura mea...Zambesc celor ce ma iubesc sa simta dragostea mea... ..Iar daca intr-o zi cei pe care ii iubesc ma vor trada le zambesc sa simta indiferenta mea...

De la: Tramp, la data 2010-11-15 16:40:44

De la: Sil100, la data 2010-11-15 16:37:43 Diavolitio, in ciuda a numeroaselor citate eu tot nu m-am prins. Tu de ce parte a baricadei esti? La unele intrebari ai fost de partea ateilor, la altele de partea cealalta.

Din faptul ca ai folosit aproape numai preluari din alte parti ce-ar trebui sa inteleg? Ca nu ai suficienta incredere in tine?

Din urmatorul raspuns la intrebarea daca e bine sau nu sa fi ateu mie mi se pare ca nu prea te-ai prins cum sta treaba cu ateismul. De se s-ar ruga un ateu?

IN FOND ESTE BINE S� FII ATEIST?
DA ESTE BINE,PENTRU C� NU MAI DAI BANI LA PREOȚI S� SE ROAGE PENTRU TINE,C� O POȚI FACE SINGUR ȘI ASTFEL FACI ECONOMIE.

P.S.: Vad ca persisata confuzia dintre folosirea termenilor de ateu si ateist. Ateu este persoana care nu crede intr-o divinitate, pe cand "ateist" e un adjectiv care se refera la ateism. E corect sa spunem punct de vedere ateist, dar cand vine vorba despre persoane trebuie sa folosim terenul de ateu.

Uitati-va pe www.dexonlin.ro la cei doi termeni daca nu ma credeti.

Diavolita 40 le stie pe toate,taie de aici si lipeste acolo..............

Batranul a replicat:ghinion,noroc,cine poate sti?

Ateism = forma de unificare a tuturor religiilor. Religie universala. Dar care nu neaga religiile. Vad ca exista o forma de intoleranta din nou din partea religiilor.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-11-16 15:23:24Ateism = forma de unificare a tuturor religiilor. Religie universala. Dar care nu neaga religiile. Vad ca exista o forma de intoleranta din nou din partea religiilor.

Ateism=sarbatoare globala a gaurilor negre

De la: Tramp, la data 2010-11-16 15:26:32

De la: nastasemihail, la data 2010-11-16 15:23:24Ateism = forma de unificare a tuturor religiilor. Religie universala. Dar care nu neaga religiile. Vad ca exista o forma de intoleranta din nou din partea religiilor.

Ateism=sarbatoare globala a gaurilor negre

De la: nastasemihail, la data 2010-11-16 15:23:24Ateism = forma de unificare a tuturor religiilor. Religie universala. Dar care nu neaga religiile. Vad ca exista o forma de intoleranta din nou din partea religiilor.

De la: Sil100, la data 2010-11-15 16:37:43 Diavolitio, in ciuda a numeroaselor citate eu tot nu m-am prins. Tu de ce parte a baricadei esti? La unele intrebari ai fost de partea ateilor, la altele de partea cealalta.

Din faptul ca ai folosit aproape numai preluari din alte parti ce-ar trebui sa inteleg? Ca nu ai suficienta incredere in tine?

Din urmatorul raspuns la intrebarea daca e bine sau nu sa fi ateu mie mi se pare ca nu prea te-ai prins cum sta treaba cu ateismul. De se s-ar ruga un ateu?

IN FOND ESTE BINE S� FII ATEIST?
DA ESTE BINE,PENTRU C� NU MAI DAI BANI LA PREOȚI S� SE ROAGE PENTRU TINE,C� O POȚI FACE SINGUR ȘI ASTFEL FACI ECONOMIE.

P.S.: Vad ca persisata confuzia dintre folosirea termenilor de ateu si ateist. Ateu este persoana care nu crede intr-o divinitate, pe cand "ateist" e un adjectiv care se refera la ateism. E corect sa spunem punct de vedere ateist, dar cand vine vorba despre persoane trebuie sa folosim terenul de ateu.

Uitati-va pe www.dexonlin.ro la cei doi termeni daca nu ma credeti.

Deci,eu sunt atee(nu stiu daca exista cuvantul asta in DEX,dar daca nu exista il inventez eu acum) de cand mama m-a facut,ca asa m-a facut pe mine mama si tata.Pur si simplu.
Dac� te-ai fi uitat la statusul meu ai fi vazut ca am spus clar:,,Sunt Roman prin nastere,oltean prin gratie divina,enervez in rate lunare,fara avans si fara girant,,.P�n� v� dati seama.Nu-s de partea nim�nui,eu sunt liberul arbitru intre voi si va pun intrebari intrebatoare,ca sa va fac sa ganditi.Și am dat si explicatii compozitie proprie,dar voi nu vreti sa le vedeti.Si la ce vroiam eu sa transmit,va raspunse Tramp si Mihail.

Asa c� acum paaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!

De la: Tramp, la data 2010-11-16 15:26:32

De la: nastasemihail, la data 2010-11-16 15:23:24Ateism = forma de unificare a tuturor religiilor. Religie universala. Dar care nu neaga religiile. Vad ca exista o forma de intoleranta din nou din partea religiilor.

Ateism=sarbatoare globala a gaurilor negre

�n sf�rșit te-ai f�cut și tu util la ceva.

Ateul=cel ce vrea sa-l reduca pe DUmnezeu la dimensiunile lui;credinciosul=cel care vrea sa isi extinda dimensiunile cat mai aproape de cele ale lui Dumnezeu

De la: BLAGOSLOVUL, la data 2010-11-16 19:57:07Ateul=cel ce vrea sa-l reduca pe DUmnezeu la dimensiunile lui;credinciosul=cel care vrea sa isi extinda dimensiunile cat mai aproape de cele ale lui Dumnezeu [/quote

DUMNEZEU SAU CREATORUL E TOTUSI UNIC ACELASI PENTRU TOTI,DECI CHIAR NU VAD DE CE TREBUIE SA EXISTE ATATEA RELIGII SI CUM AM MAI ,SPUS ,DUMNEZEU A CREAT LUMEA FOLOSIND CUVINTELE : SA SE FACA LUMINA.ATUNCI PROPUN SA SE FACA LUMINA.DUMNEZEU NU NE VREA SCLAVI,DACA MERGEM PE IDEEA DE DUMNEZEU.SI DACA ATI VAZUT FILMUL ,,PACT CU DIAVOLITA,,SUFLETUL NU APARTINE DIAVOLULUI,DECI NU EXISTA DIAVOL,ASTEA AU FOST INVENTII ALE OAMENILOR.CAND CEL CARE A FACUT PACT CU DIAVOLITA A AJUNS IN INCHISOARE SI II POVESTEA CLAR CA SI-A VANDUT SUFLETUL DIAVOLULUI,COLEGUL DE CELULA I-A SPUS CA NU AVEA CUM SA SI-L VANDA PENTRU CA SUFLETUL APARTINE LUI DUMNEZEU,
SI NU MAI REIAU CE AM SPUS PE TOPICUL DUMNEZEU-MAMA.CI SPUN DOAR CA OAMENII SUNT NISTE DIAMANTE CAZUTE DIN COROANA UNUI REGE,CARE II DORESTE ACOLO UNDE E LOCUL.

ACUM ATEII POT SA INLOCUIASCA CUVANTUL DUMNEZEU CU CE VOR.
DAR PANA LA URMA POATE AJUNGETI LA UN CONSENS CA EU AS CAM VREA SA MA RETRAG SA-MI VAD DE ALE MELE.
ORICUM FIECARE CREDE IN CEVA INDIFERENT CA E ATEU,CREDINCIOS SAU MAI STIU EU CUM.

IDIOTUL DE Dostoievski a zis �n crim� si pedeaps� ceva de genul c� femeile ar fi animale,nu mai știu exact.De m-oi �nt�lni cu el pe lumea ailalt�.asta asa ca chestie.

1.Sunt momente in viata, in care oricum ti-ar sta corpul, sufletul e in genunchi...
2.Nimeni nu este atat de intelept sau atat de prost pe cat se crede.
3.Intelept este acela care traieste in fiecare zi ca si cum in fiecare zi si in fiecare ceas ar putea sa moara.
4.Oamenii se impart in doua categorii: cei care cauta sensul vietii fara sa-l gaseasca si cei care l-au gasit fara sa-l caute.
5.Intelept este cel care a reusit sa inteleaga ca totul este de neinteles.
6.E nevoie de intelepciune pentru a intelege intelepciunea; muzica nu inseamna nimic daca audienta nu aude.
7.Poti sa spui daca un om este istet dupa raspunsurile lui. Poti sa spui daca un om este intelept dupa intrebarile lui.
8. Cu cat s-a scurs mai mult nisip prin clepsidra vietii noastre, cu atat mai clar ar trebui sa vedem prin ea.
9.Intrega problema cu lumea aceasta este ca prostii si fanaticii sunt mereu foarte siguri pe ei, iar oamenii intelepti au intotdeanuna indoieli.
10.Stiinta reprezinta cunoastere organizata. Intelepciunea reprezinta vita organizata.
11.Intelepciunea nu o primim. Trebuie a o descoperi pentru noi insine, in urma unei calatorii pe care nimeni nu poate sa o faca pentru noi.
12.Nu este intelept sa fii sigur asupra propriei tale intlepciuni. Este sanatos sa ti se aminteasca ca si cel puternic poate slabi, iar cel intelept poate gresi.
13. Aceia care vor sa para intelepti intre prosti, vor parea la randul lor, prosti intre intelepti.
14.Nu exista nici fericire, nici nenorocire pe lume; exista doar compararea unei stari cu cealalta si atata tot. Doar cel care a simtit nefericirea cea mai cumplita e in stare sa simta cea mai mare fericire. Ca sa-ti dai seama cat de bine este sa traiesti, trebuie sa fi dorit sa mori.
2.Alergam dupa fericire pana departe, fie pe mare, fie pe uscat; dar fericirea e aici, aproape.
3.Fiintele umane cele mai fericite nu poseda mare lucru, ele sunt.
4.Secretul fericirii nu este sa faci ceea ce iti place, ci sa-ti placa ceea ce trebuie sa faci.
5.Fericirea e ceva ce nu se atinge niciodata... dar pentru cautarea ei merita sa alergi toata viata.
6.Cand altii te cred fericit si tu crezi ca nu esti, ia-te dupa ei!
7.Alergam dupa fericire pana departe, fie pe mare, fie pe uscat; dar fericirea e aici, aproape.
8.Daca vrei sa ajungi la fericire, atunci pune-ti orice ca tinta, numai un singur nu: fericirea.
9.Fericirea nu este nimic decat sanatate buna si o memorie proasta.
10.Constitutia doar da oamenilor dreptul la fericire. Trebuie insa sa o gasesti singur.
11.Cand o usa a fericirii se inchide, o alta se deschide; dar deseori ne uitam atat de mult la usa inchisa ca nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi.
12.Cel mai bun mod de a te inveseli este sa incerci sa inveselesti pe altcineva.
13.Cum inghiti un ditamai elefantul, ca si fericirea? Taindu-l in mici bucatele.
Vechi proverb indian.
1.Atata timp cat nu incetezi sa urci, treptele nu se vor termina; sub pasii tai care urca, ele se vor inmulti la nesfarsit.
2.Oamenii nu sunt prizonierii sortii, ci doar ai propriei minti.
3.Nu lasa visele sa piara, pentru ca daca visele mor viata nu este decat o pasare cu aripi rupte care nu mai poate sa zboare.
4.Poate ca pentru lume esti doar o singura persoana, dar pentru o persoana esti intreaga lume.
5.Nu inceta niciodata sa zambesti, nici chiar atunci cant esti trist, pentru ca nu se stie cine se poate indragosti de zambetul tau.
6.Cele mai importante lucruri in lume au fost realizate de oameni care au continuat sa incerce chiar si cand se parea ca nu mai este nici o speranta.
7.Speranta moare ultima, asa ca ea e tot ce ne-a mai ramas. Sadit-o intr-un loc retras si aveti grija de ea.
8.Adevaratele greutati pot fi depasite. Doar cele imaginare sunt de neinvins.
1. Batjocura este adesea saracie a spiritului.
La Bruyere 03/07/2007


2. Dintre toate jignirile, batjocura este cea care se iarta cel mai greu.
Anonim 01/07/2007


1. Dragostea se naste cu un suras, creste cu un sarut, si se termina cu o lacrima.
Anonim 22/01/2008


2. Cand inima unui barbat este deprimata de atatea preocupari, ceata este imediat imprastiata in momentul in care apare o femeie.
John Gay 01/09/2007


3. Poate ca pentru lume esti doar o singura persoana, dar pentru o anumita persoana esti intreaga lume.
Gabriel Jos� Garc�a M�rquez 01/08/2007


4. Viata fara dragoste este o umbra a lucrurilor care ar putea fi.
Anonim 30/04/2007


5. Totul sta in voia inimii, pe care nici oamenii, nici cerul, nici chiar propiriile noastre interese nu o pot schimba vreodata.
U. Fuscolo 29/04/2007


6. Sigur ca exista si dragoste la prima vedere, dar este intotdeauna bine sa mai aruncam si o a doua privire.
Anonim 28/04/2007


7. Omul are nevoie de dragoste. Viata fara duiosie si fara iubire nu e decat un mecanism uscat, scartaitor si sfasietor.
V. Hugo 27/04/2007


8. Nu exista prietenie sau dragoste mai mare ca aceea a unui parinte pentru copilul sau.
Henry Ward Beecher 25/04/2007


9. Nu conteaza at�t de mult ceea ce faci, ci c�ta dragoste pui �n ceea ce faci.
Maica Teresa 24/04/2007


10. Inima are taine pe care nici o ratiune nu le patrunde.
Guy de Maupassant 23/04/2007


11. Dragostea ii face pe oameni sa se simta egali.
F. Dostoievski 22/04/2007


12. Dragostea este sentimental cel mai maret, care face minuni, care faureste oameni noi, creeaza cele mai mari valori morale.
A. S. Makarenko 21/04/2007


13. Dragostea este o poveste straveche, dar care este totdeauna noua.
Heinrich Heine 20/04/2007


14. Dragostea e asemeni febrei; nu le putem stapani pe nici una si nici nu putem limita durata sau intensitatea lor.
LaRochefocauld 19/04/2007


15. Dragostea consta in dorinta de a da ceea ce este al tau altuia si de a simti fericirea acestuia ca si cum ar fi a ta.


1. Mai bine sa fii urat pt ceea ce esti, decat sa fii iubit pt ceea ce nu esti.
Anatole France 06/02/2008


2. Exista adevaruri pe care trebuie sa le colorezi ca sa devina vizibile.
Anonim 25/06/2007


3. Placerea se poate sprijini pe iluzie, fericirea insa se intemeiaza pe adevar.
Chamfort 24/06/2007


4. Nu trebuie sa ne simtim jigniti cand ceilalti ne ascund adevarul, de vreme ce noi ni-l ascundem adesea noua insine.
La Rochefoucauld 23/06/2007


5. Adevarul si ratiunea sunt comune tuturor, ele apatin atat celui care le-a spus primul, cat si celui care le-a spus pe urma.
Anonim 19/06/2007


6. Sa ne ferim de a vesti adevarul celor ce nu sunt in stare sa-l asculte.
Rousseau


1. Fiecare lucru are frumusetea lui, dar nu oricine o vede.
Confucius 07/02/2008


2. Adevarata frumusete izvoraste din sublim si simplitate.
Voltaire 02/09/2007


3. Tot ce-i frumos e intotdeauna redus si rar.
Gracian 15/08/2007


4. Frumusetea lucrurilor exista in sufletul celui care le admira.
David Hume 14/08/2007


5. Frumusetea fara gratie e ca si carligul fara momeala.
R.Emerson 13/08/2007


6. Frumusetea este armonia contrariilor.
Heraclit 12/08/2007


7. Frumosul este tot atat de necesar ca si utilul.
V.Hugo 11/08/2007


8. De obicei, pe cat e de mare frumusetea cuiva, pe atat e si prostia sa.
Gracian


1. Vei avea parte de un lucru atunci cand vei crede in el.
Wayne Dyer 22/08/2007


1. Munca este-n viata izvorul fericirii.
Anonim 21/02/2008


2. Munca face uneori viata fericita si intotdeauna suportabila.
A.France 20/02/2008


3. Imi place munca, ma fascineaza. Pot sta ore in sir sa ma uit la ea.
Jerome K. Jerome 19/02/2008


1. Chiar si omul care nu da nimic vietii pretinde de la viata totul.
I.Ducic 16/08/2007


2. Caracterul fara inteligenta poate multe, insa inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic.
Cicero 22/11/2007


3. Toti oamenii se aseamana prin cuvinte, numai faptele ii deosebesc.
Moliere 31/10/2007


4. Aproape toti oamenii rezista nenorocirilor. Daca vrei sa testezi cu adevarat caracterul unui om, da-i putere.
Abraham Lincoln 04/04/2007


5. Caracterul nostru este reprezentat de ceea ce facem cand credem ca nu ne vede nimeni.
H. Jackson Brown, Jr. 03/04/2007


6. Masura caracterului este data nu prin cate stim sa facem, ci prin cum ne comportam atunci cand nu stim ce sa facem.
John Holt 02/04/2007


7. Caracterul nu se poate dezvolta in liniste si pace. Numai prin incercare si suferinta se poate intari sufletul, insufleti ambitia si atinge succesul.
Helen Keller 01/04/2007


8. Caracterul unui om se nu se arata in momentele de confort ci in cele de schimbari si controverse.
Martin Luther King, Jr. 31/03/2007


9. Caracterul este ca un arbore si reputatia este ca o umbra. Umbra este ceea ce ne inchipuim noi ca este; arborele este lucrul real.
Abraham Lincoln 30/03/2007


10. Cand nu esti sigur de caracterul unui om, priveste-i prietenii.
Proverb japonez 29/03/2007

1. Am urcat munti la care nu le-am vazut varfurile , am strabatut deserturi fierbinti si oceane fara sfarsit insa din pacate nu am vazut roua din iarba din fata casei mele.
Anonim 03/02/2008


2. Cu totii traim sub acelasi cer, dar nu avem toti acelasi orizont.
Konrad Adenauer 23/08/2007


3. Exista doua tragedii in viata. Una e sa nu obtii ce-ti doreste inima, cealalta sa obtii.
George Bernard Shaw 17/06/2007


4. Nu va ingrijorati dar de ziua de maine, caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei.
Isus Hristos. Matei 6:34 24/11/2007


5. Nu exista nici fericire, nici nenorocire pe lume; exista doar compararea unei stari cu cealalta si atata tot. Doar cel care a simtit nefericirea cea mai cumplita e in stare sa simta cea mai mare fericire. Ca sa-ti dai seama cat de bine este sa traiesti, trebuie sa fi dorit sa mori.
Al.Dumas 12/11/2007


6. Existam vremelnic prin ceea ce luam din jur, dar vom trai vesnic prin ceea ce daruim.
Douglas M. Lawson


1. A MURI inseamna a te muta intr-o stea.
Octavian Paler 18/02/2008


2. Omul care stie ca are asigurata viata vesnica nu se mai teme de moarte.
William Penn 17/02/2008


3. Nu ca mi-ar fi teama de moarte, dar as prefera sa nu fiu acolo cand o sa vina dupa mine.
Woody Allen 16/02/2008


4. Mort e acela de care nimeni nu-si mai aminteste.
Saadi 15/02/2008


5. Moartea si vesnicia sunt doua lucruri absolut identice.
Anonim 14/02/2008


6. De ce te temi de cea din urma zi a ta? Ea nu contribuie mai mult la moartea ta decat fiecare din celelate.
M. E. de Montaigne 13/02/2008


7. A muri nu inseamna a fi invins. Dar a trai invins si fara glorie inseamna a muri in fiecare zi.
Napoleon Bonaparte 12/02/2008


8. Moartea este un lucru care li se intampla, in general, altora.
Anonim 11/02/2008


9. Omul accepta moartea, dar nu si cursul mortii sale; sa mori oricand, dar numai cand iti e dat sa mori nu.
Emil Cioran



1. Poate ca Dumnezeu va dori sa cunosti multe persoane nepotrivite inainte de a cunoaste persoana potrivita, pentru ca atunci cand o vei cunoaste in sfarsit, sa stii sa fii recunoscator.
Gabriel Jos� Garc�a M�rquez 31/07/2007


2. Rabdarea noastra va realiza mai mult decat forta noastra.
Edmund Burke 22/12/2006


3. Ai curaj pentru marile suparari din viata si rabdare pentru cele mici; dupa ce ti-ai terminat cu bine treburile zilnice dormi linistit. Dumnezeu este treaz.
Victor Hugo 21/12/2006


4. Sunt doua pacate principale din care toate celelalte pacate se nasc: Nerabdarea si Lenea.
Franz Kafka 20/12/2006


1. Puterea celor tineri sta in fapta, a celor batrani in chibzuinta.
Euripide 17/08/2007


2. Aceasta este puterea - sa tii in maini frica altcuiva si sa i-o arati.
Amy Tan 27/03/2007


3. Ca sa aflam durerile provocate de putere trebuie sa mergem la cei care o au; ca sa aflam placerile puterii trebuie sa mergem la cei care o cauta.
Charles Caleb Colton 26/03/2007


4. Zarurile au fost aruncate!
Julius Cezar 12/12/2006


1. Posibilitatea de a sustine un lucru fara a-l accepta este semnul unei minti educate.
Aristotel 02/02/2007


2. Timpul unui om inteligent nu merita sa fie pierdut in mijlocul majoritatii oamenilor. Prin definitie, sunt deja destui oameni acolo.
G. H. Hardy 01/02/2007


1. Multi oameni confunda un management prost cu destinul.
Kim Hubbard 07/04/2007


2. Destinul nu este legat de noroc; este mai degraba legat de alegere. Nu este un lucru pe care trebuie sa il astepti, este mai degraba un lucru care trebuie realizat.
William Jennings Bryan 06/04/2007


3. Fiecare om are destinul sau; singura regula este sa-l accepte si sa-l urmeze oriunde l-ar duce.
Henry Miller 05/04/2007


1. Nebunie: sa faci acelasi lucru iar si iar astepandu-te ca rezultatul sa fie diferit.
Albert Einstein 22/03/2007


2. Nebunia in randul indivizilor este rara - dar in cadrul grupurilor, partidelor, natiilor si epocilor - este ca o regula.
Friederich Nietzsche 21/03/2007


3. Corecteaza-ma daca gresesc, dar nu cumva linia dintre normalitate si nebunie devine tot mai subtire?
George Price 20/03/2007


4. De obicei era nebun, dar avea momente de luciditate cand era aproape stupid.
Heinrich Heine 19/03/2007


5. Exista o linie subtire intre geniu si nebunie. Iar eu am sters aceasta linie.
Oscar Levant 18/03/2007


6. Nu exista genii adevarate fara un strop de nebunie.
Seneca


1. Traieste ca si cum ai muri maine. Invata ca si cum ai trai vesnic.
Mahatma Gandhi 08/02/2008


2. Cand simti ca vrei sa mori gandeste-te ca altii ar da orice sa traiasca...
Anonim 28/01/2008


3. Cand simti ca viata nu are nici un rost gandeste-te la cei ce mai au doar o zi de trait.
Anonim 27/01/2008


4. Este greu sa pierzi, dar mult mai rau este sa nu fi incercat niciodata sa reusesti.
Theodore Roosevelt 20/01/2008


5. Cea mai inalta masura a valorii o dai de fapt in timpul confruntarilor la care te supune viata.
I. Romosan 30/08/2007


6. Viata trebuie traita asa cum este pentru ca ni s-a dat fara sa o cerem si ni se va lua fara sa fim intrebati.
Anonim 20/11/2007


7. Oamenii ne dau uneori vise dar viata le spulbera.
H.P.Bengescu 17/11/2007


8. Am urcat munti la care nu le-am vazut varfurile, am strabatut deserturi fierbinti si oceane fara sfarsit insa din pacate nu am vazut roua din iarba din fata casei mele.
Anonim 16/11/2007


9. Sunt doua feluri de a-ti trai viata... Unul - de a crede ca nu exista miracole. Altul - de a crede ca totul este un miracol.
Albert Einstein


Putina intelepciune
In copilarie doresti totul, in tinerete si la maturitate... ceva anume, la batranete... nimic.

"Stiu cine sunt si imi place asa cum sunt"Am incredere in mine orice s-ar intampla. Sufletul meu stie sa aleaga exact ceea ce am nevoie, sunt convinsa ca exista un rost divin in tot ceea ce se petrece si ca nimic nu este intamplator.....AM SA-MI AMINTESC IN FIECARE DIMINEATA....... -Sa rad mult si des; -Sa castig respectul oamenilor inteligenti si afectiunea copiilor; -Sa obtin aprecierea criticilor corecte si sa indur tradarea prietenilor ipocriti; -Sa apreciez ceea ce este frumos si sa descopar ce este bun in fiecare; -Sa fac astfel ca macar un suflet sa stie ce inseamna dragostea pentru ca traiesti tu; -Sa las in urma mea o lume un pic mai buna.......

Nu incerca sa intri cu forta in sufletul meu. Sunt cioburi ale viselor mele sfaramate peste tot. S-ar putea sa te ranesti. Nu te stradui sa-mi vinzi iluzii. Le-am cumparat pe toate. Nu mai am unde sa le pun, nu mai stiu ce sa fac cu ele. Nu te chinui sa ma faci sa plang. Lacrimile mele sunt putine si pretioase. Le daruiesc cu zgarcenie. Si am invatat de mult ca cea care ma va face sa plang nu merita lacrimile mele. Iar cea care le merita nu ma va face sa plang. Nu te osteni sa ma eliberezi. Doar eu am cheia de la colivia mea. Nu te cazni sa ma faci sa vorbesc. Cuvintele mele sunt inutile si nu au viata. Nu te trudi sa-mi alungi cosmarurile. Nu doar somnul ratiunii naste monstri ci si absenta iubirii. O piatra e deajuns sa sparga un geam. O propozitie e deajuns sa franga o inima. O secunda e deajuns sa te indragostesti. Si o neintelegere e suficienta sa strice o prietenie.


Cei ce iubesc nu imbatranesc niciodata... pot muri de batranete, dar sufletul le ramane tanar !
Daca zambesc,inseamna ca ma bucur sa te vad...
Daca te caut, inseamna ca mi-e dor...
Daca te ajut, inseamna ca imi pasa...
Daca intreb, inseamna ca ma intereseaza...
Daca ofer, inseamna ca meriti...
Daca cer, inseamna ca am nevoie...
Daca spun, inseamna ca vreau sa stii...

De la: diavolita_40, la data 2010-11-16 18:17:59

De la: Sil100, la data 2010-11-15 16:37:43 Diavolitio, in ciuda a numeroaselor citate eu tot nu m-am prins. Tu de ce parte a baricadei esti? La unele intrebari ai fost de partea ateilor, la altele de partea cealalta.

Din faptul ca ai folosit aproape numai preluari din alte parti ce-ar trebui sa inteleg? Ca nu ai suficienta incredere in tine?

Din urmatorul raspuns la intrebarea daca e bine sau nu sa fi ateu mie mi se pare ca nu prea te-ai prins cum sta treaba cu ateismul. De se s-ar ruga un ateu?

IN FOND ESTE BINE S� FII ATEIST?
DA ESTE BINE,PENTRU C� NU MAI DAI BANI LA PREOȚI S� SE ROAGE PENTRU TINE,C� O POȚI FACE SINGUR ȘI ASTFEL FACI ECONOMIE.

P.S.: Vad ca persisata confuzia dintre folosirea termenilor de ateu si ateist. Ateu este persoana care nu crede intr-o divinitate, pe cand "ateist" e un adjectiv care se refera la ateism. E corect sa spunem punct de vedere ateist, dar cand vine vorba despre persoane trebuie sa folosim terenul de ateu.

Uitati-va pe www.dexonlin.ro la cei doi termeni daca nu ma credeti.

Deci,eu sunt atee(nu stiu daca exista cuvantul asta in DEX,dar daca nu exista il inventez eu acum) de cand mama m-a facut,ca asa m-a facut pe mine mama si tata.Pur si simplu.
Dac� te-ai fi uitat la statusul meu ai fi vazut ca am spus clar:,,Sunt Roman prin nastere,oltean prin gratie divina,enervez in rate lunare,fara avans si fara girant,,.P�n� v� dati seama.Nu-s de partea nim�nui,eu sunt liberul arbitru intre voi si va pun intrebari intrebatoare,ca sa va fac sa ganditi.Și am dat si explicatii compozitie proprie,dar voi nu vreti sa le vedeti.Si la ce vroiam eu sa transmit,va raspunse Tramp si Mihail.

Multumesc pentru lamuriri, diavolito. Eu nu citesc toate forumurile, iar din faptul ca ai aparut dintr-o data pe forumul cu discutii depre ateism aruncand o tona de citate contradictorii eu ce puteam sa inteleg?

Mie mi se pare mult mai corect un dialog in care ideile se prezinta pe rand si se discuta decat o abordare de tipul "luati de aici ce-am gasit eu pe net si comentati si voi ce aveti chef"...


In alta ordine de idei, am observat ca esti o sutinatoare a drepturilor femeilor. Foarte bine! Sunt de acord ca femeile au dreptul la un tratament corect si la sanse teroretic egale cu ale barbatilor. Am spus teroretic pentru ca uneori chiar nu inteleg de ce ar vrea femeile sa fie egale cu barbatii in orice doemniu. (Eu apreciez la o femeie feminitatea si pot intelege ca o femeie sa vrea sa fie pilot sau mecanic auto, dar daca se apuca de culturism ajunge sa arate... ca un barbat).

Exista o influenta si din partea religiei asupra felului in care se comporta barbatii cu femeile in societate, dar asta ar merita o discutie separata pe un alt forum.


P.S.:
1) Exista cuvantul atee in dictionar. L-am cautat pentru ca nu eram nici eu sigur daca forma corecta pentru feminin a cuvantului ateu e atee sau atea.

2) Am toata consideratia pentru olteni. Traiasca perfectul simplu!

Da,da,ai dreptate,de aia sunt astia fufe ca sunt delicate si feminine.Elena Udrea e o fufa?Avand in vedere personalitatea ei ma indoiesc ca e o fufa,dar ma ro.Nu am cautat in DEX sa vad cum se traduce fufa.Poate imi explicati si mie ce inseamna fufa?

Domnule Sil100,sunt prea sc�rbit� chiar și de forumurile astea virtuale,�n care nu faceți altceva dec�t s� v� contraziceți inutil.Din punctul meu de vedere cuvintele a trebui s� capete și un gen feminin,adic� ,,manager,, și ,,manager�,,.Iat� de ce pledez pentru drepturile femeilor,nu m-am uitat la statusul dumneavoastr�,nu știu ce v�rst� aveți și nici dac� aveți copii.Dar dac� veți avea o fiic�sau dac� aveți deja,ce ar putea ea s� aleag� din societatea rom�neasc� actual�?Sau cel puțin imaginați-v�,faceți un test de creativitate c� aveți sau veți avea o fiic� și puneți-v� �ntrebarea asta?
Și iat� ce am g�sit pe net,lucru care l-am g�sit pentru c� l-am citit cu mult timp �nainte.De aceea vi-l postez aici:
Mihaela Miroiu: Traim intr-o cultura jegos misogina, practicata si de femei si de barbati.-a se c�uta pe google.
A se citi pe internet cu ajutorul lui google ce �nseamn� feminism,de fapt.
Ateism din punctul meu de vedere �nseamn� a avea �ncredere �n tine �nsuți,a fi conștient de faptele și acțiunile tale,de responsabilit�țile tale pe care le ai ca om at�t faț� de univers s� zicem,faț� de Terra, c�t și faț� de semenii t�i,de copii,de prieteni,de p�rinți,de etc.,de societatea �n care tr�im,o societate bolnav� din toate punctele de vedere �n cazul nostru.Noi suntem un tot,fiecare avem diferite roluri �n societate,fiecare dintre noi suntem și consumatori și produc�tori sau prestatori de servicii,fiecare avem roluri familiale,roluri profesionale,roluri de cet�țeni ai ț�rii �n care tr�im.V� �ntreb eu cum putem s� ne batem joc �n halul �sta de noi prin alegerile pe care le facem?Cum putem suporta at�ta agresivitate �n jurul nostru,at�ta vulgarism,at�ta cinism?Avem un limbaj agresiv chiar și atunci c�nd ne exprim�m �n scris.Ce ar mai fi de spus?Nu exclud existența unei divinit�ți,dar din moment ce nu sunt sigur� nici de ceea ce zice știința,nici de ceea ce zice religia,nu are rost s� despic firul �n patru acum s� aflu cine a creat Universul sau cine l-a Creat pe Dumnezeu sau Creator,etc.Maica-sa l-o fi creat,ce știu eu.Știu doar c� eu trebuie s� fac fapte bune și s� ajut oameni at�t c�t pot eu sau depinde de mine.Pe principiul �sta m� conduc eu.
Cu ce nu sunt eu de acord și am mai spus-o cu �nfometarea �n numele religiei,cu multe alte chestii din astea.Nu cred eu sub nici o form� c� divinitatea ar vrea s� te pedepsești singur �n numele ei.

pasarea_phoenix

De la: manoiu_elisabeta, la data 2010-11-18 19:59:49Domnule Sil100,sunt prea sc�rbit� chiar și de forumurile astea virtuale,�n care nu faceți altceva dec�t s� v� contraziceți inutil.Din punctul meu de vedere cuvintele a trebui s� capete și un gen feminin,adic� ,,manager,, și ,,manager�,,.Iat� de ce pledez pentru drepturile femeilor,nu m-am uitat la statusul dumneavoastr�,nu știu ce v�rst� aveți și nici dac� aveți copii.Dar dac� veți avea o fiic�sau dac� aveți deja,ce ar putea ea s� aleag� din societatea rom�neasc� actual�?Sau cel puțin imaginați-v�,faceți un test de creativitate c� aveți sau veți avea o fiic� și puneți-v� �ntrebarea asta?
Și iat� ce am g�sit pe net,lucru care l-am g�sit pentru c� l-am citit cu mult timp �nainte.De aceea vi-l postez aici:
Mihaela Miroiu: Traim intr-o cultura jegos misogina, practicata si de femei si de barbati.-a se c�uta pe google.
A se citi pe internet cu ajutorul lui google ce �nseamn� feminism,de fapt.
Ateism din punctul meu de vedere �nseamn� a avea �ncredere �n tine �nsuți,a fi conștient de faptele și acțiunile tale,de responsabilit�țile tale pe care le ai ca om at�t faț� de univers s� zicem,faț� de Terra, c�t și faț� de semenii t�i,de copii,de prieteni,de p�rinți,de etc.,de societatea �n care tr�im,o societate bolnav� din toate punctele de vedere �n cazul nostru.Noi suntem un tot,fiecare avem diferite roluri �n societate,fiecare dintre noi suntem și consumatori și produc�tori sau prestatori de servicii,fiecare avem roluri familiale,roluri profesionale,roluri de cet�țeni ai ț�rii �n care tr�im.V� �ntreb eu cum putem s� ne batem joc �n halul �sta de noi prin alegerile pe care le facem?Cum putem suporta at�ta agresivitate �n jurul nostru,at�ta vulgarism,at�ta cinism?Avem un limbaj agresiv chiar și atunci c�nd ne exprim�m �n scris.Ce ar mai fi de spus?Nu exclud existența unei divinit�ți,dar din moment ce nu sunt sigur� nici de ceea ce zice știința,nici de ceea ce zice religia,nu are rost s� despic firul �n patru acum s� aflu cine a creat Universul sau cine l-a Creat pe Dumnezeu sau Creator,etc.Maica-sa l-o fi creat,ce știu eu.Știu doar c� eu trebuie s� fac fapte bune și s� ajut oameni at�t c�t pot eu sau depinde de mine.Pe principiul �sta m� conduc eu.
Cu ce nu sunt eu de acord și am mai spus-o cu �nfometarea �n numele religiei,cu multe alte chestii din astea.Nu cred eu sub nici o form� c� divinitatea ar vrea s� te pedepsești singur �n numele ei.

Salutare,

O discutie in care toata lumea are acceasi parere nu poate fi decat plictisitaore. E greu de spus cand e util sau nu sa te contrazici. Probabil are sens atunci cand ceea ce ai de spus poate clarifica unele idei puse in discutie.


Daca ati intervenit in apararea diavolitei nu va inteleg punctul de vedere. Ceea ce i-am reprosat diavolitei40 e ca a aruncat o gramada de citate contradictorii in loc sa raspunda cu cuvintele ei la ceea ce se discuta pe forum. Diavolita a mai pus un citat in care se discuta chestiuni legate de feminism. Iar eu i-am spus ca sunt de acord ca femeile sa aiba parte de un tratament egal si sanse egale cu ale barbatilor. Mi-am exprimat doar nedumerirea de ce femeile ar vrea sa fie egale cu barbatii in anumite domenii si am dat ca exemplu culturismul. Daca femeile vor sa sparga pietre sau sa care saci de ciment de 50 kg n-au decat s-o faca... e alegerea lor in ultima instanta. Mie mi se pare normal sa se tina cont de limitele fizice ale organismului masculin sau feminin si sa nu se incerce o egalitate doar de dragul egalitatii. (Un barbat nu poate sa faca copii... ar trebui discutata si aceata problema cand se vorbeste de egalitatea dintre sexe?).


Sunt total de acord ca unele cuvinte sa aiba o forma pentru feminin acolo unde are sens un astfel de demers si ati dat niste exemple bune. O discriminare, daca pot sa ma exprim asa, are loc si in sens invers. Sunt unele meserii practicate in mod traditional de femei si unde termenii sunt doar de genul feminin.


In alta ordine de idei ar fi de dorit ca discutiile de pe un forum sa aiba o legatura cat mai directa cu subiectul acelui forum. Nu sunt pentru o strictete exagerata, dar e bine sa tinem lucrurile separate. Daca dormin sa vorbim despre drepturile femeilor n-ar fi mai bine s-o facem pe un forum dedicat acestui subiet? In felul acesta sunt sanse mai mari ca pe acolo sa apara oameni care vor intr-adevar sa discute despre subiectul respectiv.

La scoala elevii au mai multe materii in aceeasi zi, dar manuale diferite pentru fiecare materie astfel ca le e usor sa treaca de la o materie la alta. Cum ar fi daca ar avea un singur manual pentru toate materile unde informatia sa fie pusa de-a valma?

O precizare: E oarecum firesc ca de la discutiile despre ateism sa se ajunga la discutii despre religie. E ceva aproape inevitatbil..

P�i dac� m-ai fi urmarit cu atentie,ai fi aflat c� am spus,ca eu am doar doua intrebari mari si tari.De ce?C� așa vreau eu.Eu sunt Eu așa cum sunt cu defecte și calit�ți,cu minisuri și plusuri,cu succese și eșecuri �n același timp,proast� și inteligent� uneori,isteaț� alteori,ur�t� sau frumoas�,depinde de cine m� privește și din care punct de vedere m� privește.Nu conteaz�,așa sunt eu.Bani,am și de �ia,dar prea puțini pentru c�t am �nv�țat și am muncit.
�ntreb�rile mele au fost așa:
Pentru ateiști:Cine a creat Universul?R�spuns - nu se știe.
Pentru credincioși:Cine l-a creat pe Dumnezeu? R�spuns - nu se știe.
Și atunci dac� nu se știe ce rost are s� despic�m firul �n patru cu ce a f�cut Moise și Isus,și s� lu�m citate din biblie și din ce a f�cut Einstein,Platon,ETC.
S� zicem c� se va descoperi �ntr-o zi cine ne-a creat,cine a f�cut Universul,dar asta �n nici un caz nu o vom descoperi noi aici pe forum.�n momentul de faț� �nc� nu știm r�spunsul exact nici din punctul de vedere al ateiștilor,nici al credincioșilor și atunci ce rost are s� ne punem �ntreb�ri �ntreb�toare c�nd noi suntem �n rahat p�n� la g�t.Și s� nu-mi vorbiți de succese c� m� apuc� damblalele.Succese au avut �n Rom�nia toate non valorile.Toate geniile noastre au murit s�raci.Nu l-am citit pe Cioran,c� nu mi-a c�zut �n m�n�,dar de la Karpov am aflat c� a tr�it �ntr-o garsonier� s�rac lipit p�m�ntului,�ntr-o garsonier� la mama dracului.Dar de la Cioran am citit o maxim� sau un citat,cum vreți voi:,,Cine nu a suferit din cauza cunoașterii,�nseamn� c� nu a cunoscut nimic,,.Și sunt de acord cu el.De la alții care l-au citit pe Cioran,am aflat c� sc�rbit singur de societatea �n care tr�ia,a renunțat la societate și s-a izolat singur.Pentru c� rom�nii nu au știut s�-și aprecieze valorile,cum nu știu nici acum.Mai era ceva,dar nu am chef s� caut pe unde l-am scris,azi am chef s� v� vorbesc pe limba mea.
Așa și acum dac� nu știm cine a creat Universul și nici cine l-a creat pe Dumnezeu,s� ne descurc�m cu ce avem,adic� cu noi oamenii.Noi exist�m �nc�,g�ndim deci exist�m,trecutul s-a dus(morții cu morții,vii cu vii),viitorul este incert,prezentul conteaz�.S� ne �mbun�t�țim viața azi,c� m�ine s-ar putea s� fie prea t�rziu.C� va veni apocalipsa,c� se va descoperi cine a creat Universul,printr-un geniu probabil se va afla asta vreodat�,dar p�n� atunci exist�m noi cu certitudine,iar noi trebuie s� ne lu�m destinul �n propriile m�ini.
Acum c� privești lucrurile din punctul de vedere al ateiștilor,ei zic c� e vorba de feedback �ntre noi și univers,așa s� fie,deci ce d�m noi universului,aia primim.
Acum c� privești lucrurile din punctul de vedere al credincioșilor și folosești termenul ,,Dumnezeu,,�n loc de ,,Univers,,e cam același lucru,fiecare a definit cum a considerat o necunoscut�,care a r�mas necunoscut� și-n zilele noastre,de c�nd s-a �nființat p�m�ntul.Credința modern� de azi spune cam același lucru cu știința numai c� difere termenii care �i folosesc,adic� niște capricii lingvistice,știința zice Univers,religia zice Dumnezeu.
Probleme care se pune �ntre cele doua variante:științ� sau religie,e c� oamenii de r�nd simpli,de ex.ciobanul nu vor �nțelege cum st� treaba cu Universul, atomi, protoni, electroni, quarci, fizic�, metafizic� și atunci religia ar trebui s� le explice conform modernismului de azi cum st� treaba cu universul,natura-mama,sau Dumnezeu.Oamenii care nu știu ce e aia psihologie,metafizic�,fizic� cuantic� și altele,și nu pot s� se autosugestioneze singuri,atunci zic eu c� trebuie s� cread� �ntr-o forț� divin� ca s� poat� face faț� neputințelor prin care trec.Tot ateii au zis c� ciobanul e bine s� cread� �n ceva,c� altfel ar �nnebunni singur pe munte.Iar eu merg pe m�na ateilor c� au un �nalt grad de cultur� și civilizație.Numai c� ateii ar trebui r�spl�tiți și recompensați pentru ceea ce au dat ei umanit�ții.Datorit� lor avem tot luxul și confortul de care ne bucur�m acum,adic� datorit� oamenilor de științ�.Numai c� la noi e ca la dracu,aștia cu știința mor de foame,deși au dat umanit�ții tot ce au avut mai bun,aștia cu credința sunt super bogați.Propun s� se inverseze rolurile c� nu mai ține vr�jeala.
Toate sistemele economice se leag� �ntre ele,nu merge producția,nu va merge nici comerțul,nu merge agricultura,nu merge nici economia.Au sc�zut salariile la oameni,au pus taxe peste taxe,totul pe seama omului de r�nd.Indiferent cum ai pune-o se va duce dracului totul,din punct de vedere,pentru c� degeaba exist� producție dac� a sc�zut puterea de cump�rare a banului.Omul nu va mai avea bani s�-și achite b�ncile - se duce de r�p� sistemul bancar.Omul nu va mai avea bani s�-și pl�teasc� curentul electric se duce de r�p� producția de energie electric�.Omul nu va mai avea bani s�-și pl�teasc� internetul - se duce de r�p� tehnologia.Omul nu va mai avea bani s�-și pl�teasc� cablul - la revedere TV și televiziune.Omul nu va mai avea bani s�-și �ntrețin� mașina - pa industria automobilelor,ce s� mai vorbim de cump�rare de mașini.
Omul nu va mai avea s�-și cumpere haine - la revedere si ciao si-un pai �n gur� pentru stilisti și designeri și produc�torii de haine - faliment.
Omul nu va mai avea bani s�-și cumpere alimente - pa producția de alimente.
Omul nu va mai avea bani s�-și cumpere consumabile - pa producție și comerț materiale consumabile.
Omul nu va mai avea bani s� fac� școli - pa educație.
Și așa mai departe.
Omul nu va mai avea bani s� pl�teasc� serviciile de s�n�tate - pa om = moarte.
Cam așa stau lucrurile și stau pentru c� nu am știut s� lupt�m pentru drepturile noastre și așa stau și acum și dac� nu facem nimic așa or s� stea �n continuare.
Dar nu-i bai,ne ducem cu toții de r�p�,nu numai eu.Așa c� totuși e bine c� nu m� duc numai eu.
Vorba unui coleg de-al meu:De ce s� merg singur �n rai,c�nd exist� posibilitatea ca raiul s� fie gol?
Mai bine merg �n iad,c� oricum acolo sunt sigur c� ne vom �nt�lni toți.
El a spus-o,nu eu.
Și gata c� am cam r�gușit de c�nd tot țip și urlu și �n realitate și �n virtualitate c� nu e bine ceea ce facem.
Fie ce-o fi,ce-i al nostru e pus deoparte.Și c�nd ne-o fi mar r�u așa s� ne fie,exact cum suntem acum,criz� economoc�,criz� moral�,criz� politic�,criz� social�,etc.Avem crize de toate genurile.
Multe succesuri(succese) �n continuare!

Ne tot c�ut�m sensuri,scopuri,țeluri,dar uit�m c� scopul nostru este �ns�și viata.
,,Ce,de Dumnezeu ne este dor?............Suntem ,,doar,,atrași de el,cu o forț� invincibil�,dar ............dorul ,nostalgia,acea ciudat� atracție pigmentat� de am�r�ciun și speranț�,El ne-o las� ,,nou�,,, o las� ,,jos,,,veretebratelor,cei care ne t�r�m de la un ,,scop,, la ,,altul!,,

pasarea_phoenix

Vezi ca ti-a luat-o inainte diavolita cu postarile. Deci...e inaintea ta....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.