Perle

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

" Nu poti
Sa pui
Pe toti
In cui"

" Pe post
In fatza
E prost
De-ngheatza"

Si in incheiere, George ZARAFU:

EPITAFUL

" E un fel de poezie
Cu puteri nemasurate,
De-i facut chiar din prostie...
Poti intra-n eternitate !

Noapte buna!

De la: Bursuc, la data 2011-07-11 23:25:33
Noapte buna!

Noapte buna George

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2011-07-11 23:20:17

Salutari de la Dana!

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

De la: _g_alina, la data 2011-07-12 00:16:23

De la: Ingrid, la data 2011-07-11 23:20:17

Salutari de la Dana!

Multumesc cu mult respect!

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Bursuc, la data 2011-07-06 17:38:10In luna Martie a anului 1837, inainte Pasti, doi locuitori ai satului Pietroasa, au descoperit intamplator tezaurului. Cei doi, extrageau piatra dintr-o zona a muntelui Istrita si asa au dat peste comoara.

Din acest moment, se produc atatea evenimente. incat s-ar putea scrie un adevarat Besteller...
Daca aveti voi mai multe date, m-as bucura sa le comentam aici...

Recomandarea de a se putea scrie un best-seller mi-a dat imboldul de a ma informa mai mult pentru a avea suficient material in momentul cand si daca s-ar ivi inspiratia primordiala, asa ca imi permit sa copii un articol (care are multe date deja cunoscute din materialele expuse si pe care nu le-am eliminat).
Misterul cel mai mare in ceea ce priveste Tezaurul de la Pietroasa consta in raspunsul la intrebarile: de la care popor provin piesele si in ce perioada au fost lucrate?

In anul 1979, satenii din Pietroasa au ridicat pe locul unde a fost descoperita celebra Closca cu puii de aur un monument simplu, pe care a fost sapat urmatorul mesaj:

�In acest loc in 1837 a fost descoperit Tezaurul �Closca cu puii de aur� de la Pietroasa de doi pietrari: Ion Lemnaru si Stan Avram. Tezaurul este compus din 22 de piese si cantareste 19 kilograme�.

Urmasii celor care au dat de nebanuita comoara in timp ce scoteau piatra pentru podul de peste Calnau au ramas cu legenda si cu credinta ca aurul gasit in pamant aduce mai mult necazuri decat bucurii.

Se gandesc la cei doi pietrari care au murit in arest si celelalte neplaceri la care inaintasii lor au fost supusi. Ei, cei de azi, stiu ca localitatea lor a devenit celebra in lume, dar nici ei, nici noi nu stim sigur de unde vine tezaurul. Specialistii care au cercetat piesele nu au ajuns la o concluzie unanima si certa in ceea ce priveste provenienta pieselor Clostii cu puii de aur.

Alexandru Odobescu a facut din studiul Tezaurului de la Pietroasa opera sa de capatai, �La tressor de Petrossa�. Rezultatele cercetarii sale se gasesc publicate in trei volume ce compun monumentala sa opera. El sustine ca datele locuirii zonei Pietroasa ar merge undeva prin secolul al IV-lea d.Hr. Dar alti oameni de stiinta afirma ca piesele tezaurului descoperit acolo nu par a fi lucrate toate in aceeasi epoca. In timpul lui Odobescu exista un raspuns unitar.

Alaturi de el, istoricii si arheologii Bock, Linas si Lasteyrie au fost de parere de la inceput ca este vorba despre un tezaur apartinand gotilor, adica unei populatii germanice din veacul al IV-lea d.Hr. Si astazi exista multi sustinatori ai acestei teorii.

Cei care afirma provenienta germanica argumenteaza cu faptul ca pe �patera�, una dintre piesele tezaurului, se afla reprezentate o serie de zeitati sincretice care apartin neamurilor germanice, dar inrudite cu lumea clasica greco-romana. Acest lucru a fost pus in legatura cu regele vizigot Athanaric care a trait in acea perioada.

Cercetatorii cred ca momentul ingroparii pieselor de aur a fost intre anii 376, cand are loc marea invazie a hunilor dinspre rasarit, si anul 380, cand Athanaric a parasit teritoriile nord-dunarene pentru a se refugia in imperiu.

Specialistii aduc ca argumente si faptul ca piesele din tezaur sunt lucrate in trei stiluri diferite: primul stil este caracteristic pieselor din aur masiv, fara alte incluziuni, lucrate in atelierele de traditie greco-clasica ale Imperiului Roman;al doilea stil, cel policrom, include piesele impodobite cu pietre pretioase si semipretioase ale tezaurului, care nu este gotic sau germanic, ci a luat nastere in partile de rasarit ale Imperiului Roman; din cea de-a treia categorie fac parte piesele simple, cum este colanul cu incriptie runica, realizate in ateliere mai primitive.

Gheorghe V. Carlan, autorul lucrarii �Tezaurul de la Pietroasa si printesa Khnumet�, lanseaza insa ipoteza conform careia tezaurul nu a apartinut nici vizigotilor, nici ostrogotilor, ci traco-romanilor. Istoricul il citeaza in lucrarea sa pe Nicolae Densusianu cu cartea �Dacia preistorica�, in care acesta afirma ca modul de formare a poporului roman si a limbii romane nu este cel de romanizare a dacilor de catre romani in cei 165 de ani. Dimpotriva, acesti doi autori sustin ca romanii existau pe aceste meleaguri inainte de venirea romanilor.

Revenind la cartea despre printesa egipteana Khnumet, aflam ca aceasta fiica a faraonului Amenemhet al II-lea (1914-1876 i.Hr.) avea un logodnic in Carpati care i-a oferit in dar mai multe bijuterii din aur. Profesorul Carlan citeaza in acest sens cartea lui H.W. Muller, �Comorile faraonilor�.

Istoricul roman compara cele doua cosulete ale Tezaurului de la Pietroasa � octogon si dodecagon � cu bijuteriile printesei si vede mari asemanari, de unde trage concluzia ca bijuteriile printesei provin intr-adevar din zona carpatica.

Gh. Carlan a constatat legaturi stranse intre Tracia antica si Egiptul antic. Autorul sustine ca studierea paterelor de la tortile celor doua cosulete fac trimitere la cele pictate pe peretii Mormantului Campana al Etruscilor.

Ca �aurul ucide� o stiau foarte bine contemporanii lui Ion Lemnaru si Stan Avram, care si-au gasit sfarsitul in arest, inainte sa afle sentinta procesului privind tezaurul. Culmea ironiei este ca tocmai ei, care habar nu aveau de valoarea lucrurilor descoperite, au avut de suferit pana la moarte tot felul de torturi in beciul igrasios de la Bucuresti. Nicolae Baciu, complicele celor doi in dosirea �comorii�, murise si el de tuberculoza, si nici altora din sat, care �suflasera� cate ceva, nu le fusese prea bine la ancheta din Capitala.

Odobescu a suferit si el. Mai intai, imaginea sa a fost sifonata de articole rauvoitoare si pline de venin si minciuni scrise de invidiosul Cezar Bolliac in �Trompeta Carpatilor�, acesta lansand zvonul ca Odobescu vanduse tezaurul dupa Expozitia universala de la Paris din 1867. Mai apoi, scrie Corneliu Stefan in cartea �Tezaurul de la Pietroasa � impactul cultural-istoric� ca Alexandru Odobescu s-ar fi sinucis in 1895 nu din dragoste, ci pentru ca aurul tezaurului ar fi avut si asupra lui o influenta negativa.

�Pe langa aceste 10 bucati pierdute, s-ar mai putea adauga si obiectele urmatoare, anume �o cupa de aur rotunda, cu niste pietre la gura in felurimi de fete, ca niste margele, iar intr-insa avea doua pietre verzi de smaragd, in marime ca doua nuci de cele mici, si trei nasturi mici de aur si doua cerculete tot de aur� (�) si un lant de aur putin mai subtire decat pana de gasca�

In primavara anului 1837, Stan Avram si ginerele sau, Ion Lemnaru, doi tarani din Pietroasa Mica de Buzau, in timp ce scoteau piatra din cariera, au descoperit ceea ce astazi este cunoscut sub numele de Tezaurul de la Pietroasa. �Unul din acesti tarani � avea sa scrie ulterior Odobescu �, inchipuindu-si ca aceste obiecte erau de arama, ar fi dat o bucata din ele unui tigan ca sa-i carpeasca cu dansa o tingire, iar acesta, neputand sa dea de capat lucrarii, ar fi zvarlit cat colo bucata de metal, zicand stapanului ei ca nu e buna de nimic�.

S-a intamplat ca in 1838 sa ploua foarte mult, iar apele umflate ale raului Calnau din apropiere sa darame podul construit de Kiseleff peste apa. A fost numit ca antreprenor la lucrarile de reparare a Podului Anastase Tarba Verusi, un �aventurier balcanic�, cum avea sa fie numit de Odobescu. Cei doi tarani i-au propus lui Verusi sa vada lucrurile ciudate gasite de ei.



Verusi Arnautul le-a dat 4.000 de lei vechi, pretul unei perechi de boi, niste mici cadouri
si a primit de la ei obiectele de o valoare istorica inestimabila. Pentru a nu bate la ochi marimea pieselor, a taiat in patru, cu toporul, tava uriasa de aur de 8 kg. Verusi a luat in total 40 de kilograme de aur pe mai nimic.

DENUNTUL. Gheorghe Frunza Verde, arendasul mosiei Pietroasele, a aflat ce comoara are Verusi si, santajandu-l, a obtinut si el o parte din ea, dar, pentru ca n-a primit cat a vrut, l-a parat pe Verusi la Episcopie, iar parintele econom Filotei, mai tarziu episcop, a facut denuntul. La inceput, ancheta a fost drastica si corecta. Banul Ghica Mihalache, ministrul �trebilor dinlauntru�, dar si �nenea mare� al lui Alexandru Ghica Voda, s-a ocupat personal de mersul anchetei. A dat ordin ca �fara minut de zabava sa ridice pe toti aceia cati dupa tainica cercetare se va dovedi ca s-au impartasit de asemenea lucruri�.

Au fost arestati si dusi la Bucuresti: Lemnaru, Avram, Baciu, cel la care tineau obiectele in ultimul timp, si cei doi fii ai sai, precum si Verusi. Acesta din urma a marturisit ca ingropase obiectele pe malul stang al Calnaului. Ancheta a durat un an, dar a inceput sa lancezeasca in momentul in care s-a aflat ca este implicat vizitiul postelnicului Dumitrache, asupra caruia s-au gasit �doua tablite mici de aur� si �pietre verzi� provenind din tezaur.

Vizitiul a declarat ca restul aurului era la mosierul Alecu Ghica, ruda �indepartata� a domnitorului. Abia in 1842, Tezaurul a fost asezat in muzeu. In 1867, Alexandru Odobescu a dus la Paris la Expozitia universala pretioasa descoperire istorica, unde a fost regina incontestabila. Toata lumea cunostea acum ca pe teritoriul Romaniei fusese gasit cel mai valoros tezaur antic, cel al lui Tutankhamon inca nu se descoperise.

Astazi, Tezaurul �Closca cu puii de aur� se afla la Muzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti. El are 12 piese cu o greutate totala de 19, 820 kilograme de aur. Piesele care compun tezaurul sunt: o fibula mare in forma de vultur (care poarta pe piept marele caboson oval, marginit simetric, in cruce, de patru cabosoane mci si rotunde), o fibula mica, doua fibule mijlocii, o tava, o cana-oenoche, o patera, doua cosulete poligonale, un colan cu inscriptie, un colan simplu, un colan cu balama. Intre 1917 si 1956, tezaurul a fost la Moscova.

NECAZURI DE PE URMA DESCOPERIRII AURULUI
Misterul din jurul numarului pieselor din tezaur nu este nici astazi elucidat, s-au recuperat doar 12 obiecte, dar se crede ca au fost 22 sau chiar 24. Se crede, de asemenea, ca Verusi a mituit autoritatile cu aurul topit din restul pieselor nepredate de el si de aceea a fost achitat. Taranii au fost obligati sa-i restituie banii aventurierului antreprenor, Nicolae Baciu, care a ajutat la dosirea comorii la inceput, a murit de tuberculoza in 1840.



George si Achim Baciu au fost pedepsiti cu 30 de lovituri de bici, Stan Avram si Ion Lemnaru au murit in beciul arestului inaintea terminarii procesului. Arendasul Frunza Verde a murit ca boier de rangul doi in 1857, postelnicul Dumitrache, complicele lui Verusi, a disparut misterios in urma unui incendiu care i-a mistuit casa
, pierzandu-i-se urma.

Mai multi tarani din Pietroasele au fost dusi in lanturi la Bucuresti pentru ancheta. Ba pana si podul care trebuia reparat cu banii cheltuiti de antreprenor s-a prabusit cu totul in 1841. Banul Mihalache s-a indragostit asa de tare de tezaur, incat l-a tinut incuiat intr-un seif al Departamentului si a refuzat sa-l dea muzeului pana in 1842, la caderea din domnie a lui Ghica Voda.

FURTUL DE LA MUZEUL DE ANTICHITATI
In noaptea de 19 spre 20 decembrie 1875 fusese un viscol puternic in Bucuresti. Fiul unui preot din Titu, Grigore Pantazescu, exclus din seminar pentru ca iubea mai mult gimnastica si circul decat ceaslovul, a facut un numar de circ in acea noapte si a furat tezaurul din sala Muzeului National de Antichitati, adapostit in cladirea Universitatii.

Aruncase in zapada colanul si o bucata din taler pentru ca �il jenau la mers�. A stat in puscarie 6 ani. Cu cateva zile
inainte de eliberare, a murit in mod misterios. Oficial, a fost impuscat in timp ce voia sa evadeze.

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

Oare ce o fi fost in mintea oamenilor cand au vazut pentru prima data acele pietre ``pretioase`. Smaralde , Rubine , Safire, Topaze, Diamante... De unde le-o fi venit ideea asta si atractia pentru ele. Si mai ales cum le-o fi descoperit? Si cum or fi aparut ele? Cristalizarea lor e foarte curioasa. Au numai forme perfecte. Si mai ales de unde stiau ca sunt si valoroase. ca nu cred ca sa le fi spus cineva.. sau poate DA!.

G_alina,

Minunata prezentare.
Ma bucura faptul ca acest Topic se apropie tot mai mult de ceea ce inseamna
dialog INTERACTIV (mai ales cand este vorba despre subiecte incitante)

Poate reusim sa ne apropiem unii de altii prin astfel de discutii intersante
decat sa cautam nod in papura sau discutii sterile din care nimeni nu se alege cu nimic.

Multumim g-alina!

Am sa va spun o anecdota, care la prima vedere pare doar o simpla glumitza.

Invatatorul clasei intai, afland ca copii se joaca in timpul liber " de-a Mama si Tata", a crezut de cuviintza sa le explice copiilor - mai pe intelesul lor - cam cum sta treaba cu venitul copiilor pe lume.
Dupa ce le explica destul de bine ca nu barza aduce copii, la sfarsit intreba clasa daca a fost inteles.
Un copil insa ridica mana si il intreba:
- Un baiat ca mine, de 6-7 ani, poate face copii?
- Oooo! in niciun caz !
Colega lui de banca, sari si ea:
- Dar o fata de 6-7 ani, poate face copii?
Nuuu. Nu se poate asa ceva!

Baiatul se indrepta spre urechea fetei si ii soptii plin de sine:

- Ti-am spus sa nu-ti faci griji?

De la: Bursuc, la data 2011-07-12 21:49:29G_alina,

Minunata prezentare.
Ma bucura faptul ca acest Topic se apropie tot mai mult de ceea ce inseamna
dialog INTERACTIV (mai ales cand este vorba despre subiecte incitante)

Poate reusim sa ne apropiem unii de altii prin astfel de discutii intersante
decat sa cautam nod in papura sau discutii sterile din care nimeni nu se alege cu nimic.

Multumim g-alina!

Buna seara George si multumesc pentru ca mi-ai apreciat interesul.
Am uitat sa mentionez ca indiferent cat de amanuntita ar fi descrierea, nu poti sa-ti imaginezi piesele cum arata in realitate. Nu stiu daca azi mai sunt expuse la Muzeul de Istorie (subsol) dar daca vreodata aveti posibilitatea de a trece prin Bucuresti, e pacat sa nu se viziteze si acest muzeu si multe altele.(M-am adresat la colaboratorii nostri si nu la o persoana anume).

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

Aceasta este anecdota.
Ea a fost spusa in cadrul unei conferintze unde se dezbatea o foarte interesanta tema:
" Perversitatea mintzii"

Da, mintea este perversa.
Cand nu poate explica anumite situatii, cand da de o alta realitate decat crezuse ea, (cu toate ca mintea ne conduce spre anumite ganduri si fapte) ne impinge spre cele mai neasteptate raspunsuri. Orice este posibil, oricare gresim dintre noi, n-ati observat?
Ati auzit pe cineva spunand vreodata ca " MINTEA " a fost de vina?

g-alina,

Eu nu am vazut tezaurul dar am niste planse foarte bine realizate.
Si cum sant un pasionat al pietrelor pretioase, m-am straduit sa aflu cat mai multe si despre tezaurele celebre romanesti.
Eu am inceput cu prezentarea acestui tezaur deoarece dusesem vorba despre ODOBESCU, unul dintre cei mai mari cercetatori ai acestui tezaur.

De la: Bursuc, la data 2011-07-12 21:57:40
Invatatorul clasei intai, afland ca copii se joaca in timpul liber " de-a Mama si Tata", a crezut de cuviintza sa le explice copiilor - mai pe intelesul lor - cam cum sta treaba cu venitul copiilor pe lume.
Dupa ce le explica destul de bine ca nu barza aduce copii, la sfarsit intreba clasa daca a fost inteles.
Un copil insa ridica mana si il intreba:
- Un baiat ca mine, de 6-7 ani, poate face copii?
- Oooo! in niciun caz !
Colega lui de banca, sari si ea:
- Dar o fata de 6-7 ani, poate face copii?
Nuuu. Nu se poate asa ceva!

Baiatul se indrepta spre urechea fetei si ii soptii plin de sine:

- Ti-am spus sa nu-ti faci griji?

Intr-o zi o sora de-a mea povestea ceva care atrasese atentia si fiicei mele de cinci ani. La un moment dat, ca sa se asigure ca a participat si ea la intamplare o intreaba: Tanti Geta eram si eu acolo?
Geta: Pe tine inca nu te adusese barza! Dana a pufnit in ras si mi-a spus: Mami, tanti Geta nici acum nu stie cum se fac copiii!
Dar tu stii? am intrebat-o. Da, mi-a aratat Gabi intr-o carte! Gabi e mai mare decat ea cu opt ani!

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

De la: Marin56, la data 2011-07-12 18:09:26Oare ce o fi fost in mintea oamenilor cand au vazut pentru prima data acele pietre ``pretioase`. Smaralde , Rubine , Safire, Topaze, Diamante... De unde le-o fi venit ideea asta si atractia pentru ele. Si mai ales cum le-o fi descoperit? Si cum or fi aparut ele? Cristalizarea lor e foarte curioasa. Au numai forme perfecte. Si mai ales de unde stiau ca sunt si valoroase. ca nu cred ca sa le fi spus cineva.. sau poate DA!.

A fost odata un om insurat ..si nevasta l-a trimis la vanat si a umblaaat si a umblat, pana i-a iesit in cale un urs. Din spate i-a iesit. Surprins, omul a rupt-o la goana, ursul dupa el.A sarit in apa, ursul dupa el. A incercat sa =si piarda urma, ursul dupa el pana a reusit sa se strecoare intr-o pestera si sa puna oun bolovan la intrare. Ursul il pandea afara, asa ca si-a dat seama ca are de stat. si s-a gandit sa faca un foc sa-si lumineze caverna, macar rezolva un rebus rupestru, ca netul preistoric se incarca greu.
Si a adunat orbecaind doua bucati de cremene de pe jos si le-a ciocnit sa obtina scanteia. Eii, s-a chinuit mult cu asta, ca in familie femeia se ocupa cu gatitul si tinea focul viu..A ciocnit la pietrele alea, de i-a venit rau, si nimic...mai sarea cate-o scanteie uneori, dar nici frunzisul de pe jos nu era bine uscat si nu se aprindea...intre timp a intrat ursul si l-a mancat, meticulos, luand carnea de pe os... Si cand l-a gasit nevasta lui, a inlemnit: era intins pe jos, descarnat, dar in mainile stranse tinea doua pietre frumoase, bine lustruite pe o parte, si care aruncau niste reflexe schimbatoare aurii. Ea a luat pietrele si a povestit intregului trib ca barbatul ei le-a mesterit din dragoste pentru ea, sa i le daruiasca sa se impodobeasca, Dar un trib vecin l-a atacat ca sa i le ia, si el le-a aparat vitejeste si nici mort nu le-a dat.
Ce pietre erau sa ne spuna Bursucul, ca eu am aberat destul...

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Bursuc, la data 2011-07-12 22:06:31Aceasta este anecdota.
Ea a fost spusa in cadrul unei conferintze unde se dezbatea o foarte interesanta tema:
" Perversitatea mintzii"

Da, mintea este perversa.
Cand nu poate explica anumite situatii, cand da de o alta realitate decat crezuse ea, (cu toate ca mintea ne conduce spre anumite ganduri si fapte) ne impinge spre cele mai neasteptate raspunsuri. Orice este posibil, oricare gresim dintre noi, n-ati observat?
Ati auzit pe cineva spunand vreodata ca " MINTEA " a fost de vina?

Pai sigur! este un raspuns obisnuit care explica multe fapte la tara:,,De ce a facut asta? eh, om fara minte"

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Bursuc, la data 2011-07-12 22:10:43g-alina,

Eu nu am vazut tezaurul dar am niste planse foarte bine realizate.
Si cum sant un pasionat al pietrelor pretioase, m-am straduit sa aflu cat mai multe si despre tezaurele celebre romanesti.
Eu am inceput cu prezentarea acestui tezaur deoarece dusesem vorba despre ODOBESCU, unul dintre cei mai mari cercetatori ai acestui tezaur.

Stiu cum ai facut legatura dar eu nu m-am referit special la tine dar trebuie sa recunosti ca regreti ca inca nu l-ai vazut. Stand in fata fiecarei vitrine si cunoscand povestea tezaurului, imi imaginam piesele lipsa si le cautam locul printre celelalte. Cred ca nu mai vazusem ceva mai pretios in viata mea de pana atunci. Sunt lucruri pe care nu le poti uita; lucruri de care te bucuri ca le-ai vazut, ca oricand le poti aduce in viziune din memorie. Cat privesc plansele asa e: orice lucru se poate inlocui iar cu imaginatia il transformi in ceea ce crezi ca este in realitate.

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

Nu sunt Bursuc dar eu cred ca erau bucati de cremene!

CR�MENE, (rar) cremeni, s. f. 1. Varietate de roc� sedimentar� silicioas�, alc�tuit� din calcedonie, opal și cuarț, care are proprietatea s� produc� sc�ntei atunci c�nd este lovit� cu obiecte de oțel. 2. Buc�țic� de cremene (1) folosit� la sc�p�rat cu amnarul. *Expr. C�t ai da �n cremene = �ntr-o clip�. 2. Buc�țic� de cremene (1) care �nlocuia la armele vechi capsa de aprindere și care, lovit� de cocoș, producea sc�ntei și aprindea praful de pușc�. � Din bg. kremeni.

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

g_alina,

Tu ai dreptate.
Ori cat de buna ar finregistrarea si indiferent cu ce tehnica speciala am asculta un concert,
nu va putea inlocui auditia reala din sala de concert.
Oricat de mult am privi o fotografie (fie ea si 3D,) nu poate inlocui persoana reala.

In breasla asta a bijutierilor si vanzatorilor de cristale, multi au in mana de fapt, " inlocuitori" sau mai precis, pietre " prefacute" " surogate" care uneori chiar seamana foarte bine cu originalul.

Dar cine s-ar multumi cu un cristal artificial " de tip" SMARALD
cand ar putea avea un SMARALD adevarat?

Fi fericita ca ai putut admira acest tezaur spectaculos.

De la: Bursuc, la data 2011-07-12 22:06:31Aceasta este anecdota.
Ea a fost spusa in cadrul unei conferintze unde se dezbatea o foarte interesanta tema:
" Perversitatea mintzii"

Da, mintea este perversa.
Cand nu poate explica anumite situatii, cand da de o alta realitate decat crezuse ea, (cu toate ca mintea ne conduce spre anumite ganduri si fapte) ne impinge spre cele mai neasteptate raspunsuri. Orice este posibil, oricare gresim dintre noi, n-ati observat?
Ati auzit pe cineva spunand vreodata ca " MINTEA " a fost de vina?

Eu sunt "Exceptia"! Cine a lucrat intr-o Centrala de producere a energiei electrice poate compara mintea cu angrenajul de aparate de masura si control si cu protectiile prin relee, dar inima? Inima care primeste impulsuri nu de la minte ci de la acel ceva nestapanit si nevazut, sufletul? O turbina care primeste totul si trebuie sa dea produsul finit: energia! La noi, suferinta! Mintea e cea mai lenesa cand trebuie luate masuri neechivoce tocmai ca nu poate lucra in anacronism cu inima, cu sufletul! De aceea cand se produce o avarie ceva nu a functionat promt! Cand te lasi condus de minte esti pierdut: nimic nu mai raspunde la impulsurile regretelor tarzii!
De ce am spus ca sunt exceptia? Pentru ca la mine nu mintea este perversa pentru ca nu lucreaza de la sine ci numai dupa ce este pornita pentru a intra intr-un program pe care de multe ori ar vrea sa-l respinga!

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

Cat privesc pietrele din povestirea lui Ingrid,
nu stiu daca erau Cremene (deoarece s-a facut afirmatia ca nu " prea dadeau scantei"
si in plus, zicea ca dupa lustruirea lor, facea fetze-fetze aurii...

Pietrele recunoscute ca avand astfel de proprietati, nu sant multe.

Piatra soarelui ar fi una.
Aventurinul.
Pirita sau minerale apropiate acesteia (Bronzitul de exemplu) ar putea fi alta.
De asemenea, mai sant cateva minerale care au reflexii spectaculoase
cum ar fi Spectrolitul, Labradoritul si chiar Lapis-Lazuli care desi este o piatra
de un albastru ca cerul noaptea, prezinta asemenea irizatii sau "sclipiri aurii" .

Ingrid, G_alina,
Ma bucur ca v-am intalnit aici in seara asta.

Va doresc o sera frumoasa si linistita.

De la: Bursuc, la data 2011-07-12 22:44:53

Ingrid, G_alina,
Ma bucur ca v-am intalnit aici in seara asta.

Va doresc o seara frumoasa si linistita.

George, Ingrid cu aceeasi bucurie si eu va doresc noapte buna!

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

De la: Bursuc, la data 2011-07-12 22:42:18
Cat privesc pietrele din povestirea lui Ingrid,
nu stiu daca erau Cremene (deoarece s-a facut afirmatia ca nu " prea dadeau scantei"
si in plus, zicea ca dupa lustruirea lor, facea fetze-fetze aurii...

Pietrele recunoscute ca avand astfel de proprietati, nu sant multe.

Piatra soarelui ar fi una.
Aventurinul.
Pirita sau minerale apropiate acesteia (Bronzitul de exemplu) ar putea fi alta.
De asemenea, mai sant cateva minerale care au reflexii spectaculoase
cum ar fi Spectrolitul, Labradoritul si chiar Lapis-Lazuli care desi este o piatra
de un albastru ca cerul noaptea, prezinta asemenea irizatii sau "sclipiri aurii" .

...nu vom sti niciodata care o fi fost...multumesc pentru ca te-ai angrenat in joaca mea...si noapte buna!

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Melody, n-a mai trecut pe aici deloc. Probabil este suparata.

Cred ca este ziua ei (n-as vrea sa gresesc) dar daca intr-adevar este, ii urez din tot sufletul LA MULTI Ani SI MULTA MULTA SANATATE!!

De la: Bursuc, la data 2011-07-15 21:09:49Melody, n-a mai trecut pe aici deloc. Probabil este suparata.

Cred ca este ziua ei (n-as vrea sa gresesc) dar daca intr-adevar este, ii urez din tot sufletul LA MULTI Ani SI MULTA MULTA SANATATE!!

Sunt sigura ca nu este suparata, din contra, s-ar bucura sa vstie ca ai reinceput sa intri. Intra si ea mai rar.. Da este ziua ei, a primit imens de multe felicitari pe Facebook, se vede ca este apreciata de multa lume.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Parodie.
A trecut...
Si dinspre Forum
Se desprinde-o intrebare:
Cin' sa fie? cin' sa fie?
A trecut? Sau mi se pare?
De prin tainice-ascunzisuri
Ale mintii se ivesc
Niste semne, ca o boare
Dinspre calde luminisuri:
A trecut? Sau mi se pare?
Dar nesigura pe mine
Abia daca mai apuc
Sa raspund cum se cuvine:
Cred ca a trecut Bursuc!

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

De la: Bursuc, la data 2011-07-15 21:09:49Melody, n-a mai trecut pe aici deloc. Probabil este suparata.

Cred ca este ziua ei (n-as vrea sa gresesc) dar daca intr-adevar este, ii urez din tot sufletul LA MULTI Ani SI MULTA MULTA SANATATE!!

Multumesc pentru urari, George.
Nu sunt suparata pe nimeni. Imi petrec ceva mai putin timp pe acest forum dar am citit cu placere aproape tot ce s-a postat pe ,,Perle".
E intr-adevar fascinanta lumea aceasta a pietrelor pretioase si semipretioase. Am descoperit multe lucruri minunate si din ,,Comorile pamantului" Cunostintele mele in domeniu, sunt insa vagi. Din acest motiv n-am mai intervenit.
Un fel de teama de penibil...