Definitii

Mai serioase sau mai putin. Dar serioase in glume

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Criza = cind alergi dupa masina si ea este in urma ta

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Om = o chestie intre animal si divinitate

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Cal = ceva pe care se face gimnastica.
Ceilalti au fost interzisi.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Fiinte vii = ceva nedefinit, in curs de interzicere.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Curaj = o stare nedefinita de nebunie totala. Nu se trateaza. Se manifesta spontan si trece spontan. Face pofta de mincare.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Canal = forma de manifestare cu cea mai uluitoare evolutie. De la noroi la cer.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Femeie = ?...heeeeelp.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Mamifer = mama de fier

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-02-21 16:21:28Femeie = ?...heeeeelp.

Boi an Gurl
15 So Ceiling Cat put teh boi in teh gardn to be itz farmr.16 An Ceiling Cat sed to teh boi, "See all theez froot treez? Knok yurself owt.17 But dont eet teh froot of the tree of morulz, cuz if u eatz that then ULL DIE! Srsly! kthxbye."
18 An Ceiling Cat sed, "teh boi is alown an dat iz bad; he needz frendz so i wil maek him a gud helpr."19 So Ceiling Cat made farm animulz and birdies frum durt. An Ceiling Cat brot them to teh boi to c wat he wud naym them: an teh animulz wur calld wutevr teh boi calld them. If thay didnt liek it, tuff tamales, thay wuz stuk wif it.20 An teh boi naymd all thoze animulz, but nun of dem wuz a gud helpr. 21 So Ceiling Cat gived teh boi invisible sleepin pill an did sum surjerie an tuk owt wun of teh boiz rib bonez. Ohyeah, an Ceiling Cat put teh skin bak on, so teh boi wudnt freek latr.22 An Ceiling Cat transformd teh rib bonez into a perty gurl. Ceiling Cat tuk teh gurl to teh boi, then watchd teh fun begin. 23 Teh boi sed, "Her boddy caim frum my boddy? Sweet! I callz her 'Gurl' cuz she caim frum a boi, an it sowndz betr than 'Frumboi'."
24 Thatz wiy a boi leevz his mommy an daddy an getz mareed to a gurl.
25 Teh boi an gurl wared invisible fur, an didnt fink it wuz bad.

Sursa : LOLCATS Bible

Era sa-te iau la rost, dar aici e si cu glume. Da-i bataie, poate gasesti si limba....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-02-21 16:28:04Era sa-te iau la rost, dar aici e si cu glume. Da-i bataie, poate gasesti si limba....

L�MB�, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se afl� �n gur�, servind la perceperea gustului, la mestecarea și la �nghițirea alimentelor, la om fiind și organul principal de vorbire. ♢ Expr. A-și �nghiți limba = a) a m�nca cu poft�; b) a se abține de a spune ceva nepotrivit; c) a fi foarte t�cut. A alerga (sau a umbla) dup� ceva (sau dup� cineva) cu limba scoas� = a c�uta cu orice preț s� obțin� sau s� g�seasc� ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. A scoate (sau a-i ieși) limba de-un cot = a) a-și pierde respirația, a g�f�i; b) a munci mult, a fi foarte ostenit. A avea limb� de aur = a avea darul de a vorbi frumos, elocvent. A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos, prietenos, amabil. A avea limb� lung� sau a fi lung de limb� (sau limb� lung�) = a vorbi prea mult, a fi flecar. A avea m�nc�rime de (sau vierme la) limb� = a fi limbut, a nu p�stra o tain�. A fi slobod la limb� (sau limb� slobod�) = a spune multe cu sinceritate și f�r� prudenț�, a spune și ce nu trebuie. A-și scurta limba = a vorbi mai puțin. A scurta (sau a t�ia, a lega) limba cuiva = a opri, a �mpiedica pe cineva s� vorbeasc�. A prinde (la) limb� = a c�p�ta curaj, a �ncepe s� vorbeasc�. A i se lua (sau a-i pieri, a i se �ncurca, a i se �ngroșa cuiva) limba sau a nu avea limb� (de gr�it) = a nu avea curajul s� vorbeasc�. A-și pune fr�u la limb� sau a-și ține (sau b�ga) limba (�n gur�) = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie, a t�cea. (A avea) limb� ascuțit� (sau rea, de șarpe) = (a fi) r�ut�cios, malițios �n tot ce spune. A �nțepa cu limba = a fi ironic, a batjocuri. A trage pe cineva de limb� = a descoase pe cineva, a c�uta s� afle tainele cuiva. A fi cu dou� limbi sau a avea mai multe limbi = a fi mincinos, f�țarnic, pref�cut. A-și mușca limba = a regreta c� a vorbit ceea ce nu trebuia. A-i sta (sau a-i umbla, a-i veni) pe limb� = a nu-și putea aminti pe loc de ceva cunoscut. II. 1. Sistem de comunicare alc�tuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care aceștia �și exprim� g�ndurile, sentimentele și dorințele; limbaj, grai. 2. Limbajul unei comunit�ți umane, istoric constituit�, caracterizat prin structur� gramatical�, fonetic� și lexical� proprie. ♢ Limb� comun� = a) stadiu �n evoluția unei limbi, anterior diferențierii dialectale; b) koine. ♦ Fel de exprimare propriu unei persoane, �n special unui scriitor. 3. Totalitatea altor mijloace și procedee (dec�t sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente. Limba surdomuților. 4. (�nv. și reg.) Vorb�, cuv�nt; grai, glas. ♢ Expr. Cu limb� de moarte = ca ultim� dorinț� (exprimat� pe patul morții). A lega pe cineva cu limb� de moarte = a obliga pe cineva (prin jur�m�nt) s�-ți �ndeplineasc� o ultim� dorinț�, exprimat� �nainte de moarte. 5. (�nv.) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice. 6. (�nv. și arh.) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limb�; popor, neam, națiune. III. Nume dat unor obiecte, instrumente etc. care seam�n� formal sau funcțional cu limba (I). 1. Bar� mobil� de metal, ag�țat� �n interiorul clopotului, care, prin mișcare, lovește pereții lui, f�c�ndu-l s� sune. 2. Fiecare dintre ar�t�toarele ceasornicului. ♦ Pendulul unui orologiu. 3. Obiect de metal, de os, de material plastic etc. care �nlesnește �nc�lțarea pantofilor; �nc�lț�tor. 4. Bucat� de piele, de p�nz� etc. lung� și �ngust�, care acoper� deschiz�tura �nc�lț�mintei �n locul unde aceasta se �ncheie cu șiretul. 5. Lama de metal a unui cuțit, a unui briceag etc. 6. Flac�r� de form� alungit�. ♦ F�șie de lumin� care str�bate �ntunericul. 7. F�șie lung� și �ngust� de p�m�nt, de p�dure etc. 8. Deschiz�tur�, gur� l�sat� la cotețul de pescuit. 9. Compuse: (Bot.) limba-apei = broscariț�; limba-boului = plant� erbacee acoperit� cu peri aspri și țepoși, cu flori albastre, roz sau albe (Anchusa officinalis); limba-cucului = a) ferig� mic� cu rizom scurt și t�r�tor, de obicei cu o singur� frunz� penat� compus� (Botrychium lunaria); b) plant� erbacee cu flori de culoare alb�struie-liliachie, care crește �n regiunile subalpine (Gentiana bulgarica); limba-mielului (sau mielușelului) = plant� erbacee acoperit� cu peri aspri, cu flori albastre sau albe; ar�riel (Borago officinalis); limba-oii � a) plant� erbacee cu frunze dințate și spinoase, cu flori purpurii, care crește prin locuri umede și ml�știnoase (Cirsium canum); b) mic� plant� erbacee cu frunzele dispuse �n rozet� și cu flori roz grupate �n spice (Plantago gentianoides); limba-peștelui = plant� erbacee cu frunzele verzi-alb�strui și cu flori violete (Limonium vulgare); limba-soacrei = nume dat mai multor specii de plante �nrudite cu cactusul, cu tulpina spinoas� și flori roșii, albe sau galbene; limba-șarpelui = ferig� mic� cu rizomul lung, cu o singur� frunz�, de form� oval�, r�sp�ndit� prin locurile umede, prin tufișuri și p�duri (Ophioglossum vulgatum); limba-vr�biei = plant� erbacee cu tulpina dreapt�, cu frunze lanceolate și cu flori mici, verzui (Thymelaea passerina); (Iht.) limb�-de-mare = pește marin cu corpul oval și asimetric, cu ambii ochi situați pe o singur� parte (Solea nasuta). � Lat. lingua.

De la: nastasemihail, la data 2010-02-21 16:28:04Era sa-te iau la rost, dar aici e si cu glume. Da-i bataie, poate gasesti si limba....

Pot sa si traduc, bineinteles....sunt o iubitoare impatimita a felinelor, deci ma inteleg bine cu ele si ne intelegem din "prrr-prrrr"-uri

Catel = o fiinta care are un fix, sa alerge dupa pisici...si citeodata si dupa oameni.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Pisica = o modalitate de a le mai trece plictiseala pompierilor.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Vita = o fiinta folosita la injuraturi.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Leu = un animal care mai apare doar pe Discovery.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Sotie = nu intotdeauna.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Copil = fiinta ce intra si iese f repede din casa. Trebuie hranit repede, ca altfel se micsoreaza in loc sa creasca.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Sot = sotie fara e-uri.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Casa = un loc..ca sa tina de multe nevoi.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

famiie = un grup de oameni foarte uniti...la masa.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Mincare = ceva de care nu ai nevoie daca o ai.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Carare = un drum batut de altii. Ce e ciudat ca nu se vede nici unul care a fost pe acolo.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Materie = forma de manifestare a energiei

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Energie = forma de manifestare a materiei

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Unificare = forma de manifestare a celor dezbinati. Dezbinati special ptr a se uni.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-02-21 16:06:18Criza = cind alergi dupa masina si ea este in urma ta

Risul = forma de manifestare numai la oameni. Oare de ce?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Rezolvarea crizei = se opreste masina si se asteapta linistit sa ajunga alergatorul crizat masina din urma, pe partea cealalta a pamintului.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.