E NEVIOE SA SCHIMBAM CEVA

Reprezentanţii Consiliului Naţional Secuiesc sunt decişi ca sâmbătă să adopte un imn, drapel şi stemă proprii Ţinutului Secuiesc, diferite de cele ale României. Şi acestea nu sunt decât o parte din ambiţiile secuilor. Toate, cu un singur scop: crearea premiselor înfiinţării unităţii administrativ-teritoriale autonome Ţinutul Secuiesc. Planurile CNS îi îngrijorează pe analiştii politici români, care susţin că sâmbătă am putea asista la primul pas serios spre dezmembrarea ţării şi formarea unei enclave.

Liderii CNS au făcut publice, ieri, cele şase proiecte de hotărâri care vor fi votate de aleşii locali din Secuime la adunarea de sâmbătă de la Odorheiu Secuiesc. Hotărârile vizează, printre altele, alegerea imnului, drapelului, statutului, stemei şi a semnului distinctiv regional al ţinutului, precum şi susţinerea unei legi privind autonomia Ţinutului Secuiesc şi organizarea de referendumuri în Secuime. Conducerea CNS susţine că este dispusă să ajungă până la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pentru a-şi atinge obiectivele. „Viitorul Ţinutului Secuiesc nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu prerogative sporite”, se arată în documentul CNS.

Riscă să radicalizeze discursul naţionalist

Toţi analiştii politici contactaţi de „ring” sunt de părere că acţiunea CNS este foarte riscantă şi nu va face decât să inflameze spiritele într-un context care este oricum extrem de tensionat. „Declaraţiile şi intenţiile liderilor maghiarilor nu vor face decât să inflameze şi mai mult această campanie, pentru că toţi candidaţii vor profita de ocazie şi îşi vor radicaliza discursul politic”, ne-a declarat analistul Bogdan Chireac. „Să se ducă în Ungaria să facă asta, nu aici. Cred că vor reuşi, pentru că România nu are armată, nu are stat. Dacă se va materializa o asemenea decizie, atunci acesta e începutul sfârşitului pentru ţara noastră”, ne-a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu.

Vin vremuri tensionate

Contactat de „ring”, generarul Mircea Chelaru s-a arătat îngrijorat de solicitările din Secuime: „Să ceară drapel, imn, uniforme şi semne distinctive înseamnă să ceară toate cele cinci semne de identificare ale unui stat sau ale unei enclave. Respect ideea de descentralizare, dar guvernanţii noştri au aplicat toleranţa în mod bizar şi i-au acceptat mişeleşte, pentru că i-au susţinut la guvernare”. Fostul ministru de externe Adrian Cioroianu crede că CNS riscă mult cu astfel de declaraţii. „Momentul este ales extrem de prost. Acţiunile CNS sunt extrem de riscante. Reacţia va fi previzibilă. Românii vor adopta şi ei acelaşi tip de discurs, ceea ce va duce la momente extrem de tensionate între români şi maghiari”, a explicat istoricul Adrian Cioroianu.

„Să trăim fericiţi într-o patrie liberă”

„Să ajungem în această patrie, pe străvechiul pământ secuiesc: să trăim fericiţi într-o patrie liberă” - aşa se termină imnul pe care secuii vor să-l adopte. Potrivit CNS, cântecul este cel folosit de zeci de ani, compus de către Mihalik Kálmán, pe textul lui Csanády György.

„Nu e normal, cât timp ei locuiesc ţara. Cum să aibă steagul lor? Doar există un drapel, cel al României” - Nicolae Ursu, învăţător, 55 de ani

„Nu este posibil să ceară independenţa, să cânte imnul sau să afişeze un alt drapel. Noi le-am oferit totul, ca şi cum ar fi fost români” - Camelia Ion, economist, 33 de ani

„Când trec prin zona aceea, nu îmi vine a crede ochilor ce văd. Oamenii vorbesc în altă limbă, parcă le-ar fi ruşine să vorbească româneşte. Acum vor şi independenţă?” - Vlad Savin, economist, 26 de ani

„Sunt destul de mulţi şi au răutatea în sânge. Să zică mersi că nu îi dăm afară, aşa cum ar merita. Este lipsă de bun-simţ. Le dai un deget şi îţi fură toată mâna” - Damian Crăciun, pensionar, 73 de ani