de bine si de rau

ma bucur ca va preocupa subiectul. asta este de bine.
de rau e ca sinteti disproportionat patimasi in discutie, raportat la masura in care va implicati in schimbarea starii de fapt.
nu cunosc intrebarile ce-au stat la baza studiului, asa ca nu-mi pot da cu parerea daca au fost bine sau rau puse. daca esantionul a fost sau nu bine ales e o problema tehnica si nu ne intereseaza (oricum, nu acum).
ce mi se pare insa mai interesant decit studiul in discutie este modul in care puneti voi problema, indiferent daca sinteti pro sau contra concluziilor pe care le formuleaza studiul cu pricina.
povestea cu istoria recenta ramine inca complicata tocmai din pricina inertiei revolutionare, care contine si ea o insemnata doza de impostura - oameni care n-au avut curajul sau oportunitatea sa se lupte cu dictatura cit exista dictatura s-au apucat sa se lupte cu dinsa abia dupa ce aceasta disparuse, fara vreo contributie majora din partea lor.
caci, pina la urma, singura comparatie folositoare intre cele doua etape istorice (Romania comunista si Romania actuala) ar trebui sa se faca pe baza unui numitor comun.
degeaba va straduiti sa comparati democratia cu dictatura, caci Romania actuala nu este (inca) o democratie. degeaba va inflamati criticind ideologia /pseudo/comunista a perioadei ceausiste cu lipsa de ideologie a perioadei post-revolutionare. si iarasi degeaba faceti comparatie intre realitati cotidiene care nu sint comparabile.
dumneavostra sinteti in majoritate tineri si bine-intentionati, insa v-ati nascut in cel mai bun caz pe la sfirsitul anilor '70, asa incit poate fi firesc sa nu va mai amintiti ca putinul confort la care a avut acces copilaria dvs era asigurat de noptile petrecute la coada de parintii si bunicii vostri, asteptind resemnati in fata unor vitrine de macelarii ornate cu ficusi si azalee ca poate pe la 5 dimineata o sa vina masina si-o sa se bage ceva. poate chiar nu mai stiti nici de ce constructiile fanteziste ce adapostesc astazi supermarketuri sau malluri se numeau pe atunci 'circuri ale foamei' - ca semanau cu cladirea circului de stat din Bucuresti, dar nu puteai cumpara din oficial denumitele complexe agro-alimentare decit servetele de hirtie si creveti expandati vietnamezi.
sigur c-as putea sa va povestec o gramada despre asemenea anomalii devenite pe-atunci politica de stat, indiferent daca era vorba de copii, de adulti, de batrini. nu-i insa intentia mea sa va improspatez amintiri care poate va sint (explicabil, de altfel) straine.
ceea ce v-as propune ar fi sa faceti o comparatie, mai degraba, intre orizontul de sanse pe care l-ati fi avut pe vremea aceea si cel pe care realitatea (asa precara cum vi se pare) vi-l propune acum.
e simplu sa trimiti azi pe cineva sa-si caute fericirea in koreea de nord sau cuba sau zimbabwe, era mai greu de facut pe-atunci. si pentru bulgaria sau URSS iti trebuia nu doar pasaport, ci si viza.
e simplu sa spui ca studentii romani (talentati cum ii stim cu totii!) produceau specialisti cautati pe toate meridianele lumii, doar ca gasiti erau cei care aveau sansa sa fuga din tara si nu toti ajungeau cercetatori la NASA, pentru ca primitorul occident avea nevoie si de spalatori de vase, si de soferi de taxi - multi specialisti doar asta au si ramas.
si iar la indemina e sa spui ca pe vremuri aveai slujba asigurata, era ordine si disciplina, se muncea pe rupte si fiecare avea dreptul sa ajunga ceea ce-i cerea partidul. doar ca ceea ce-i cerea partidul n-avea nici o legatura nici cu ce invatase acela la facultate, nici cu ceea ce-si dorea el sa faca in viata.
sigur ca-ti dadea statul locuinta, dar n-aveai dreptul decit la 10 metri patrati de membru de familie, asa incit dupa ce primeai o garsoniera si aparea copilul (wow: 10 metri patrati in plus) trebuia sa astepti sa renunte careva la un apartament de doua camere.
acum statul nu-ti mai da nimic. nici slujba (sau domiciliu fortat) dupa ce-ai terminat facultatea, nici casa. sigur ca nu-i bine. sigur ca administratia este corupta si depinzi la fiecare pas de capriciile functionarilor publici.
diferenta - si e singurul lucru care ar trebui sa va intereseze - este ca pe atunci nu se putea face nimic pentru a schimba lucrurilor, in vreme ce acum aveti la indemina toate instrumentele si depinde numai de voi daca ziua de miine va arata altfel sau va va gasi tot lamentindu-va pe marginea unor subiecte similare.
nici istoria nu va arata altfel, nici perceptia ei nu va diferi prea mult, doar pentru ca se vor invata (optional sau obligatoriu) nu stiu ce aiureli la scoala - invatamintul politic se va inlocui cu invataturile revolutionare, doar ca sa aiba si fostii propagandisti, deveniti pasager profesori de religie, cum sa-si cistige un salariu de la acelasi stat care voua nu va da acum nimic.
e interesul vostru sa lasati dezbaterile istorice pe seama cercetatorilor in istorie, iar voi sa va convertiti in practicieni ai viitorului. daca-l veti lasa la discretia celor din generatia mea, cei care se oplosesc prin parlament doar ca sa-si rostuiasca copiii si nepotii, nu va ramine decit sansa sa va faceti si voi parintii sau bunicii parlamentari sau macar sa va trageti nasi acoperiti de imunitate electorala.
si, mai ales, sa fiti sanatosi si veseli.

in perioada comunista (socialista de fapt) era bine ca :
- aveai un loc de munca sigur si stabil
-aveai posibilitatea sa cumperi un apartament la bloc (greu pana la aprobare) cu 30-50 de salarii lunare mai bune
- aveai posibilitatea sa cumperi o "masina" (Dacia) cu 25 de salarii lunare
-aveai posibilitatea sa platesti un concediu (in tara , nu in strainatate) cu 100 lei /zi adica aproape la fel cu salariul
in ceeasi perioada era rau ca :
- trebuia sa-ti pastrezi opiniile pentru tine sau sa le exprimi intr-un cerc restrans (unde oricum cineva era turnator dar nu se stia cine) .
- trebuia sa te "descurci" cu mancarea = mare problema in orase
-chestia cu programul TV (2h/zi cu nea Pingelica)
-accesul la tehnologie (nu calculatoare , nu internet , un aparat video costa cat o garsoniera in centru , etc)
-ii invidiai pe cei privilegiati care faceau vacantele la Nisipurile de aur si isi cumparau masini de lux (Lada 1500 de exemplu) .

comparati cu ce se traieste acum . constatati cu stupoare ca motorul lumii este acelas (banul) si conteaza enorm cat castigi . Acum cumperi un video (mai exista pe piata) cu salariul pe 1-2 zile dar un apartament cu salariul pe 10-20 de ani (in rate cu salariul pe viata). acum ai putea sa circului prin lume dar nu toti isi pot permite . cand te intorci incepi si faci tot felul de comparatii , apar inevitabile frustrari , etc. din punct de vedere al presiunii psihice jur ca era mai bine chiar si in anii de sfarsit ai comunismului . aveai un lung sir de certitudini . acum sirul e extrem de scurt (exact cum zic americanii : moartea si impozitele sunt singurele certitudini) .

partea cu invatatul , acumularea de cunostinte , admiteri in facultate si altele asemenea le las necomentate , parerile s-ar putea sa fie extrem de subiective de vreme ce am 30 de ani de cand am terminat facultatea . oricum cantitatea de informatie a crescut exponential si e greu de comparat . admir ideea ca trebuie sa stii sa te informezi , cred ca e corecta . nu trebuie insa neglijata cultura generala , un minim de lectura , o cunoastere extensiva a cuvintelor si sensurilor acestora , utilizarea computerului , cunoasterea temeinica a minim 1-2 limbi de circulatie , etc.
succes in viata tuturor !