Cum suntem vazuti de Europa!

Incapacitatea politicienilor de a profita de avantajele unice pe care le are România de a ieşi din recesiune şi procentul ridicol de mic pe care l-a atras din fondurile europene nerambursabile au fost criticate dur de directorul general al grupului austriac Erste Bank, Andreas Treichl. În opinia sa, politicienii din România au şansa să aducă statul printre principalele ţări din Europa Centrală şi de Est, dar o risipesc în stil mare. "Cred că preşedintele şi Guvernul ar trebui să se asigure că lucrează împreună şi că reuşesc în sfârşit să le arate românilor că au ţara sub control şi să nu mai dea vina pe oficiali că nu sunt profesionişti", a afirmat şeful grupului austriac, care deţine cea mai mare bancă românească, BCR, într-o conferinţă de presă susţinută la Viena. El consideră că România este una dintre puţinele state din Europa care au "o asemenea şansă" să iasă din recesiune mai repede şi mai bine decât orice alt stat. "Nu văd nicio ţară din Europa care îşi face treaba atât de prost în a profita de avantajele pe care le are. Şi iubesc România, iubesc poporul român, iubesc banca mea de acolo şi pur şi simplu nu înţeleg ce se întâmplă", a spus Treichl. Politicienii "nu sunt proşti, nu sunt tâmpiţi", dar nu fac nimic Bancherul s-a arătat revoltat de faptul că, deşi politicienii au şansa să aducă România în topul statelor din Europa Centrală şi de Est, nu fac nimic în acest sens. "Nu ştiu care cred politicienii că este responsabilitatea lor. Ei au acum au şansa să aducă România în vârful Europei Centrale şi de Est şi o risipesc în stil mare. Şi nu am nici cel mai mic indiciu de ce. Nu sunt proşti, nu sunt tâmpiţi. Sunt foarte inteligenţi, cunosc ceea ce trebuie să facă, sunt bine educaţi, există mult mai mulţi oameni de afaceri în Guvern decât în alte state şi nu am niciun indiciu de ce nu fac nimic", a spus Treichl. După ce preşedintele Traian Băsescu şi apoi reprezentanţii FMI se arătaseră îngrijoraţi de gradul redus de absorbţie a fondurilor europene, aceeaşi îngrijorare a fost exprimată şi de bancherul austriac. Atragerea a doar 38 de milioane de euro din fondurile europene nerambursabile disponibile, de ordinul miliardelor de euro, reprezintă "o ruşine dramatică", a spus Treichl. El a arătat că România trebuie să dezvolte infrastructura de transporturi prin investiţii în drumuri şi căi ferate. "Sunt 35 de miliarde de euro care stau în Bruxelles pentru a fi investiţi în România. Suma de 35 de miliarde de euro ar putea face România una dintre cele mai interesante state din Europa. Cu 35 de miliarde ar putea fi create milioane de locuri de muncă în România şi, astfel, să fie ajutaţi oamenii să lupte contra şomajului", a spus Treichl. Paradoxul fondurilor europene: n-avem bani să luăm bani Potrivit şefului Erste, toate băncile din România, BERD şi companiile prezente în România "ar face orice" să ajute Guvernul să mişte lucrurile în domeniul fondurilor europene. "Toată lumea este pregătită. Directorul general din România (Dominic Bruynseels, şeful BCR - n.r. ) a petrecut foarte mult timp cu colegii lui pentru a lucra la un plan despre cum să aducă din nou investiţiile în România. Despre cum să atragă fondurile de la UE. Nimic nu se întâmplă!", a exclamat Treichl. La începutul lunii iulie, preşedintele Traian Băsescu a declarat că Ministerul Transporturilor nu a atras nicio finanţare europeană din cauza incompetenţei angajaţilor "arhiselecţionaţi" şi că el, dacă ar fi fost în locul ministrului Radu Berceanu, i-ar fi dat afară pe toţi care gestionează proiectele. Berceanu a explicat însă că, pentru accesa fonduri europene pentru infrastructură, este necesară nu numai asigurarea cofinanţării, ci şi a sumelor necesare pentru cheltuielile neeligibile, cum ar fi exproprierile şi mutările de utilităţi. Pentru un proiect de 100 milioane de euro finanţat prin Programul Operaţional Sectorial de Transport (POST-T), UE alocă României 85 milioane de euro (85%), iar statul trebuie să suporte de la buget 15 milioane de euro. Dacă însă adăugăm şi exproprierile şi mutările de utilităţi, suma pe care trebuie s-o asigure statul creşte şa 60-70 milioane de euro. Chiar dacă organisme financiare internaţionale, cum ar fi BIRD, BERD sau BEI, sunt dispuse să crediteze România pentru acoperirea cofinanţării şi a cheltuielilor neeligibile, nu se poate recurge nici la această soluţie, pentru că se depăşeşte deficitul bugetar impus de FMI. Recent, profesorul Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe şi fost economist şef al BNR, a avansat propunerea ca sumele utilizate pentru cofinanţarea proiectelor europene să nu fie incluse în deficit.