Planul

Conducerea Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) a tipărit 1.500 de hărţi administrative ale Ţinutului Secuiesc, arătând astfel care sunt doleanţele lor în ceea ce priveşte reforma administrativă a României.

Harta concepută la scara 1 la 300.000 înfăţişează opt scaune secuieşti şi informează că zona la care face referire are 9.980 de km pătraţi şi 809.000 locuitori, din care aproximativ 75% maghiari.

Totodată, într-un colţ al acesteia apare însemnul „SIC“, de la Terra Siculorum (Ţinutul Secuiesc), precum şi un mesaj în limba maghiară care îi îndeamnă pe secui să se ajute singuri, prin forţe proprii.

Vicepreşedintele CNS, Ferencz Csaba, spune că prin această hartă se face de fapt o prezentare categorică a ceea ce este identitatea regională şi doleanţele lor, precum şi care sunt programele CNS cu privire la reforma administrativă a României.

„Această hartă admninistrativă a Ţinutului Secuiesc care vrem să se înfăp tuiască este de fapt o prezentare categorică a ceea ce înseamnă identitatea regională, a ceea ce înseamnă doleanţele şi programul CNS cu privire la reforma administrativă a României. Este o ofertă de fapt, sau imaginea unei oferte pe care în acest proces de reformă administrativă o punem în faţa opiniei publice din România“, a spus Ferencz. Potrivit acestuia, harta reprezintă o anexă a statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc, propus de CNS, şi conţine acele localităţi, unităţi administrative stipulate în statutul de autonomie amintit.

Harta a fost tipărită la Sfântu-Gheorghe şi costă 5 lei, urmând ca CNS să folosească banii colectaţi din vânzarea ei în a duce mai departe lupta pentru autonomie.

Aceasta este prima hartă administrativă a Ţinutului Secuiesc care se doreşte a fi autonom şi nu a fost prezentată întâmplător ieri, ci are legătură cu Adunarea Aleşilor Locali din Secuime care se va organiza sâmbătă la Odorheiu-Secuiesc.

Weekend-ul adunărilor

Ferencz Csaba a declarat că Adunarea Aleşilor Locali organizată de ei se constituie pentru a veni în întâmpinarea reformei administrative a României, pornind de la ideea că aleşii locali sunt cei mai îndreptăţiţi să-şi spună părerea în acest sens, fiind mandataţi ca să conducă comunităţile locale.

„Noi credem că este un proces democratic şi care arată exact care este fundalul programului CNS, respectiv care se bazează pe o voinţă comunitară. Toate hotărârile s-au născut în această dorinţă şi Adunarea Aleşilor vrea să fie o instituţie, un pre-Parlament al Ţinutului Secuiesc, din acest punct de vedere sunt stipulate toate proiectele de hotărâri“, a spus el.

El a subliniat că la Adunare nu se va întâmpla nimic de genul „proclamarea autonomiei”, aşa cum se vehiculează, ci spune că autonomia se dobândeşte prin lege şi toate iniţiativele şi programele CNS ţin de ideea drumului democratic şi a legiferării.

Vicepreşedintele CNS a explicat că hotărârile propuse de ei la Adunarea Aleşilor trasează nişte sarcini foarte concrete faţă de aleşii locali, astfel că pe lângă faptul că se exprimă doleanţele comunităţii maghiare, aleşii sunt îndrumaţi să-şi asume răspunderea pentru a înfăptui aceste doleanţe privind un Ţinut Secuiesc autonom.

În ceea ce priveşte faptul că la sfârşitul acestei săptămâni au loc două adunări ale aleşilor, una în organizarea UDMR şi a Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) şi alta în cea a PCM şi CNS, vicepreşedintele CNS a afirmat că au primit invitaţia de a participa la Adunarea de la Miercurea Ciuc şi consideră că este benefic pentru aleşii locali să meargă şi la această Adunare şi să-şi spună şi acolo părerea, iar ei vor participa.

„Este acelaşi eveniment cu două acte, trebuie mers. Cele două Adunări de fapt se completează, pentru că din câte am auzit va fi adoptată o strategie de dezvoltare şi un memorandum, acestea sunt benefice, iar noi sâmbătă o să adoptăm hotărâri. Cele două şedinţe se compensează, sunt 2 acte ale aceleiaşi piese“, a mai afirmat Ferencz Csaba.

La sfârşitul acestei săptămâni UDMR şi CNMT pe de o parte şi CNS şi PCM pe de alta organizează două adunări separate ale aleşilor din Secuime, prima la Miercurea Ciuc şi a doua la Odorheiu Secuiesc. Pe ordinea de zi a adunării de la Odorheiu Secuiesc se află hotărâri care vizează sprijinirea proiectului de lege „Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc“, o hotărâre privind organizarea de referendumuri locale, una privind simbolurile Ţinutului Secuiesc, în care se stabilesc stema, imnul, drapelul şi semnul distinctiv al Ţinutului Secuiesc, hotărâre privind asocierea autorităţilor publice locale la nivelul scaunelor, instituţionalizarea Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc şi hotărâre privind reprezentarea aspiraţiei la autonomie a Ţinutului Secuiesc în structurile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene.

După cum informează UDMR pe propriul site, Adunarea de la Miercurea Ciuc va avea teme despre viitorul Ţinutului Secuiesc, statutul său administrativ special, ca şi despre despre obiectivele şi sarcinile legate de dezvoltarea infrastructurală, economică şi culturală a regiunii, şi adoptarea de documente de importanţă strategică.

Ana Sidon